11,589 matches
-
geniul se aplică la literatura română și la realitățile productive ale locului, nu ne va spune cum reușesc ideile despre geniu să mobilizeze creația de literatură. Pentru că foarte multe sunt simple valori de tranzit din perspectiva domeniului literar, clișee despre geniu care răspund nevoilor diverse ale societății românești: dezvoltarea unei educații bazate pe strategii ale exemplarității, alimentarea cu imagini a unui discurs naționalist sau justificarea unei abordări specifice a normelor lingvistice. Cum se poate caracteriza o situație literară? Cum se pot
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
diverse ale societății românești: dezvoltarea unei educații bazate pe strategii ale exemplarității, alimentarea cu imagini a unui discurs naționalist sau justificarea unei abordări specifice a normelor lingvistice. Cum se poate caracteriza o situație literară? Cum se pot fixa discursurile despre geniu în domeniul literaturii? Cred că nu putem răspunde la această problemă din interiorul gândirii unei arhive, ci numai prin implicarea unui nivel al realității. Ceea ce distinge literatura nu e o sintaxă, un set de constrângeri discursive, o disciplină, ci un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anunț de mica publicitate. Admirația desemnează, prin intermediul unor idei și practici istorice, situația de concentrare în jurul obiectelor frumoase. * * * Ca să redau semnificația socială a mitologiei genialității și în același timp funcționarea ei în cadrul unei "fabrici de literatură", am citit discursurile despre geniu în corelație cu ideile care susțin și justifică admirația. Geniul nu e un discurs care funcționează în gol: el e legat de supraevaluare și de supra-cheltuire, justificând introducerea în practicile cotidiene a unor moduri exorbitante de exploatare a resurselor. În numele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
practici istorice, situația de concentrare în jurul obiectelor frumoase. * * * Ca să redau semnificația socială a mitologiei genialității și în același timp funcționarea ei în cadrul unei "fabrici de literatură", am citit discursurile despre geniu în corelație cu ideile care susțin și justifică admirația. Geniul nu e un discurs care funcționează în gol: el e legat de supraevaluare și de supra-cheltuire, justificând introducerea în practicile cotidiene a unor moduri exorbitante de exploatare a resurselor. În numele lui vorbirea se transformă în poezie, hora în teatru, cutare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
putem reconstitui unitatea discursurilor pe care le guvernează. Am preferat așadar să mă situez "în amonte", ca să pot înțelege necesitățile sociale care au reclamat genialitatea în producția de literatură, nu "în aval", ca să înregistrez puzderia de figuri și metafore ale geniului. În acest sens, cred că putem privi admirația ca o vastă construcție istorică în interiorul căreia - cel puțin pentru intervalul care mă interesează, între 1825 și 1875 - se pot distinge mai multe regimuri de utilizare a geniului și figurilor sale (înțelegând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
figuri și metafore ale geniului. În acest sens, cred că putem privi admirația ca o vastă construcție istorică în interiorul căreia - cel puțin pentru intervalul care mă interesează, între 1825 și 1875 - se pot distinge mai multe regimuri de utilizare a geniului și figurilor sale (înțelegând prin regim de utilizare interfața dintre temele genialității și colectivitatea care le exploata, setul de instrucțiuni care prevedeau pentru cititori, critici și scriitori modul de aplicare a geniului la realitățile fizice și morale ale țării). În funcție de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pot distinge mai multe regimuri de utilizare a geniului și figurilor sale (înțelegând prin regim de utilizare interfața dintre temele genialității și colectivitatea care le exploata, setul de instrucțiuni care prevedeau pentru cititori, critici și scriitori modul de aplicare a geniului la realitățile fizice și morale ale țării). În funcție de acest raport cu evenimentele care au structurat doxa admirației în cursul secolului al XIX-lea am caracterizat trei "regimuri de utilizare" a genialității. Capitolul al doilea discută regimul "sacralizării", legat de pătrunderea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
face Barițiu într-un text din 1838: Dania (peste două milioane de lăcuitori) are o mulțime de scriitori buni [...]. Germania, nația aceasta lățită la 36 de milioane, avu clasicitatea sa pe la capătul sutei 18 și la începutul sutei 19. [...]. Dar voi, genii românilor unde durmitați? Eu crez că încă numa v-ați născut. Creșteți, întăriți-vă zburând și umblând; grăbiți, ieșiți la lumină, arătați-vă în mijlocul celor cinci milioane orfeline și părăsite 11. Între aceste exemple, literatura franceză se bucură de o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
celor cinci milioane orfeline și părăsite 11. Între aceste exemple, literatura franceză se bucură de o atenție particulară, fapt ușor de înțeles, de altfel. Barițiu reduce o mare cultură literară, tradițiile și instituțiile ei, la o mecanică de recrutare a geniilor proporțională cu mărimea populației. Or, dacă producția de literatură se poate restrânge la un factor economic simplu cum e demografia, literatura devine o variabilă predictibilă, apariția ei rămânând doar o problemă de timp și de ordine a mărimilor. În cele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
texte prin care criticul încerca să reflecteze asupra noilor perspective ale culturii române, după o mărire a teritoriului, a populației și o schimbare a compoziției etnice. Întrebarea pe care și-o pune sună foarte asemănător cu formularea lui Barițiu: câte genii vor ieși din milioanele de români "noi", adăugați la corpul social: ...țărănimea, atât de numeroasă, a dat prea puțini scriitori, pentru că ea, ca clasă, a rămas departe de cultură. Cine poate spune câte talente, câte genii poate, au rămas necunoscute
