13,008 matches
-
Ansamblul constă din ruinele caselor acestora (1640) și din biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1646). În rest, alte opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea neolitica din „Valea lui Gâlca” (la est de Vărăști); situl arheologic din curtea fostului CAP Dobreni cu o așezare neolitica aparținând culturii Gumelnița și una din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Domnului” (1646). În rest, alte opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea neolitica din „Valea lui Gâlca” (la est de Vărăști); situl arheologic din curtea fostului CAP Dobreni cu o așezare neolitica aparținând culturii Gumelnița și una din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.) din Vărăști, la limita fostului sat Obedeni; o altă
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
4885 locuitori), iar a comunei Vedea (împreună cu satul Malu) în anul 1977 (8203 locuitori)(cf.M.Țena op.cit.). Trei obiective din comuna Vedea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la vest de sat, și care cuprinde urme de așezări din secolul al IV-lea e.n. și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Pantelimon” (1845) și conacul Apostol Arsache
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
două moșii se mai numeau încă „Dobridoru’ lui Minea” și „Dobridoru’ lui Iepure”. Dar nu mai erau demult ale acestor boieri. Ceea ce dovedește, încă odată în plus, că satul avea deja o istorie îndelungată, mult mai veche decât legenda. Cercetările arheologice au dovedit într-adevăr că pământul de la Dobridor era locuit încă din Antichitatea târzie. Cea mai certă dovadă o constituie Tezaurul de la Dobridor alcătuit din monede romane emise de împărații Antoninus Pius (138-161), Commodus (175-192), Caracalla (211-217), Gordianus (158-238) ș.a.
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de lut și capacul ei se păstrează la Muzeul Regional al Olteniei.” obiecte antice care au fost găsite și risipite de-a lungul vremii. Iată un „inventar cuprinzând toate obiectele de antichități ce s-au putut găsi într-o escursiune arheologică în termen de patru luni pe la vechile cetăți romane de prin districtele Dolj și Romanați” de către maiorul Pappassoglu, oferite de acesta MA la 22 august 1864: „Obiectele provenite din diferite așezări vor fi prezentate grupat: astfel la nr. 1-11 și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Plovdiv), Bosnia, Dalmația. Arheologii susțin că că topoarele de la Moțăței și Drobeta aparțin tipului Bradu, cel de la Coșoveni, variantei Târnăvița, iar Coțofenii din Dos, versiunii Petrești. evidente dintre continuitatea modului de viață arhaică de la Dobridor cu cele descoperite în siturile arheologice apropiate de la Verbicioara, Basarabi și Gârla Mare. (A se vedea în acest sens: D. Berciu, Die Verbicioara-Kultur. Vorbericht über eine neue in Rumanien entdeckte bronzezeitliche Kultur, Dacia NS, 5, 1961, p. 123-161; M. Nica, Date noi cu privire la geneza și evoluția
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
se vedea în acest sens: D. Berciu, Die Verbicioara-Kultur. Vorbericht über eine neue in Rumanien entdeckte bronzezeitliche Kultur, Dacia NS, 5, 1961, p. 123-161; M. Nica, Date noi cu privire la geneza și evoluția culturii Verbicioara, Drobeta, 7, 1996; S. Morintz, Contribuții arheologice la istoria tracilor timpurii. 1. Epoca bronzului în spațiul carpato-balcanic. Biblioteca de Arheologie, XXXIV, București, 1978; M. Nica, La genése, l’évolution et les relations chronologiques et culturelles des cultures Verbicioara et Gârla Mare dans le contexte des civilisations de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de sus care sunt atestate dinaintea datei de 29 ianuarie 1546, deasemenea satul Malaiesti atestat documentar începând cu 9 iunie 1556. Satele comunei Goiești se remarcă prin caracteristici proprii în ceea ce privește așezarea lor la contactul Podișului Getic cu Câmpia Română. Descoperirile arheologice au arătat că zona a fost populată încă din neolitic,în acest sens profesorii de istorie care au predat în școlile din comună au avut contributții în promovarea și cunoașterea mărturiilor locale.În comuna Goiești, prima școală a luat fiintța
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
