10,518 matches
-
de cercetător.” Revenit la baștină, Valeriu Bujor își pune în aplicare, cu ardoare, abnegație și tenacitate, visul de a crea o școală criminologică autohtonă. Nu numai că a reușit să-și vadă visul împlinit, dar a contribuit la dezvoltarea criminologiei autohtone într-o măsură mult mai mare decît crearea unei școli științifice. Își începe activitatea criminologică în arealul național prin predarea Cursului de anti-criminologie sovietică în cadrul Academiei Naționale de Poliție „Ștefan cel Mare”, cu care îi fascinează pe studenții primei promoții
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Va deveni, aproape instantaneu, un profesor admirat pentru gîndirea sa profundă, critică și plină de originalitate. Este primul specialist, nu numai care posedă diplomă de criminolog, ci și care se autodefinește ca criminolog . Actualmente putem vorbi, grație eforturilor premergătorului criminologiei autohtone, despre o pluralitate stabilă a criminologilor. Mai mult decît atît, pe lîngă criminologi de facto, deci, care au îmbrățișat domeniul criminologiei drept activitate de bază, au apărut și criminologi de jure, adică specialiști cu diplome respective. Conștient de imposibilitatea existenței
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
imposibilitatea existenței unei școli de criminologie fără un cerc de criminologi care să împărtășească aceiași viziune criminologică, organizează un cerc științific studențesc, a căror membri vor forma nucleul viitoarei școli criminologice și îl vor însoți în constituirea și dezvoltarea criminologiei autohtone, printre care Octavian Bejan, Sergiu Ilie, Igor Ursan sau Sergiu Casian. Totodată, el le cultivă pasiunea pentru cunoașterea științifică, le relevă importanța cercetării criminologice pentru activitatea anticrimă, precum și îi îndrumă spre descoperirea științei criminologice. Pe lîngă activitatea din cadrul cercului științific
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Valeriu spune, peste ani: "„Sarcina pe care o vedeam era de a selecta și apoi de a forma criminologi pe o nouă paradigmă științifică - cea sociologică. Nu doar intuiam dar și știam că de unul singur paradigma dogmatico-normativistă în criminologia autohtonă nu va fi depășită. De fapt, procese similare de trecere a criminologiei sovietice la o nouă paradigmă, se derulează în tot spațiul ex-sovietic.” Depune eforturi continue de a promova activitatea științifică pe prim planul vieții Academiei Naționale de Poliție: discută
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
în mare măsură, depinde și de faptul cum este realizat potențialul științific, de faptul care este capacitatea Academiei de a rezolva problemele actuale ale combaterii criminalității.” În 1994 publică faimosul articol "Cuvînt în apărarea criminologiei", care anunță începuturile constituirii criminologiei autohtone. De asemenea, această lucrare este prima care pune în discuție probleme ce țin de criminologie ca știință și rolul ei în societate și în activitatea anticrimă. Vom cita un pasaj elocvent din această lucrare de temelie: "„Cu regret, Moldova rămîne
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” și, concomitent, șef al Centrului de cercetări științifice (1997-1999), iar ulterior - colaborator științific principal al C.C.Ș. (1999). O dată cu apariția Centrului de cercetări științifice este constituită prima unitate de cercetare criminologică din spațiul autohton, în laboratoarele cărora vor fi efectuate numeroase cercetări criminologice, fundamentale și aplicative . Astfel, pînă în anul 2001, au fost publicate 71 de lucrări științifico-didactice (monografii, studii, ghiduri, articole științifice etc.), majoritatea dinte ele fiind de criminologie . Totodată, aici vor apărea
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
fenomenului crimă (criminalitate) , Bazele statisticii criminologice , О сущности преступности sau Групповая преступность: методологические основы изучения и классификации". Savantul dezvoltă și completează substanțial teoria grupurilor criminale, conceptul violenței criminale și criminologiei penitenciare , precum și conceptul de securitate criminologică . Este primul dintre cercetătorii autohtoni care într-o teză de doctorat a abordat problema esenței criminalității organizate . Lansează în circuitul criminologic o legitate criminologică , noțiunile: forme de manifestare a infracționalității de grup , un coeficient al violenței și un coeficient al destructivității criminale . De altfel, interesele
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
a dreptului , vine cu propuneri de lege ferenda, iar în coautorat cu profesorul Victor Guțuleac lansează un comentariu al Codului penal al Republicii Moldova (partea generală) . Vorbind despre cercetările științifice realizate, criminologul Gheorghe Botnaru constată că „spre deosebire de mulți savanți și pseudosavanți autohtoni, V.Bujor a reușit să elaboreze cu adevărat lucrări științifice inovatorii atît la nivel național, cît și internațional”. Într-adevăr, nimeni dintre criminologi și, din cîte cunoaștem noi, nimeni dintre cercetătorii din domeniul științelor penale, nu a publicat și n-
