10,796 matches
-
ambele în regia lui Gibson. Abătându-se de la repertuarul său de muzică de orchestră, Horner a imrpovizat în mare parte pentru coloana sonoră a "Apocalypto", utilizând o gamă largă de instrumente exotice, cum ar fi, Tromba Marina, trompetă și folosirea corului antilopei gnu Ugandaneze în lod de sintetizator. Coloana sonoră a fost înregistrată în studioul Abbey Road Studios din Londra, în decursul a câteva săptamâni, în toamna lui 2006. Specialistul în instrumente de suflat, Tony Hinnigan a contribuit la crearea cooanei
Apocalypto (coloană sonoră) () [Corola-website/Science/326314_a_327643]
-
orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu; Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu - dirijat: cor și orchestră; Achim Stoia - folclor; George Pascu - istoria muzicii, estetică și forme muzicale; Robert Steckelman - instrumentație și orchestrație; Jenny Itzicovici - pian și Elena Urma - canto. Imediat, urmează în 1950 Școala militară de muzică-dirijor de fanfară, iar între anii 1954-1957 face
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
prevăzută cu un parapet de lemn. Turnul are trei etaje, la nivelul trei existând un coridor de apărare din lemn situat imediat sub acoperișul piramidal. De asemenea la fiecare etaj turnul este prevăzut cu metereze, deschideri înguste cu rol defesiv. Corul a fost înglobat în zidăria masivă pe cinci nivele, ultimele trei având metereze dreptunghiulare înguste. Privind monumentul din partea dinspre sud, aspectul exterior se prezintă sub forma unei bazilici, în partea de nord având aspectul schimbat din cauza modificărilor la care a
Biserica fortificată din Merghindeal () [Corola-website/Science/326413_a_327742]
-
înțeles datorită faptului că nava centrală cât și cea colaterală are același acoperiș. La interior, în turnul de vest, se află situată tribuna, ea fiind deschisă spre nava centrală de unde se pot observa bolți construite recent pe structura navelor laterale. Corul este sub formă de boltă în cruce, arcul triumfal fiind semicircular. Peretele nordic al navei centrale are cinci ferestre romanice. Intrarea în biserică se face dinspre nord și dinspre sud prin intermediul a două uși simetrice adăpostite de porticuri. În nava
Biserica fortificată din Merghindeal () [Corola-website/Science/326413_a_327742]
-
cursuri de pian de la nouă ani, iar în adolescență cânta diverse piese ale unor interpreți celebri în barurile și restaurantele din Philadelphia. Gardot nu obișnuia să interpreteze fragmentele vocale ale compozițiilor și a mărturisit că „deși am participat la preselecțiile corului școlii, nu am fost admisă. Vocea mi s-a dezvoltat ulterior.” Ulterior Melody și-a dorit să studieze designul vestimentar și s-a înscris la cursurile colegiului comunitar din Philadelphia, însă a continuat să susțină mici recitaluri pentru a-și
Melody Gardot () [Corola-website/Science/322519_a_323848]
-
fie judecați de forurile bisericești, spre deosebire de regele Henric al II-lea, care dorea judecarea lor în tribunalele civile. Din cauza acestor neînțelegeri, cavalerii regelui l-au ucis pe arhiepiscop fără voia regelui crezând că-i fac un bine. În anul 1174, corul catedralei a fost grav avariat de un incendiu fiind nevoie de o renovare majoră. Cu excepția criptei ce a supraviețuit incendiului, toate vechile clădiri romanice au fost înlocuite cu unele în stil gotic. În anul 1534, în urma Reformei Protestante, regele Henric
Catedrala din Canterbury () [Corola-website/Science/322672_a_324001]
-
unde și-a dat licență cu lucrarea "Creația lui Jacomo Puccini, culme a genului de operă" - coordonator științific, conf. univ. dr. Gabriel Banciu. Între 2005 și 2007, a predat educație muzicală, la "Colegiul Infoel" din Bistrița. A fost membră a corului „Antifonia”, dirijat de către Prof. Dr. Constantin Ripa. Este o fostă elevă a cântăreței Anca Parghel, alături de care a susținut mai multe concerte de jazz începând cu 2007 împreună cu Anca Parghel în clubul "Green Hours" din (București dar și în numeroase
Cristina Vlașin () [Corola-website/Science/322698_a_324027]
-
cu cirilice ed 1632, Psaltirea de Râmnic cu cirilice ed 1747, Cazanier și Ciaslov de Iași. Se mai află aci două lavițe pe lângă perete, una masă pentru parastase, una cădelniță de aramă, un sfeșnic mare de lemn, 4 prapori și corul tinerimei.”" "„Biserica femeilor/tinda: este despărțită de naie prin un părete de lemn, în care se află una măsuță cu una cruce pe ea și una laviță pe lângă perete.”"
