10,287 matches
-
sau Convenția de la Bonn) are drept obiectiv conservarea speciilor migratoare terestre, marine și de păsări în toată aria lor de răspândire. Este un tratat interguvernamental, încheiat sub egida programului pentru mediu al Organizației Națiunilor Unite, care vizează conservarea florei și faunei sălbatice și a habitatelor la scară mondială. Uniunea Europeană este parte la CMS începând din 1 noiembrie 1983. La cea de-a zecea reuniune a Conferinței părților la convenție, organizată la Bergen (Norvegia) în perioada 20-25 noiembrie 2011, Consiliul Uniunii Europene
Șoim dunărean () [Corola-website/Science/327627_a_328956]
-
Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
și pin. Unele specii native din California de Nord au fost plantate cu aproximativ 200 de ani în urmă. Aceste specii trăiesc 4.000 de ani și ating înălțimea de 80 de metri, astfel încât arborii sunt încă tineri. Datorită florei, faunei și pitorescului determinat de acestea, cascada a devenit un loc ideal pentru picnic, iar vara este vizitată de zeci de mii de turiști, pe perioada iernii fiind închisă. În anul 1752, în jurnalul său de călătorie, episcopul Pococke, care călătorise
Cascada Powerscourt () [Corola-website/Science/327729_a_329058]
-
Omul și Biosferă”. Parcul national dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de brad, păduri de brad și molid, tufărișuri alpine cu arbuști, pășuni alpine sau pajiști mezofile, cu o mare varietate de floră și fauna specifică Munților Carpați. Floră este constituită din: • specii arboricole (păduri de conifere, păduri de foioase și arbuști cu jneapăn sau scoruș de munte); • ierboase (peste 200 de specii de plante vasculare dintre care unele foarte rare și ocrotite prin lege
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
cu exemplare de rogoz ("Carex pulicaris"), "Laserpitium archagelica", iarbă gâtului ("Tozzia alpina"), struna cocosului, o specie rară de orhidee "Malaxis monophyllos", cupa-vacii ("Linnaea borealis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), horști ("Luzula alpinopilosa"), păiuș ("Festuca versicolor") sau crin de pădure ("Lilium martagon). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: • mamifere printre care: urs brun ("Urs arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Servus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), nevăstuica ("Mustela frenata"), viezure ("Meles meles"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
reprezintă o zonă cu un deosebit interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
să cuprindă și partea belarusă a pădurii, aflată în exteriorul parcului național din Polonia. Parcul național dispunde de habitate divese: cu păduri mixte de câmpie, păduri virgine de fag, păduri de conifere, tufărișuri boreale sau pajiști halofile, cu floră și faună specifică atât Europei de Est, cât și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu ("Betula obscura"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice rare, printre care: arnică ("Arnica montana"), iederă ("Hedera helix"), găinuși ("Isopyrum thalictroides"). Fauna este constituită din: • mamifere (62 de specii) cu specii de: elan ("Alces alces"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus") sau mistreț ("Sus scrofa"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigere"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), castor, nevăstuică ("Mustela frenata
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
ca din anul 1992 să fie inclus în programul mondial al UNESCO, „Omul și Biosferă”. Aria naturală protejată reprezintă o zona montană cu vârfuri, lapiezuri, doline, pajiști și pășuni montane, păduri și văii, cu o mare diversitate de floră și fauna și cu un deosebit interes peisagistic. Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de fag, păduri de conifere, pajiști alpine, pășuni, păduri aluviale, pajiști mezofile, păduri în amestec, lunci mlăștinoase, terase și lunci de râuri) ce adăpoastesc o
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
peisagistic. Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de fag, păduri de conifere, pajiști alpine, pășuni, păduri aluviale, pajiști mezofile, păduri în amestec, lunci mlăștinoase, terase și lunci de râuri) ce adăpoastesc o mare varietate de floră și fauna specifică zonei estice a Munților Carpați. Floră este constituită din specii arboricole de fag ("Fagus sylvatica" - specie dominantă), brad ("Abies"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gorun ("Quercus petraea"), arin ("Alunus glutinosa"), arin alb ("Alnus încântă"), salcie albă ("Salix albă"), salcie
