KorAP: Find »[drukola/base=ciudat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...395 396 397 ...540 >

13,496 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

plăcea să-și bage degetele... Nu, asta a sunat aiurea. Ce-am vrut să spun era că.... Dar Butoiaș nu părea să fi observat gafa ei. Își continua „săpăturile“. —Hm, ce ciudat! bolborosi el câteva secunde mai târziu. —Ce-i ciudat? Începuse să se enerveze deja. E vreo problemă? Hm, asta nu mi s-a mai Întamplat până acum, continuă Butoiaș pe un ton care nu era neapărat Îngrijorat, ci mai degrabă curios, fapt care o calmă pe Ruby. Totuși, doctorii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
ai un vagin așa de delicat! spuse Fi chicotind de mama focului. —Ha, ha. Amuzant, i-o Întoarse Ruby. —Scuze, n-am putut să mă abțin. Uite, nu te mai gândi atâta la timbru. Doctorii văd o groază de lucruri ciudate. Am citit de curând un articol despre faptul că mamele trebuie să aibă grijă pentru că fetițele Își bagă mereu pietricele și bucățele de Lego acolo jos. Atunci Fi spuse că mai avea ceva să-i zică lui Ruby, dar că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
să tacă, dar ăsta era singurul lucru pe care putea să-l facă pentru a nu izbucni și ea În râs. Alt lucru care-i plăcea grozav lui Ruby la Chanel era lipsa ei de respect. Din gesturile lor ușor ciudate și din felul total neobișnuit În care vorbeau, lui Ruby i se păru că femeile nu se cunoșteau atât de bine Între ele și că probabil se Întâlniseră Întâmplător În fața magazinului. Femeia cu haina de blană era gravidă În șase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
fi iubit-o, nu s-ar fi oferit oare să renunțe la slujba lui și să-și caute una nouă În Londra? Când s-a mai gândit la asta puțin, și-a dat seama că relația lor fusese un pic ciudată. De ce nu s-a mirat niciodată oare de cantitatea de timp petrecută În discuții despre muncă? Adevărul era că atunci când nu făceau dragoste, vorbeau despre afaceri. Nu aveau simțul umorului, afecțiunea sau o viziune asupra lumii asemănătoare care să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
acesta. Spunea că pânzele mici o făceau să se simtă Înghesuită și constrânsă. Ruby-și aducea aminte când, pe la 8 ani, o Întrebase pe mama ei prima oară despre ce era vorba În picturile ei și ce Însemnau formele și modelele ciudate din ele. Ronnie o așezase În poala ei și stătură amândouă de vorbă, părea că trecuse o veșnicie de atunci, despre tabloul la care lucra. —Cum te simți când te uiți la tablou? Întrebase Ronnie. Ruby Îi răspunsese că Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
romancier, lucru care i se părea lui Ruby interesant - ca să nu spunem chiar sexy. —Știi, Rubes, spuse Fi, simt că e de bine cu tipul ăsta. Îmi pare tare rău de restul. Recunosc că unii din ei au fost cam ciudați. Ruby Își aminti de antepenultimul tip și spuse că un om cu o chică de păr deasă - din care majoritatea se afla În nas și În urechi - era un mai mult decât „cam ciudați“. —Și unde te vezi cu Duncan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
unii din ei au fost cam ciudați. Ruby Își aminti de antepenultimul tip și spuse că un om cu o chică de păr deasă - din care majoritatea se afla În nas și În urechi - era un mai mult decât „cam ciudați“. —Și unde te vezi cu Duncan? Ruby spuse că Îi lăsase un mesaj pe robot și sugerase un restaurant italian de cartier din Battersea. Și cum era la telefon? — Păi, nu prea mi-am dat seama. A lăsat un mesaj

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
fi un copil. Cercetam și eu pe-aici pentru ea. —Uau, asta cred c-a fost un șoc destul de mare pentru toți din jur. Și cum te simți când știi c-o să ai un frate sau o soră? — Un pic ciudat, de fapt. Cred c-o să-mi ia ceva timp să mă obișnuiesc cu ideea. —Desigur. — Și sunt așa de Îngrijorată, că, din cauza vârstei ei, s-ar putea să se Întâmple ceva rău. —E normal să te simți așa. Dar obstetrica