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
opera, heavy metal, rock and roll, europop, electro-industrial, disco și house în plus față de oferirea mai multor instrumente și stiluri muzicale. Spre exemplu, o orgă poate fi auzită în încheiera lui ”Born This Way”, un cântec gregorian inspirat de un cor de barbati este o caracteristică proeminenta în ”Bloody Mary”, chitări și viori în ”Americano” și chitări electrice în ”Bad Kids”. Piesele ”Hair” și ”The Edge of Glory” se disting de restul albumului, cu un saxofon - săvârșit de Clarence Clemons, un
Born This Way () [Corola-website/Science/322771_a_324100]
-
în care Gâgă a confirmat influență personajului biblic Iuda Iscarioteanul), sunt despre a fii trădat precum și despre ”a-ți onora întunericul în loc să-ți aduci lumină” potrivit lui Gâgă. Este un cântec dance-pop și house, cu influențe techno, industrial și disco, un cor pop inspirat din anii '80. În unele părți, Gâgă cântă rap cu accent caraibian. Al cincilea cântec, ”Americano” este un mariachi cu influențe techno, house și disco. Scris în limba spaniolă și în limba engleză, Gâgă a compus ”Americano” ca
Born This Way () [Corola-website/Science/322771_a_324100]
-
cu „Brâul Roșu”. A fost membru al PNR din 1891, membru fondator al Societății ASTRA, Despărțămâtul Turda și membru fondator al Societății de teatru românesc din Turda. A înființat la Turda Asociația femeilor greco-catolice „Reuniunea Sf. Maria” („Reuniunea Mariană”) și corul Bisericii Rățeștilor din Turda-Veche. În timpul primului război mondial a organizat colecte pentru soldații români răniți internați în spitalul din Turda. În această perioadă se alătură intelectualilor români turdeni pentru înființarea Gărzilor Naționale. Este arestat și închis de autoritățile maghiare la
Nicolae Rațiu () [Corola-website/Science/322853_a_324182]
-
împreună cu cele două fiice: Miroslava-Olga - învățătoare și Maria (Marusia) - studentă la Conservatorul din Cernăuți. Prin contribuția lor s-a construit scenă, a fost mărită sala de spectacole și a fost renovat acoperișul. De asemenea, tot cu ajutorul lor a fost înființat corul și cercul de amatori (teatru). Miroslava și-a petrecut copilăria și anii adolescenței în satul Berhomet pe Siret (azi localitate urbană în raionul Vijnița), unde a urmat școală primară. Primele trei clase de liceu le-a frecventat în orașul Siret
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
de Aur pentru două dintre aceste filme. Este căsătorită cu celebrul Warren Beatty. S-a născut în Topeka, Kansas și este cel mai mic copil la părinți dintre cei patru ai familiei Bening. Mama sa, Shirley, a fost solist în corul bisericii, iar tatăl său, Arnett Grant Bening, a lucrat ca agent de vânzări și asigurări. Părinții săi sunt nativi din Iowa și sunt republicani conservatori. Frații săi sunt Jane Bening (născută în 1953), Bradley Bening (născut în 1955) și Byron
Annette Bening () [Corola-website/Science/322127_a_323456]
-
Amelia Brightman, Operă Română din Cluj, Felicia Filip,Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu etc. Narcis s-a nascut pe 24 februarie 1995 în localitatea Barați din județul Bacău, din părinții Eduard și Felicia. De la vârsta de 5 ani, a cântat în corul Bisericii Catolice din Barați, unde dascălul l-a așezat în rândul sopranelor. După terminarea clasei a VIII-a, a urmat Liceul de Artă „George Apostu” După terminarea liceului și-a început studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
