10,290 matches
-
sau chiar la adunare-theorikon, asigura și celor mai săraci dintre cetățeni posibilitatea unei vieți politice active. Pe de altă parte, spre deosebire de marele secol al teatrului clasic, piesele de succes, fie tragedii, fie comedii, erau tot mai departe de marea dezbatere civică, concentrându-se spre teme ale vieții private, spre erudiția mitologică sau spre comedia de moravuri, în vreme ce demosul era tot mai refractar la critici și mai pasionat de marile discursuri ce elogia fără limite cetatea și pe cetățenii ei, sau de
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
la propriile probleme. Centrul oferă posibilități de socializare și implicare socială pentru beneficiarii de toate vârstele, aducând laolaltă și implicând în activitățile sale copii, părinți și bunici din comunitate. Prevenirea abandonului școlar, prevenirea delincvenței juvenile, stimularea creativității copiilor, încurajarea implicării civice a tuturor membrilor comunității, diminuarea sentimentului de inutilitate și izolare a bătrânilor sunt câteva dintre obiectivele proiectului inițiat de Fundația Principesa Margareta a României și Asociația Hercules din Costești. Centrul Comunitar Generații te va cuceri de la prima vizită. Este vesel
Fundația Principesa Margareta a României () [Corola-website/Science/315345_a_316674]
-
suprafață politică, cunoștințe și relații, activitate contra intereselor Republicii Populare Române. În ziua de 21 iunie 1949 Tribunalul Militar Craiova, prin Sentința nr 28, l-a condamnat pe generalul Carlaonț Ion, la 15 ani temniță grea, 10 ani de degradare civică și 10.000 lei cheltuieli de judecată. În iunie 1949 a fost trimis la penitenciarul Aiud, unde a murit la 6 februarie 1952, orb, anchilozat, bolnav de tuberculoză, într-o celulă fără geamuri în care dormea pe ciment..
Ioan Carlaonț () [Corola-website/Science/315372_a_316701]
-
a avut doi copii: Gheorghe cavaler de Flondor (n. 1828 - d. 1892), s-a căsătorit la 30 octombrie 1850 cu Isabella Dobrowolski de Buchenthal, se bucura de mare stimă și autoritate, prin corectitudinea exemplară a caracterului său, prin virtuțile sale civice și prin sfințenia cu care ținea la datinele și obiceiurile strămoșești. Gheorghe cavaler de Flondor a fost deputat în Dieta Bucovinei, a cărei primă sesiune a avut loc în anul 1862. A avut șapte copii: Tudor cavaler de Flondor (1862-1908
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
fost construită între anii 1965-1969, fiind inaugurată în anul 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Clădirea a fost proiectată de Nicolae Porumbescu (1919-1999), figură proeminentă a arhitecturii românești, autor al unui număr impresionant de clădiri civice și publice din perioada anilor 1960-1990. Pe lângă Casa de Cultură, acesta a mai proiectat alte două edificii din Suceava: Casa de oaspeți și Vila Pavel-Cristea din Strada Cireșilor nr. 1. Clădirea este asemănătoare cu cea din Baia Mare, fiind concepută într-
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
în rada portului New York, alegorie întitulată "« La liberté éclairant le monde »", dăruită de Franța Statelor Unite ale Americii reprezintă ceea ce cele două republici, ale căror Constituții au provenit din Epoca Luminilor, au în comun: "libertatea luminată și luminătoare"; o Alma mater a conștiinței civice care nu este alta decât "Marianne". După Eliberarea Franței, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe foarte multe serii de mărci poștale franceze de uz curent sunt reprezentate alegorii feminine care amintesc de Marianne. Unele monede franceze au
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
o casă gotică, astăzi monument istoric, pe Staten Island, New York City, înainte de a pleca spre Italia în 1853. La New York, în perioada dinaintea Războiului Civil American, companiile rivale de pompieri voluntari erau eroii muncitori ai orașului. Curajul lor, spiritul lor civic și camaraderia de care făceau dovadă i-au inspirat pe admiratorii lor fanatici din întreg New Yorkul, denumiți "Buffs". Companiile de pompieri voluntari aveau uniforme cu un grad variat de detaliu și completitudine, dar toți purtau cămăși de flanel roșii
Cămășile Roșii () [Corola-website/Science/322000_a_323329]
-
PDL. PFC a fost fondat în 2004 de către Viorel Lis, sub numele de "Partidul Creștin". În 2007 președinte a devenit Adrian Iurașcu, iar în 2008 partidul și-a luat denumirea actuală, și a ales o nouă siglă. În 2009, Forța Civică a candidat la Parlamentul European, dar nu a reușit să intre în legislativul UE. În 2012, s-ua înscris în partid o serie de membrii de la PSD, PNL și PDL, precum și fostul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu și colegii săi din
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