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
cît și științific. La acestea se adaogă efectul de educare criminologică a populației țării. Este de subliniat că instituțiile menționate au alocat cercetării criminologice, dar și științifice, în general, resurse financiare fără precedent în peisajul arid al învățămîntului și științei autohtone. După distrugerea acestor instituții de învățămînt, criminologul Valeriu Bujor își dă seama, ceea ce s-a și întîmplat, că criminologia va fi afectată în ansamblu, de aceea adresează numeroase demersuri către diferite instituții publice de resort, în speranța de a anticipa
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
fost educați sau determinați să pășească în acest domeniu de către Valeriu Bujor. Indiferent în care instituție a activat, el a tins să formeze criminologici sau să antreneze diverși specialiști în activitatea criminologică. Valeriu Bujor este îndrumătorul și coautorul primului manual autohton de criminologie: "Elemente de criminologie , elaborat împreună cu discipolii săi Octavian Bejan, Sergiu Ilie și Sergiu Casian. Totodată, el este autorul primului manual de statistică criminologică: "Bazele statisticii criminologice , care va servi drept un îndrumar metodologic prețios pentru cercetările criminologice empirice
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
fi introduse, în premieră, la inițiativa lui, dintre care menționăm: O importanță decisivă a jucat-o Valeriu Bujor în scoaterea de sub tipar a "Revistei de criminologie, drept penal și criminalistică". Este vorba despre prima revistă cu profil criminologic din știința autohtonă. Această ideea lansată cu ocazia Conferinței științifice "Starea actuală și perspectivele științei criminologice în Republica Moldova" , s-a materializat grație contribuției lui hotărîtoare. Tot el ea conferit durabilitate editării revistei, în pofida dificultăților financiare și organizatorice. În general, putem remarca că Valeriu
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
sub forma efectuării unei expertize anticorupție, funcție ce este pusă în sarcina Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, începînd cu anul 2007. Formarea unei "școli de criminologie" reprezintă, în viziunea noastră, un fapt și un eveniment proeminent în criminologia autohtonă, datorat întemeietorului criminologiei autohtone. După cum se știe, existența școlilor de gîndire este întotdeauna de bun augur pentru știință, dincolo de rivalitățile regretabile ce depășesc limitele unei corectitudini elementare în știință. Actualmente putem vorbi de existența unei școli de criminologie în cadrul științei
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
expertize anticorupție, funcție ce este pusă în sarcina Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, începînd cu anul 2007. Formarea unei "școli de criminologie" reprezintă, în viziunea noastră, un fapt și un eveniment proeminent în criminologia autohtonă, datorat întemeietorului criminologiei autohtone. După cum se știe, existența școlilor de gîndire este întotdeauna de bun augur pentru știință, dincolo de rivalitățile regretabile ce depășesc limitele unei corectitudini elementare în știință. Actualmente putem vorbi de existența unei școli de criminologie în cadrul științei criminologice autohtone. Despre ea
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
întemeietorului criminologiei autohtone. După cum se știe, existența școlilor de gîndire este întotdeauna de bun augur pentru știință, dincolo de rivalitățile regretabile ce depășesc limitele unei corectitudini elementare în știință. Actualmente putem vorbi de existența unei școli de criminologie în cadrul științei criminologice autohtone. Despre ea putem vorbi nu numai la prezent, ci și la viitor, pentru că ea va continua, în pofida tuturor obstacolelor, să se dezvolte. Știința care dispune de școli denotă capacitatea ei de a genera teorii și de a le aplica în
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
cunoașterea științifică. Or, teoria constituie forma supremă de organizare a cunoștințelor științifice, iar aplicarea unui cadru teoretic bine definit în cercetarea criminologică demonstrează maturitate metodologică și fecunditate euristică. Potrivit criminologului Gheorghe Botnaru, „este foarte important de remarcat că întemeierea criminologiei autohtone s-a produs concomitent cu crearea școlii criminologice. Astfel, a avut loc un lucru extraordinar și mai rar întîlnit în istoria formării și dezvoltării științelor”. Cele realizate în domeniul criminologiei demonstrează că anume Valeriu Bujor a jucat rolul principal în
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
cu crearea școlii criminologice. Astfel, a avut loc un lucru extraordinar și mai rar întîlnit în istoria formării și dezvoltării științelor”. Cele realizate în domeniul criminologiei demonstrează că anume Valeriu Bujor a jucat rolul principal în constituirea și dezvoltarea criminologiei autohtone. Pe parcursul activității sale științifice, Valeriu Bujor a publicat 113 lucrări științifico-didactice, dintre care 39 de cărți. Dintre cărțile publicate, 7 constituie monografii, 5 sunt studii, în timp ce 24 sunt materiale didactice. Cele mai multe lucrări, după cum și este firesc, au caracter criminologic, și