Narcis Iustin Ianău () [Corola-website/Science/322187_a_323516]
-
(n. 20 martie 1874 la Sânnicolau Mare, județul Timiș, d. 27 aprilie 1947 la Timișoara), a fost un compozitor, cântăreț, profesor de muzică bisericească, dirijor și organizator de coruri român. A contribuit la păstrarea conștiinței naționale printre românii din Banatul de câmpie, în timpul ocupației austro-ungare. s-a născut la SînMiclăușul Mare (azi Sânnicolau Mare), la 20 martie 1874, comitatul Torontal, în Austro-Ungaria, într-o familie de români săraci. Clasele
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
cântare bisericească la Arad, de la care își perfecționează arta dirijorală. A fost contemporan cu compozitorul bisericesc, Trifon Lugojan. Între 1892 - 1896 funcționează ca dascăl în comunele Toracu Mic, în Banatul sârbesc și Comloșu Mare, unde înființează și conduce primele sale coruri formate din elevi și adulți. În 1896 revine la Sânnicolau Mare ca învățător iar începând cu anul 1902 i se încredințează conducerea "Reuniunii de cântări"”Doina”. Corul, existând din 1858, obține sub conducerea lui Atanasie Lipovan, o recunoaștere națională, prin
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
Mic, în Banatul sârbesc și Comloșu Mare, unde înființează și conduce primele sale coruri formate din elevi și adulți. În 1896 revine la Sânnicolau Mare ca învățător iar începând cu anul 1902 i se încredințează conducerea "Reuniunii de cântări"”Doina”. Corul, existând din 1858, obține sub conducerea lui Atanasie Lipovan, o recunoaștere națională, prin partiparea alături de alte opt formațiuni corale bănățene, la Marea Expoziție Română de la București din 1906, unde a fost distins cu "Premiul I", la egalitate cu mai celebrul
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
existând din 1858, obține sub conducerea lui Atanasie Lipovan, o recunoaștere națională, prin partiparea alături de alte opt formațiuni corale bănățene, la Marea Expoziție Română de la București din 1906, unde a fost distins cu "Premiul I", la egalitate cu mai celebrul cor de la Lugoj condus de compozitorul Ion Vidu. Celor doi dirijori li s-a conferit "Diploma și Medalia de aur". În anul 1913 este invitat în Statele Unite ale Americii pentru a pune bazele unor reuniuni corale pentru românii emigranți. Astfel, Lipovan
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
Vidu. Celor doi dirijori li s-a conferit "Diploma și Medalia de aur". În anul 1913 este invitat în Statele Unite ale Americii pentru a pune bazele unor reuniuni corale pentru românii emigranți. Astfel, Lipovan, în numai trei luni înființează patru coruri românești, în orașele Philadelphia, Chicago, Saint Louis și Detroit. Va activa apoi ca profesor de "Tipic și Cântare Bisericească Ortodoxă" la Academia Teologică din Arad, "„străduindu-se să aducă acuratețea necesară în intonarea corectă a cântării de sorginte bizantină, să
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
Cântare Bisericească Ortodoxă" la Academia Teologică din Arad, "„străduindu-se să aducă acuratețea necesară în intonarea corectă a cântării de sorginte bizantină, să o decanteze de influențele temperate ale intonației instrumentale, reactualizând modalismul”". Tot la Arad, pune bazele unui alt cor de prestigiu ”Armonia”, cor care activează și astăzi la catedrala veche a orașului. Avea o voce fermecătoare de bariton, amplă, voce pe care, după pensionare, o va închina stranei noii Catedrale Mitropolitane din Timișoara. La Timișoara, din anul 1938, a