fi exclus ca denumirea să fie de origine geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare la credințele religioase și practicile medicale răspândite în viața strămoșilor noștri. Zona, se caracterizează printr-o străveche locuire, fapt dovedit de numeroase cercetări arheologice. S-a descoperit o așezare dacică cu două nivele, datând din sec. II - I î. Hr. Un nivel al așezării era situat la înălțime pe Platoul Padeșului și al Crucii lui Ursache și funcționa ca o cetate de refugiu. Un alt
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
sud-est a județului, în Depresiunea Ciucului. Localitatea Ciucsângeorgiu este situată la poalele Munților Ciucului, în partea sud-estică a județului Harghita, pe valea Fișagului, la o distanță de 22 km. de municipiul Miercurea Ciuc, pe drumul județean 123C Armășeni - Ciucsângeorgiu - DN12. Săpăturile arheologice facute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în mijlocul satului, între pâraiele Martanos și Fișag, au fost semnalate fragmente ceranice aparținând culturilor "Ariușd faza timpurie
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
Harghita, Transilvania, România. . Localitatea Lupeni este situată în partea sudică a județului Harghita, pe cursul superior al pârâului Nicoul Alb, la poalele sudice ale Dealurilor Târnavei Mici, pe DN13A, Corund - Lupeni - Bisericani, la 65 km. distanță de municipiul Miercurea Ciuc. Descoperirile arheologice, destul de puține la număr, aduc însă dovezi materiale ale unei locuiri încă din evul mediu astfel, în locul numit "Szencsed", dincolo de dealul "Gordon" s-au găsit arme și medievale, iar din alte locuri neprecizate mai provin două topoare de piatră, perforate
Lupeni, Harghita () [Corola-website/Science/300479_a_301808]
-
Depresiunea Ciucului, la limita sudică a județului Harghita cu județul Covasna, la o altitudine de 650 de m, la 22 km. distanță de municipiul Miercurea Ciuc, pe DN12, Sâncrăieni - Cozmeni - Băile Tușnad. Prima atestare documentară datează din anul 1332, dar săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale a unui locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în sud-estul satului s-a descoperit o așezate neolitică de tip "Criș" precum și urmele unei așezări din "Hallsttat". În locul numit "Bobélyok" s-
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
astfel în sud-estul satului s-a descoperit o așezate neolitică de tip "Criș" precum și urmele unei așezări din "Hallsttat". În locul numit "Bobélyok" s-au descoperit fragmente de vase ceramice aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
sa, Dacia era cel puțin tot atât de importantă imperiului roman, cât pentru resursele ei de aur. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în această zonă până în prezent. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe pârâul "Lodor" s-au găsit fragmente ceramice, fragmente de topoare de piatră și vârful unui pumnal de
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Localitatea Sânsimion este situată pe malul stâng al râului Olt, la o altitudine de 650 m, în centrul Depresiunii Ciucului, pe drumurile județene 123, Sânmartin - Sânsimion și 123A, Tușnad - Sântimbru. Descoperirile arheologice făcute de-a lungul timpului ne dovedesc existența omului pe aceste locuri încă din evul mediu, astfel, la intrare în sat, pe malul stâng al Oltului, se află o terasă cu urme de locuire din epoca dacică, "cultura Wietenberg", secolul
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
evul mediu, astfel, la intrare în sat, pe malul stâng al Oltului, se află o terasă cu urme de locuire din epoca dacică, "cultura Wietenberg", secolul al IV-lea, epoca migraților și evul mediu. Așezării dacice îi aparțin cele mai multe materiale arheologice specifice epocii o ceașcă, un borcan, o fructieră cu picioul scurt, o strachină și un vas de provizii, toate de culoare cenușie și modelate cu roata. În anul 1987 - 1988, cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în apropierea "Carierei de nisip
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