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
încântă"), salcie albă ("Salix albă"), salcie roșie ("Salix purpurea"); arbuști cu specii de merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinum myritillus"), mur ("Rubus fruticosus"); precum și o mare varietate de ierburi ("Agrostis vulgaris", "Nardus strictă"", "Festuca rupra", "Deschampsia cespitosa"), licheni și ciuperci. Fauna este bine reprezentată de mai multe specii de: • mamifere, dintre care: urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de acvila de
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
UNESCO „Omul și Biosfera”. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz ("Carex magellanica"), "Rubus chamemorus" sau "Pedicularis suedica". Fauna este reprezentată de:
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
care a pus la punct un plan strict de dezvoltare în viitor, de la care nu se abate indiferent de situație și care exportă tehnologie cerând la schimb informații. Printre alte direcții urmate se numără comuniunea realizată prin transferul conștiinței în fauna locală așa cum s-a întâmplat pe idilica lume fără nume, sau opusul acesteia, în cazul unei entități planetare care subjugă trupurile coloniștilor și le face nemuritoare, prețul fiind acela al pierderii totale a conștiinței. Alteori a avut loc o închidere
Un labirint de stele () [Corola-website/Science/327059_a_328388]
-
floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
față de țărmurile continentale ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte rare. În afară de aceasta, de-a lungul timpului interacțiunea cu oamenii a dus la distrugerea ecosistemului prin introducerea speciilor noi, prin creșterea animalelor și exploatarea terenului. Țărmul insulelor are o faună diversificată. Flora insulelor este bogată și diversă dar are un grad ridicat de endemism. Fauna endemică terestră a insulelor se limitează la păsări, insecte, fluturi, păianjeni și o specie de lilieci. În apele înconjurătoare adânci se întâlnesc frecvent rechini. Primii
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
a lungul timpului interacțiunea cu oamenii a dus la distrugerea ecosistemului prin introducerea speciilor noi, prin creșterea animalelor și exploatarea terenului. Țărmul insulelor are o faună diversificată. Flora insulelor este bogată și diversă dar are un grad ridicat de endemism. Fauna endemică terestră a insulelor se limitează la păsări, insecte, fluturi, păianjeni și o specie de lilieci. În apele înconjurătoare adânci se întâlnesc frecvent rechini. Primii navigatori au adus pe insulă porci și câini, iar de-a lungul timpului au mai
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
Primii navigatori au adus pe insulă porci și câini, iar de-a lungul timpului au mai fost aduși și cai, capre și oi de către europeni. În afara speciilor care s-a dorit a fi naturalizate prin aportul europenilor au intrat în fauna insulelor și șobolanii, țânțarii sau scorpionii. Pe insulă se găsesc arbori de pâine (Artocarpus altilis) și cocotieri. Principalele exporturi ale insulelor sunt: copră, vanilie, tutun și bumbac. Navigatorii europeni au introdus pe insulă boli noi pentru sistemul imunitar al băștinașilor
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
Poiana Brașov. În abruptul drept din apropierea primei stânci ce străjuiește drumul (între Poiană și Brașov) forestier, se află un izvor. Astăzi întreaga zonă este amenajată pentru plimbări în aer liber, relaxare, picnic sau cățărare pe abrupturile stâncoase din cheile Pietrelor. Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
stâncoase din cheile Pietrelor. Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciocârlie ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Clematis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), gârbița ("Limodorum abortivum"), mlăștinița ("Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine"), odogaci ("Saponaria glutinosa"), molotru pitic ("Trigonella monspeliaca"), milițea roșie ("Silene armeria"), untul-vacii ("Orchis mario"), lalea pestrița din specia "Fritillaria montană", pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna parcului este una diversificata și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul de apă
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]