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
și artei scenice românești din anii 1970-1990 nu poate neglija contribuția lui Silvestru la lucrarea "Teatrul românesc contemporan", unde scrie capitolul " Evoluția conceptelor teatrale", dar și paginile din Ora 19,30 (1983) sau Un deceniu teatral (1984), după cum istoria teatrului autohton de la începuturi până spre 1990 nu poate face abstracție de incursiunile sale în trecutul și prezentul dramei istorice. Notabil este Silvestru ca antologator, care resuscită interesul pentru dramaturgi și piese uitate, efortul recuperator fiind prezent în primul rând în articolele
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
culturală "Secolul 20" un eseu intitulat „Protocronismul românesc”, susținând prioritatea cronologică românească în cazul unor inovații europene. Ideea a fost imediat adoptată de regimul naționalist al lui Ceaușescu, care a încurajat și amplificat discursul cultural și istoric, afirmând superioritatea culturii autohtone în fața oricărei influențe străine. Ideologia ceaușistă dezvoltă un concept aparte după 1974, când la al XI-lea Congres al Partidului Comunist din România atașează protocronismul marxismului oficial, afirmând că dacii fondaseră „un stat neorganizat” permanent. Civilizația geto-dacilor este prezentată ca
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
compoziția printre „hiturile verii lui 2010”. Revista "Salut" a împărtășit această părere, afirmând următoarele - „Raluka are o voce extraordinară și reușește să impună o ușoară modificare de stil piesei”. Alte site-uri observau „un sound original față de producțiile de club autohtone” și precizau că "I Like (The Trumpet)" reușește să se impună de la prima ascultare drept o creație diferită că stil, ce păstrează însă același gen popular de club”. În urmă interpretării cântecului din emisiunea "Neața cu Răzvan și Dani" presă
I Like (The Trumpet) () [Corola-website/Science/319492_a_320821]
-
leagă râurile Crișul Repede și Crișul Negru. Urmele arheologice atestă o locuire neîntreruptă a pustei satului, Homorogul numărându-se între primele localități atestate documentar în Bihor. Semnificativ este faptul că, de la început, în decursul istoriei, așezarea a fost locuită de către autohtoni, individualizați, în vremea ducatului lui Menumorut și a descendenților săi, drept români, motiv pentru care cei de alt neam și credință, și, deopotrivă, românii l-au numit Homorogul Român, așa cum limpede se poate constata din următoarele atestări: 1202-1203 Homorb, villa
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
este o companie producătoare de bere din România, parte a grupului olandez Heineken[1]. Brâu Union din 1998 de la sosirea sa în România, a urmărit eliminarea concurenței autohtone de producere a berii. Astfel a achiziționat 8(opt) fabrici de bere: Până în 2007 a închis fabricile de bere Arbema; Silva; Grivița; Haber, disponibilizând în toți acești ani peste 1500 de salariați. Strategia de producție și vânzare s-a bazat
Brau Union Romania () [Corola-website/Science/319943_a_321272]
-
este un soi autohton cultivat de sute de ani în Moldova, în cinci centre viticole din Vrancea. Vinul este ușor, sec, vioi. Acest vin „astâmpără setea” și produce o senzație plăcută și îmbietoare. Un vin slab alcoolic care se consumă tânăr, în primul an
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
istorice din județul Vaslui din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 5 obiective: Conform celor afirmate de pr.prof. Scarlat Porcescu în monografia ""Episcopia Hușilor. Pagini de istorie"" (Roman, 1990), denumirea localității Huși provine de la un boier autohton, pe nume Husul, care a trăit în secolul al XV-lea, ai cărui urmași "au fost niște Huși". Familia acestui boier a clădit o biserică de lemn pentru locuitorii de acolo, biserică care ar fi dăinuit până în 1495. Această legendă
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
mai construiesc 2 cuptoare. În condițiile concrete de atunci, în care muncitorii calificați lipseau, aceștia au fost aduși din alte țări: Germania, Polonia, Italia, Cehoslovacia. În continuare s-a recurs la sistemul calificării direct la locul de muncă, cu forțe autohtone de muncă. Fiecare muncitor sticlar primea o anumită sumă de bani pentru tânărul pe care reușea să-l învețe meserie. Ulterior a fost întemeiată o școală profesională unde tinerii din zona Turzii erau pregătiți pentru Fabrica de Sticlă. În anul
Sticla Turda () [Corola-website/Science/318971_a_320300]
-
constat în două perioade: perioada muncii practice în producție și perioada numirii în înalte funcții administrative, decizionale, în domeniul ocrotirii sănătății pe plan național. Perioada muncii practice ”în producție” începe încă din timpul studenției, când are primul contact cu realitatea autohtonă și cu cerințele medico-sociale ale populației. Se continuă cu cei 12 ani în care a desfășurat o vastă activitate în domeniul medicinii preventive și a organizării ocrotirii sănătății în mediul rural, perioadă în care a pus un accent deosebit pe
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]