Așezării dacice îi aparțin cele mai multe materiale arheologice specifice epocii o ceașcă, un borcan, o fructieră cu picioul scurt, o strachină și un vas de provizii, toate de culoare cenușie și modelate cu roata. În anul 1987 - 1988, cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în apropierea "Carierei de nisip" ( Kőházkert ) s-a constatat o locuire dacică, cu gropi circulare ce conțineau fragmente de vase, oase de animale, o plăcuță de cuirasă, fusoiale etc. Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic dintr-un mormânt de incinerație din sec. VI - V î.de Hr. La marginea de nord a satului, între drumul județean și lunca Oltului s-a descoperit un bogat material arheologic din epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu timpuriu. Satul Sânsimion, a făcut parte, între anii 1762 și 1851, din "Compania a III-a", a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este bazată pe industria de exploatare și
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
Sânmartin (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Localitatea Sânmartin se află situată în sudul județului Harghita, în Depresiunea Ciucului, pe valea pârâului Vișag, pe DN12, Sâncrăieni - Sânsimion - Băile Tușnad. Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul acestei localitîți de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel la bifurcația dintre drumul comunal și cel județean, pe o terasă a pârâului Vișag s-au
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
România. Localitatea Mihăileni este situată în Depresiunea Ciucului, în centrul județului Harghita, pe valea Racului, la poalele vestice ale Munților Ciucului, pe drumul județean 124, Nădejdea - Mihăileni - Satu Nou, la 15 km distanță de municipiul Miercurea Ciuc. În urma mai multor descoperiri arheologice făcute pe teritoriul satului s-au adus dovezi materiale ale existenței omului pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri, astfel lângă cimitirul vechi s-au găsit fragmente ceramice din epoca bronzului, iar în punctul "Veresmont", fragmente ceramice Hallstatt-iene
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
din județul Harghita, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului. Localitatea Secuieni este situată în partea sud-vestică a județului Harghita la limita cu județul Mureș, pe malul râului Tânava Mare, pe DN13C Vânători - Secuieni - Cristuru Secuiesc. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe terasa dintre pâraiele Szilas și Gyulai, s-au descoperit fragmente ceramice, așchii de piatră și fusoială fragmentară, unele
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
fi transferată Sectorului Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Două obiective din comuna Cornetu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente istorice de interes local, ambele fiind clasificate că situri arheologice așezarea geto-dacică de pe malul sudic al Șabărului și fundațiile bisericii din Cornetu (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea).
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Localitatea este așezată pe valea Târnavei Mici, la poalele Munților Gurghiului, în depresiunea Praid, la 525 m altitudine (masivul de sare atinge 580 m înălțime). Săpăturile arheologice făcute în această zonă au descoperit materiale ce atestă prezenta omului aici încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe malul pârâului "Mesteacăn", s-a descoperit fragmentul unui topor de piatră ce datează de la începutul epocii bronzului. Pe vârful "Sf.
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
Ladislau" și pe culmea "Trei dealuri", s-au găsit câte un topor, în fiecare loc, în formă de inimă aparținând "culturii Coțofeni". Între pâraiele "Iuhodul Mic" și "Ulmiște", pe un platou se văd ruinele unei cetăți medievale (Cetatea Rabsonne). Cercetările arheologice făcute pe platou au descoperit urmele unor locuințe de suprafață ce conțineau materiale dacice (sec.I î.e.n. - sec.I e.n.). Volker Wollmann în monografia să asupra mineritului subliniază prezenta în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
în 1985 să devină parte a Sectorului Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit din 1998 județul Ilfov. Singurul obiectiv din comuna Dărăști-Ilfov inclus în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monument de interes local este situl arheologic de pe malul Argeșului, din marginea sud-vestică a satului Dărăști-Ilfov, sit ce conține urmele unei așezări din secolele al XVI-lea-al XVII-lea.
Dărăști-Ilfov, Ilfov () [Corola-website/Science/300497_a_301826]