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
pare rău. A fost o greșeală, Încercă Ruby. Sincer, am crezut că vorbeai cu mine. Da, sigur. De parcă aș porni o conversație cu vreo femeie dubioasă din cabina de closet alăturată. Drept cine mă iei? Crezi c-oi fi vreo ciudată sau ce? Ruby vroia să-i răspundă că, de fapt, chiar o luase drept o ciudată, dar văzând cât de furioasă era femeia, simți că era mai Înțelept să nu zică absolut nimic. Femeia o onoră cu ceea ce se voia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
sigur. De parcă aș porni o conversație cu vreo femeie dubioasă din cabina de closet alăturată. Drept cine mă iei? Crezi c-oi fi vreo ciudată sau ce? Ruby vroia să-i răspundă că, de fapt, chiar o luase drept o ciudată, dar văzând cât de furioasă era femeia, simți că era mai Înțelept să nu zică absolut nimic. Femeia o onoră cu ceea ce se voia un pufnit demn, dar Îi ieși ca un grohăit. Se Întoarse pe călcâie cu pantofii ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
discuți cu cineva ca să le lămurești. —Mamă, nu-ți mai face griji, sunt bine, o domoli Ruby. Nu trebuie să discut cu nimeni. Sincer. Recunosc că ideea de a avea o surioară sau un frățior mi se pare În continuare ciudată, dar sunt convinsă că mă voi obișnui cu asta. Știu, draga mea, dar poate că nu Îți e ușor și vreau să ții minte că tu ai fost primul meu copil. Primul este Întotdeauna special. Dar pe atunci te rădeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
dar telefonul tău a fost Închis. Ai primit mesajul? Nu, bate... —OK, n-o să ghicești niciodată ce s-a Întâmplat, a Întrerupt-o, gesticulând din mâini. E cea mai uluitoare coincidență.... —Ce e? s-a Încruntat Ruby. Depista o aură ciudată la Fi. În ciuda entuziasmului prietenei sale, Ruby putea să observe neliniștea din ochii săi. Avea impresia bizară că Fi Încerca să o convingă de ceva despre care știa cu siguranță că Ruby nu ar crede. — Fi, de ce am impresia că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
aplecat capul ca să Îi dea un pupic lui Connor, care a scos un mic geamăt În somn. Sam s-a dus să Îi aducă lui Ruby un pahar cu apă. —Așadar, Rubes, zise Fi, dregându-și vocea Într-un mod ciudat, ăăă, faptul că ai venit la noi și te-ai Întâlnit cu Sam trebuie să te fi șocat. — Doar puțin, zise Ruby, moderat. — Îmi pare atât de rău, n-ar fi trebuit să-l las pe Saul să mă gonească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Stăteam aici și-mi făceam griji că n-o să Împarți. Știi, sunt doi tipi la mine la spital care, când mergem la vreun restaurant chinezesc, nu Împart niciodată mâncarea. Am crezut că-i un obicei englezesc. Sunt de-a dreptul ciudați tipii ăia. Ridică În jurul farfuriilor lor baricade din paharele de bere, sticluța cu sos de soia... Și din vaza mică, albă, cu garoafa, râse ea. —Ai văzut și tu chestia asta? De vreo două ori, răspunse ea. Aproape terminaseră de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
The Regent, și Își făcură praf câștigul de la pocherul mecanic pe o cină cu pește și cartofi prăjiți. După o bere, Sam se relaxă și Își redobândi obișnuita bună dispoziție. Ruby uită de telefonul cu pricina și de reacția lui ciudată și, cât timp mâncară, Îl tachină fiindcă comandase mazăre bătută crezând că e guacamole. Când opriră În fața blocului ei, se sărutară din nou. Sărutări profunde și grăbite, care nu se mai terminau. La un moment dat, când se desprinseră din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
eu le-am remarcat, zise Ronnie. Sper că nu și le pensează, adăugă ea În șoaptă. —Ronnie, Nigel nu Își pensează sprâncenele, răspunse mătușa Sylvia profund jignită de insinuare. Sunt cât se poate de naturale. Sunt de acord că par ciudate, dar eu una m-am obișnuit cu ele. Ca să fiu sinceră, adăugă ea după o pauză, ceea ce mă supără de fapt la Nigel este lipsa lui de toane. Făcând În continuare pe terapeutul, Ronnie o rugă pe soră-sa să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
E OK, nu ne grăbim, Îi șopti el. Avem tot timpul din lume. Lasă-te să plutești. Ea făcu exact asta. Își Închise ochii și lăsă senzația pe care o simțea să-i inunde Întreaga ființă și, Într-un fel ciudat, aproape Zen, se contopi cu acea stare, deveni chiar ea. —Așa, Îl auzi ea șoptind. Așa. Degetele lui Îi alunecau din ce În ce mai repede pe clitoris. Tot atunci Împunsăturile lui deveniră mai rapide și mai adânci. — Hai, hai că poți, spuse el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
a fost de tine! — Și mie, spuse ea dându-și seama ce răceală teribilă i se cunoștea În voce. Nu schiță nici un gest că ar vrea să-l ia În brațe sau ceva. Ce s-a Întâmplat? Ai o voce ciudată rău, ca aseară la telefon. Ce e? — Stai să fac niște cafea, spuse ea. El Își târî bagajul până pe hol și Închise ușa de la intrare În urma lui. —Ruby, vorbește. Mă simt intimidat. Am făcut ceva greșit? Ea stătea la chiuvetă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394