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
Academia Teologică din Arad, "„străduindu-se să aducă acuratețea necesară în intonarea corectă a cântării de sorginte bizantină, să o decanteze de influențele temperate ale intonației instrumentale, reactualizând modalismul”". Tot la Arad, pune bazele unui alt cor de prestigiu ”Armonia”, cor care activează și astăzi la catedrala veche a orașului. Avea o voce fermecătoare de bariton, amplă, voce pe care, după pensionare, o va închina stranei noii Catedrale Mitropolitane din Timișoara. La Timișoara, din anul 1938, a condus și Școala de
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
tramvaielor sau automobilelor (unde precizia lasă de dorit). Tommy poate scăpa de polițiști, ascuzându-se într-o alee sau folosind un tramvai foarte aglomerat. Dacă protagonistul nu scapă de poliție, drumurile vor fi împânzite de mașini de poliție și agenți care cor trage în Tommy cu diferite arme, cum ar fi puști, mitraliere și revolvere. Un mod care dă posibilitatea jucătorului să concureze în cursele de mașini, care se desfășoară pe trasee sport. Pe versiunea originală a jocului pe PC, acest mod
Mafia: The City of Lost Heaven () [Corola-website/Science/322252_a_323581]
-
septembrie 1997 catolicosul Karekin I Sarkissian l-a trimis în Franța ca paroh al armenilor din Saint-Étienne și împrejurimi (regiunea Lyon). A slujit timp de șapte ani la Biserica "Sf. Grigore Luminătorul" (Surp Grigor Lusavorici) din Saint Étienne; a înființat corul “Tarkmanceaț”, școala de duminică, clase de limbă armeană pentru tineri, comitetul doamnelor bisericii armene, precum și revista trimestrială „Hai Lvar Magazin”. A urmat cursuri de limba și literatura franceză la Universitatea Jean Monet din Saint-Étienne (1997-1998) și a realizat o serie
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]
-
poliglot, vorbind limbile arabă, kurdă și turcă (pe care le vorbeau unii armeni stabiliți acolo), plus limbile franceză, engleză și flamandă. A slujit acolo timp de șase ani, înființând cinci parohii armene (la Arnhem, Utrecht, Assen, Eindhoven și Maastricht), precum și corul Keghart din orașul Alem și organizația de tineret a Bisericii Armene din Olanda (VAJA). A reparat vechea biserică armeană "Sf. Duh" din Amsterdam (în 2008) și a amplasat un hacikar (monument-cruce) închinat memoriei victimelor genocidului din 1915) în Cimitirul Dimân
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]
-
Enescu III, pentru coarde, instrumente de suflat de alamă și percuție, p.a. 17 mai 1996, Filarmonica Moldova Iași, dirijor Alexandru Lăscae • "Epitaf" - 1989 (partitură revizuită), p.a. 20 septembrie 2002, Filarmonica Moldova, dirijor Alexandru Lăscae Muzică vocal-simfonică • "Inscripție", cantată pentru mezzosoprană, cor de femei și formație instrumentală (1969), reorchestrată în 1998, versuri de Tudor Arghezi, p.a. 4 mai 1969 Cluj-Napoca, Maria Jana Stoia, mezzosoprană, Musica viva, dirijor Vincente Țușcă, Corul Animosi, dirijor Sabin Păutza • "Pro Patria", poem-cantată (versuri de Dan Verona) p.a.
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]