10,301 matches
-
absolut ineficace, ducând până la urmă la imposibilitatea constituirii oricărei explicații. O altă implicație a perspectivei sistemice se referă la limitele de variațieimpuse structural fiecărui element. Un fenomen social oarecare poate să varieze între anumite limite. Depășirea acestora ar crea însă contradicții profunde cu celelalte elemente, sistemul intervenind, autoreglator, pentru a restabili valorile acceptabile. Dată fiind deci o anumită structură, fiecare element nu poate varia indefinit. Tipul de valori pe care le poate lua sunt, în mare, determinabile în cadrul structurii date. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intervenția statului este Îndreptățită numai În anumite condiții. Astfel, În opinia lui Alain Barrére, statul intervine acolo unde individul nu este capabil să o facă; unde acțiunea publică aduce avantaje superioare față de activitatea privată; unde interesul individual urmărit este În contradicție cu realizarea binelui comun. În același context, G. Fromm 53 consideră că statul este motivat să intervină, În primul rând, din rațiunea de echitate care se află la baza redistribuirii veniturilor ori bunurilor Între diferite grupuri ale societății. Aceasta Înseamnă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de cele corespunzătoare efectuării cheltuielilor publice, ambele categorii constituind Împreună un domeniu unitar de manifestare a finanțelor publice și a politicii fiscal-bugetare. Disocierea și tratarea lor separată „favorizează formularea de aprecieri și soluții nerealiste, uneori incompatibile Între ele sau În contradicție flagrantă cu cerințele de realizare a obiectivelor avute În vedere”73 și cu implicații negative În funcționarea Întregului sistem socio-economic În care se integrează firesc și subsistemul de impozite, denumit adesea sistem fiscal. 73 Filip Gh., Fiscalitatea și nivelul său
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Se 317 invocă ideea că, o politică de impozite apăsătoare incită Întreprinderea să procedeze la capitalizarea unei părți din profit cât mai mare cu putință, găsind În această destinație condiții mai lejere de impunere (facilități fiscale), ceea ce sugerează și o contradicție În termeni. În schimb, reglementările cum sunt cele referitoare la diminuarea bazei impozabile cu anumite cheltuieli (amortizare, rambursări de credite, plata dobânzilor, etc.), pot influența În sensul accentuării procesului de distribuire a dividendelor, mai curând decât al creșterii resurselor proprii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
testamentar de Îndeplinit de la patriarhul sociologiei românești, D. Gusti: redactarea hărții sociologice a României. Inventariind natura problemelor sociale, aria de manifestare și profunzimea lor pentru fiecare județ, devine posibilă articularea unei ierarhii de priorități naționale care să nu vină În contradicție cu prioritățile zonale și locale. Iată cum sociologia se poate implica pragmatic În reformarea lucidă și responsabilă a spațiului social românesc. Hai să fim NOI spre profitul fiecărui EU. Septimiu Chelcea: În decembrie ’89, televiziunea lansa chemarea către populație să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atât prin interacțiuni intrafamiliale, cât și prin intermediul mediatorilor de schimb social, precum sindicatele, legăturile de muncă din cadrul grupurilor formale etc. În al doilea rând, s-a demonstrat că raporturile dintre sexe influențează direct raporturile dintre generații. În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații, și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. Influența culturală a copiilor asupra părinților face parte din efectele de Întoarcere la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aflat În declin structural. Ancheta confirmă faptul că, În timp ce familia se transformă În profunzime, un examen al solidarităților dintre generații arată că acestea se mențin În timp. Schimburile se Îmbină Însă cu autonomia crescândă a generațiilor, nu fără o anumită contradicție Între rețeaua de obligații ce reprezintă solidaritățile familiale și normele de independență cultivate de către familia modernă. Din acest motiv, uneori, exercitarea solidarităților se face cu prețul apariției unor tensiuni și conflicte intergeneraționale. În opinia noastră, acest tip de studiu este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o dată pentru totdeauna, Mannheim subliniază faptul că problema generațiilor reprezintă un câmp de cercetare fertil, chiar dacă teoria intervalelor se relevă a fi neverificabilă. Așa cum a remarcat, mai târziu, Raymond Aron, căutarea unor legi În ritmurile sau ciclurile istoriei intră În contradicție cu caracterul specific al istoriei Însăși ca știință a singularului: „Pe măsură ce se cere mai multa istoricitate, legitatea tinde să dispară, pentru că, În ultimă instanță, devenirea este unică și ireversibilă și, prin definiție, nu presupune legi tocmai pentru că ea nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modelul de cuplu constituit: faptul de a fi primit o educație suplă, flexibilă, Îngăduitoare determină formarea unui cuplu egalitar, cu toate că, subliniază Attias-Donfut, această legătură statistică este destul de slabă și puțin semnificativă. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații, și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. Valorile și comportamentele se schimbă de la o generație la alta: educația devine mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și 1996) confirmă faptul că, În timp ce familia se transformă În profunzime, un examen al solidarităților dintre generații arată că acestea se mențin În timp. În opinia noastră, schimburile se Îmbină Însă cu autonomia crescândă a generațiilor, nu fără o anumită contradicție Între rețeaua de obligații ce reprezintă solidaritățile familiale și normele de independență cultivate de către familia modernă. Din acest motiv, uneori, exercitarea solidarităților se face cu prețul apariției unor tensiuni și conflicte intergeneraționale. Aceste dificultăți sunt cu atât mai mari cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