candidat la Parlamentul European, dar nu a reușit să intre în legislativul UE. În 2012, s-ua înscris în partid o serie de membrii de la PSD, PNL și PDL, precum și fostul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu și colegii săi din Inițiativa Civică de Centru-Dreapta. Noii "imigranți" au reușit să ia majoritatea în partid. La data de 7 septembrie 2012, în urma unui congres, Ungureanu este ales președintele partidului, iar unii foști miniștri din partea PSD și PNL, precum ex-deputați din partea PDL reușesc să intre
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
filiale noi, ca cele de la Constanța, Slobozia, Timișoara, Arad, Satu Mare. Ungureanu a încheiat cu Vasile Blaga, liderul Partidului Democrat Liberal și cu Aurelian Pavelescu, președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat o alianță electorală denumită Alianța România Dreaptă. În cadrul alianței, Forța Civică a obținut la alegerile din 2012, patru locuri în parlament unul în Senat (Mihai Răzvan Ungureanu) și trei în Camera Deputaților (Dănuț Culețu, Dan Cristian Popescu și Cristian Constantin Roman). La data de 16 martie 2013, PNȚCD și Forța Civică
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
Civică a obținut la alegerile din 2012, patru locuri în parlament unul în Senat (Mihai Răzvan Ungureanu) și trei în Camera Deputaților (Dănuț Culețu, Dan Cristian Popescu și Cristian Constantin Roman). La data de 16 martie 2013, PNȚCD și Forța Civică au semnat acordul pentru reconstituirea Alianței D.A. La 29 mai 2013, Tribunalul București a respins înscrierea alianței în Registrul Partidelor Politice. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că alianța va funcționa fără acte. Pe 16 iulie 2014, Partidul
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
Dan Cristian Popescu și Cristian Constantin Roman). La data de 16 martie 2013, PNȚCD și Forța Civică au semnat acordul pentru reconstituirea Alianței D.A. La 29 mai 2013, Tribunalul București a respins înscrierea alianței în Registrul Partidelor Politice. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că alianța va funcționa fără acte. Pe 16 iulie 2014, Partidul Forța Civică a decis că va fuziona prin absorbție cu PDL. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, va ocupa funcția de prim-vicepreședinte al
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
semnat acordul pentru reconstituirea Alianței D.A. La 29 mai 2013, Tribunalul București a respins înscrierea alianței în Registrul Partidelor Politice. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că alianța va funcționa fără acte. Pe 16 iulie 2014, Partidul Forța Civică a decis că va fuziona prin absorbție cu PDL. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, va ocupa funcția de prim-vicepreședinte al PDL, în timp ce alți cinci oameni din echipa sa vor primi posturi de vicepreședinți. Forța Civică a fost un
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
a respins înscrierea alianței în Registrul Partidelor Politice. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că alianța va funcționa fără acte. Pe 16 iulie 2014, Partidul Forța Civică a decis că va fuziona prin absorbție cu PDL. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, va ocupa funcția de prim-vicepreședinte al PDL, în timp ce alți cinci oameni din echipa sa vor primi posturi de vicepreședinți. Forța Civică a fost un partid creștin-democrat, cu orientare de centru-dreapta. Forța Civică a avut la bază
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
2014, Partidul Forța Civică a decis că va fuziona prin absorbție cu PDL. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, va ocupa funcția de prim-vicepreședinte al PDL, în timp ce alți cinci oameni din echipa sa vor primi posturi de vicepreședinți. Forța Civică a fost un partid creștin-democrat, cu orientare de centru-dreapta. Forța Civică a avut la bază principiile de respectare a legii și ordinii în România, a democrației și a cetățenilor PFC a sprijinit integrarea României in sistemul instituțiilor europene, dezvoltarea economiei
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
cu PDL. Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, va ocupa funcția de prim-vicepreședinte al PDL, în timp ce alți cinci oameni din echipa sa vor primi posturi de vicepreședinți. Forța Civică a fost un partid creștin-democrat, cu orientare de centru-dreapta. Forța Civică a avut la bază principiile de respectare a legii și ordinii în România, a democrației și a cetățenilor PFC a sprijinit integrarea României in sistemul instituțiilor europene, dezvoltarea economiei de piață și respectarea drepturilor omului. FC este adepta liberalismului economic
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