și am apreciat-o întotdeauna, pentru că știu cât de greu i-a fost să-și ascundă sentimentele la adăpostul halatului verde. — Mai târziu, am spus. — Nu, e urgent, domnule profesor, vă rog. Tonul vocii îi era alterat de o autoritate ciudată. Cred că nu m-am gândit la nimic, dar mâinile mi-au devenit grele. Asistenta îmi întindea portacul. N-am ieșit niciodată dintr-o operație înainte de a o termina. Am strâns mâna și mi-am dat seama că impulsul a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
fericit ca și cum ar fi primit un premiu. Crevalcore, șopti ea, în timp ce își freca fruntea mare de cea a câinelui care-și dăduse seama de prezența mea, dar părea că mă privește fără nici un interes, cu ochii întunecați de o ceață ciudată. Luă tava și cănițele murdare. E orb, zise coborând vocea, de parcă ar fi vrut să nu fie auzită de animal. — Ați putea să-mi dați un pahar cu apă? — Vă simțiți rău? — Nu, mi-e cald. S-a răsucit. I-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
somnoroasă, ești întotdeauna atât de trează dimineața. Controlezi tot ce mișcă în jur. Vorbim puțin, eu îți privesc vârful degetelor ieșind afară din mânecile prea lungi, pe care ți le tragi tot timpul în jos. Te îmbraci cu puloverele acelea ciudate, scurte în talie, dar cu mânecile foarte lungi. Dar nu ți-e frig la burtă, Angela? Nu, ți-e frig la mâini, nu este trendy să-ți fie frig la burtă. Te acoperi bine cu jacheta, dar dedesubt ești de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
se îndreptă spre proră. O pasăre s-a așezat pe neașteptate lângă mine, n-am văzut-o venind. Penele de o culoare murdară, între gri și verde, picioarele palmate strânse împrejurul fierului de la balustradă, ca niște mânuțe. Este o încrucișare ciudată între un pescăruș și o barză neagră. Pieptul i se umflă și i se dezumflă ritmic.Trebuie să fi înfruntat un zbor dificil pentru a ajunge pe acest suport plutitor. Nu pare deloc blândă, aproape că sperie. Scrutează marea cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
acolo. Bărbatul din fața Italiei parcurge cu creionul în mână lista rezervărilor. Ea se întoarce spre mine cu o privire pierdută. Mă apropii. — Este vreo problemă cu colega mea? Bărbatul ridică privirea, se uită la mine, apoi îi aruncă o privire ciudată Italiei. — Încercăm să-i găsim un loc, doamna nu este acreditată. Are buzele încărcate de ruj, părul ars din cauza decolorării... Se strânge în jacheta sintetică, trage către ea geamantanul prea mare, simte că bărbatul acela o judecă. Privește capul aplecat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
făcut un pas înapoi și instinctiv am privit în spatele ei, ca și cum m-aș fi temut să nu-i fi auzit cineva cuvintele. — Bine, cred că am spus, bine. Femeia îmi observase fără îndoială tulburarea. Acum mă privea cu o complicitate ciudată. — Eu, domnule profesor, aș interna-o oricum. Ar fi mai bine ca doamna să nu se obosească, cel puțin pentru câtăva vreme. Doamna rămăsese cu câțiva pași mai în spate, confuză; îi percepeam foarte clar agitația. Nu era o doamnă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
pot. Îmi caută gura, o găsește, dar eu nu deschid buzele. Se retrage la locul ei cu un suspin adânc, din rărunchi. — Știi, spune am putea încerca să facem dragoste altfel. Mă întorc spre ea, fixează tavanul cu o expresie ciudată. — Am putea încerca să ne privim în ochi. Vocea îi este străbătută de o nuanță care se înfășoară mândră în jurul fiecărui cuvânt. — Ai băut? — Puțin. Mi se pare că ochii îi lucesc, bărbia îi tremură. Dar noi ne privim, de ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]