potrivită nici nu apropie prea mult, dar nici nu Îndepărtează, ci se stabilește cu prețul unor tensiuni și ajustări care, uneori, sunt dureroase” (Attias-Donfut, 2000, 672). Există Însă și riscul ca solidaritățile intense să creeze o situație de dependență, În contradicție cu aspirația la relații liber consimțite: dacă obligațiile cu privire la copii sunt destul de des considerate ca funcționând de la sine, obligațiile cu privire la părinți, din contră, pot fi percepute drept constrângătoare. Este ilustrativă recunoștința filială În exemplul unei femei de 50 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generațiilor reprezintă un fenomen aflat În declin structural. În al șaselea rând, istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații, și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. În al șaptelea rând, influența culturală a copiilor asupra părinților face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nouălea rând, ancheta „Trei generații” confirmă faptul că, În timp ce familia se transformă În profunzime, un examen al solidarităților dintre generații arată că acestea se mențin În timp. Schimburile se Îmbină Însă cu autonomia crescândă a generațiilor, nu fără o anumită contradicție Între rețeaua de obligații ce reprezintă solidaritățile familiale și normele de independență cultivate de către familia modernă. Din acest motiv, uneori, exercitarea solidarităților se face cu prețul apariției de tensiuni și conflicte intergeneraționale. În al zecelea rând, solidaritățile familiale au putut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologului pare a fi una esențială. O serie de aspecte deontologice marchează și ele, În cazul unor experimentări precum cele amintite mai sus, deopotrivă destinul cercetătorului și pe cel al comunităților sau grupurilor studiate, cum ar fi și adâncirea unor contradicții intracomunitare sau În raporturile dintre autorități și cetățeni. Numeroase și dificile sunt mai ales problemele legate de comunicarea rezultatelor anchetei, momentul-cheie al restituirii. Este de prevăzut că asemenea probleme vor deveni și mai complexe În cazul introducerii În restituirea rezultatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Comportamentul nostru are legătură cu un sentiment adânc Înrădăcinat al datoriei față de autoritate” (p. 260). Supunerea față de autoritate, dovedită profitabilă de cele mai multe ori, ne face să ne dorim confortul obedienței automate. Dar există și excepții izbitoare, potrivnice, care vin În contradicție cu experiențele acumulate În timp. Profesioniștii tehnicii convingerii caută să creeze aparența autorității pentru a câștiga Încrederea, făcând apel la diferitele trucuri susținute de accesorii, haine, titluri. Un alt principiu prezentat În ultimul capitol al cărții și uzitat În procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
am pus în discuție și nici nu am argumentat acceptarea lor, pentru că depășesc puterea noastră de înțelegere, întrucât, după cum știm, în momentul în care ne atingem de simplitatea credinței atunci nu vom mai putea pune capăt discuțiilor, pentru că veșnic principiul contradicției ne va duce tot mai departe și vom tulbura continuu cugetele oamenilor de rând prin introducerea celor mai stranii idei”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 258, II, în PSB, vol. 12, p. 528) „Mântuitorul accepta simțirile firii ca să dea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine pe care le contemplă. Pentru Platon, el era singurul aspect al ființei umane care putea pretinde, fără contradicție, la o completă libertate, asigurînd libertatea ansamblului. Dacă libertatea e gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate, una dintre problemele care se pun este, evident, cea a modelului care orientează creșterea și dă măsura împlinirii ei. în Grecia veche se vorbea despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
produs strict omenesc. Ele nu numai că refuză atunci să ia în seamă semnificația specifică a materiei lor de studiu, afirmată de actorii religioși și de texte (diferența de nivel ontologic dintre cei doi poli ai credinței), ci intră în contradicție chiar cu statutul lor de știință, pășind pe tărîmul ideologiei secularizante. Se află în inadecvare atît față de obiectul lor, cît și față de principiile și de metodele pe care și le-au stabilit. Potrivit lui H.-R. Patapievici, care reia argumentația lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al treilea beneficiu posibil este uimirea. Dacă își respectă statutul și dovedesc atenție față de specificul obiectului pe care îl studiază, științele religiei nu îl închid pe acesta într-o teorie explicativă plană. Preferă să ne pună în față complexitatea, paradoxurile, contradicțiile gîndirii și ale practicii religioase. Le studiază modalitățile de a exprima în vizibil invizibilul, de a exploata distanța verticală, vectorii către un alt plan de realitate. De pildă, o cercetare recentă privind cultul budist birmanez dedicat lui weikza (mediator uman
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se autoconstruiește, ca om recent, pe paradoxul unui timp care suscită singura valoare recunoscută cea a noutății și o macină totodată. Putem avea astfel experiența foarte prețioasă a limitelor umanului ; avem posibilitatea de a verifica pe viu, pînă la capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu imposibile identități [subl. n.]. Iată de ce Berdiaev își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale el pune contradicția, privește dualismul ca etapă necesară, ca pas pregătitor pentru întîlnirea cu libertatea apofatică a divinului. Etajînd realul într-o ordine fără fisură al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care o poartă către arhetipul intra divin al polarelor în conjuncție. Acolo, paradoxurile întrupării care cuprind creația și istoria în plasa lor eliberatoare își au tensiunea cea mai înaltă. Pentru omul spiritual, peisajul lumii și viața proprie cu contrastele, crizele, contradicțiile lor flagrante pot sluji atunci drept materie simbolică, pot deveni terenul unei experiențe pregătitoare, text în care el citește urmele paradoxului intra-divin. Ca atîția alții înaintea lui, greci, evrei și creștini, sfîntul Ioan Gură de Aur adună într-un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își arată frumusețea, armonia, ordinea. Pentru Simone Weil, pulsația opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect, afectivitate. Mai ales, sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune : el e iubire și putere, e Bine și necesitate. Or, metafizica Simonei Weil concepe creația tocmai ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Weil, pulsația opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect, afectivitate. Mai ales, sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune : el e iubire și putere, e Bine și necesitate. Or, metafizica Simonei Weil concepe creația tocmai ca pe o revelare a acestei dualități intra-divine3
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]