în viața politică, precum și promovarea măsurilor juridice, instituționale și materiale necesare pentru consolidarea statului de drept. Partidul a mai sprijinit aparărea proprietății materiale și intelectuale ca și dezvoltarea învațământului și cercetari. Ultimul statut a fost stabilit la 7 septembrie. Forța Civică a fost condus de un președinte, un prim vice-președinte și un secretar-general. Forța Civică a avut o Liga a aleșilor locali (în care erau prezenți toți candidații partidului care au fost aleși) și o Liga a parlamentarilor, unde se prezintau
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
de drept. Partidul a mai sprijinit aparărea proprietății materiale și intelectuale ca și dezvoltarea învațământului și cercetari. Ultimul statut a fost stabilit la 7 septembrie. Forța Civică a fost condus de un președinte, un prim vice-președinte și un secretar-general. Forța Civică a avut o Liga a aleșilor locali (în care erau prezenți toți candidații partidului care au fost aleși) și o Liga a parlamentarilor, unde se prezintau doar cei care au obținut un mandat la alegerile parlamentare. Forța Civică a fost
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
secretar-general. Forța Civică a avut o Liga a aleșilor locali (în care erau prezenți toți candidații partidului care au fost aleși) și o Liga a parlamentarilor, unde se prezintau doar cei care au obținut un mandat la alegerile parlamentare. Forța Civică a fost împărțită în 6 organizații: tineretul, organizația de femei, cea a seniorilor, a oamenilor de afaceri, a persoanelor cu dizabilități si liga minorităților naționale. Partidul a avut următoarele niveluri de organizare: structura locală, județeană și națională.
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
debutat la "Viața studențească", activitate de jurnalist de cultură (teatru, film, literatură) în presa scrisă, la radio ți la televiziune (unde a fost angajat între 1968-70), apoi între 1975-77 și 1990-96). În 1990 și 1991, ține, o rubrică de reflecție civică, intitulată "Cronica lui Mitică," în revista "Săptămâna," condusă de Mircea Micu.
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
Fundația a fost înființată la 21 aprilie 1994. Printre scopurile sale se numără educația civică, educația tineretului, o buna cunoaștere a trecutului țării și, în acest sens, restituirea istoriei contemporane a României, falsificată în anii dictaturii comuniste. Principalul proiect este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Memorialul este format din Muzeul Memorial - Sighet
Academia Civică () [Corola-website/Science/316989_a_318318]
-
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Memorialul este format din Muzeul Memorial - Sighet și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului - București. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței a fost gândit și inițiat încă din 1992 de către președinta Alianței Civice, Ana Blandiana, realizat împreună cu Romulus Rusan și un important grup de istorici, arhitecți și designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a pledat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegații de experți au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în
Academia Civică () [Corola-website/Science/316989_a_318318]
-
Sighet a redevenit de drept comun. Totuși, deținuți politici mai apăreau și în anii următori, mai ales "în trecere" spre spitalul psihiatric din localitate. În 1977 închisoarea a fost dezafectată și a intrat într-un proces de degradare. Fundația Academia Civică a preluat ruina fostei închisori în 1995, în vederea transformării ei în Memorial. Lucrările de reabilitare ale clădirii au durat până în anul 2000. Pentru că edificiul, vechi de un secol, era ruinat și plin de igrasie, a fost nevoie de refacerea fundațiilor
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
XX-lea), Teatrul de Vară, Cinematograful „Tineretului” și Hotelul „Langer”. Cu toate acestea, câteva clădiri au supraviețuit până astăzi și au statutul de monumente istorice și de arhitectură: Hanul Domnesc (care găzduiește Muzeul Etnografic și reprezintă cea mai veche clădire civică ce s-a păstrat în întregime din Suceava), Muzeul de Științele Naturii, Muzeul Bucovinei (cu secțiile de istorie și de artă), Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, Palatul Administrativ (care găzduiește Consiliul Județean și Prefectura), Casa
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
pe care l-a acuzat că i-a înscenat procesul prin "fals și abuz de putere". Prin decizia nr. 4 a Curții Marțiale de Casare și Justiție, Maimuca fusese condamnat la 5 ani temniță grea și un an de degradare civică pentru "înaltă trădare". În urma reclamației făcute de Constantin Maimuca, în aprilie 1945, Eugen Cristescu a fost trimis în judecata Curții Marțiale din Capitală. Doctor în drept, Constantin Maimuca a reușit să demonstreze cu probe indubitabile și numeroase documente că el
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]