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formularea lui Barițiu: câte genii vor ieși din milioanele de români "noi", adăugați la corpul social: ...țărănimea, atât de numeroasă, a dat prea puțini scriitori, pentru că ea, ca clasă, a rămas departe de cultură. Cine poate spune câte talente, câte genii poate, au rămas necunoscute din această cauză? Dacă întâmplarea nu făcea ca, în deosebire de atâtea mii de contemporani ai săi din ținutul Neamțului, Creangă să învețe la Socola și la Școala Normală - literatura noastră ar fi fost lipsită de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în corpul populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade Rădulescu a fost compromisă de ineficiența propriilor strategii. 2.4. Geniu și boierie În concepția lui Heliade Rădulescu, raportul dintre subiectul politic și condiția sa capabilă îl exprimă "boieria"56. Puterile creatoare se conțin în condiția individuală a ființei umane, concepută ca entitate independentă și emancipată de formele gregar-aglutinante ale masei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a ființei umane, concepută ca entitate independentă și emancipată de formele gregar-aglutinante ale masei sociale: "...acolo unde se văd vițiurile mari, acolo spre recompensă Dumnezeu a făcut ca tot ce lipsește în genere la ceilalți locuitori despre virtuți, capacitate și geniu, să se adune în inima unui singur individ, ca într-un cămin înflăcărat de focul divin"57.. Boieria numește această condiție individuală, evocând, prin referințele istorice implicite, posibilitatea de a conferi membrilor societății un grad ridicat de autonomie în acțiune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii, cele două "hoarde" fiind liberalii demagogi și fanarioții conservatori. În apărarea țărănimii, ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar acele nume
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii, cele două "hoarde" fiind liberalii demagogi și fanarioții conservatori. În apărarea țărănimii, ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar acele nume radioase de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar acele nume radioase de lumină: Popolul la fiecare trei nume aclamă să trăiască România!): Radul Golescul Grigorie Brâncoveanul Constantin Crețulescul Grigorie Ghica Barbu Văcărescul Dumitrașcu Racoviță Istrate Crețulescul Constantin Bălăceanul Mihalache Manu Grigorie Filipescul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ioan Stirbeiu Petrache Retoride Constantin Filipescul Iordache Golescu Alexandru Filipescul Alexandru Ghica Athanasie Christopulu Nicolae Văcărescu Grigorie Ralea Grigorie Romanet Pană Costescul Costache Rasti Mihalache Cornescul Corul întreg: României glorie! Eterna lor victorie! Fiii să le semene Să distrugă intriga Geniul Boierilor Să sfarme sofismele!63 Am citat integral lista alcătuită de Heliade Rădulescu. Cele mai multe dintre nume (mai bine de jumătate) fac parte din corpul boieresc al Țării Românești, așa cum apare în documentele de la 1820-183064. Între ei, oameni cu realizări diverse
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și câțiva revoluționari. Dar Heliade Rădulescu nu i-a selectat în funcție de traseele personale, de gesturile și acțiunile lor memorabile sau particularizante. Într-un singur caz, cel al lui Atanasie Hristopul, menționează faptul că a contribuit la redactarea Codului lui Caragea. "Geniul" boierilor nu e de natură să îi distingă. Procedeul însuși al listei, fără ierarhizare, fără caracterizare, fără reliefare, arată intenția de nivelare. Ei nu sunt definiți printr-o interioritate diferențiată sau o acțiune politică singularizată. Individualitatea lor ține de drepturile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de "Istoria literaturii", pe care Heliade Rădulescu o reia de două ori: genialitatea este "regia celor egali"66, un fel de dominație colectivă, exercitată de mai mulți indivizi cu dotări superioare. Tot așa funcționează și o altă imagine, aceea a geniului ca dinastie 67. Nu o să mă aventurez într-o analiză amănunțită a acestor idei, care provin la Heliade Rădulescu din lecturi franțuzești, amestecând în grade variabile temele originale și compilațiile. Se poate însă observa faptul că geniile apar aici ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imagine, aceea a geniului ca dinastie 67. Nu o să mă aventurez într-o analiză amănunțită a acestor idei, care provin la Heliade Rădulescu din lecturi franțuzești, amestecând în grade variabile temele originale și compilațiile. Se poate însă observa faptul că geniile apar aici ca o clasă, aranjați în funcție de o logică serială. Concret, cursul de istorie a literaturii e conceput ca o amplă colecție de "geniuri": e mai întâi seria autorilor moderni sau antici, în care intră Homer, Lucrețiu, Juvenal, Tacit și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
profeților biblici, a lui Iov, Eschil, Isaia, Ezechiel; în sfârșit, genialitatea cuprinde masa autorilor anonimi ai epopeilor nordice și ai creațiilor naționale în general. Capitolele poartă și ele nume colective: geniurile I, geniurile II, geniurile III etc. Sub numele de "geniu" se livrează o listă, un lung nomenclator al unei comunități de egali. Sunt indivizi, fără îndoială, și încă mult mai bine definiți decât boierii, dar perceptibili numai în grup. Pentru că trebuie să observăm că apologia individualității din scrierile lui Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rădulescu putea accepta consacrarea simultană a unui front de talente; putea concepe o mișcare socială, mobilizând mai multe personalități capabile; putea înțelege o realitate sociologică a producției de valori literare. Însă acestui om care a făcut abuz de ideea de geniu, i-ar fi fost imposibil să conceapă figura unui singur - mare - poet național. De aceea va lupta întreaga sa carieră împotriva miturilor personale. Așa cum denunțase impunerea lui Grigore Alexandrescu sau Cezar Bolliac, avea să conteste mai târziu recunoașterea lui Vasile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Regilor"68 se lamenta în articolul "Despre decăderea literaturii române". Și fără îndoială, dacă ar fi supraviețuit (moare în 1872), Heliade Rădulescu ar fi refuzat și consacrarea lui Eminescu. 2.5. Saint-simonismul și știința geniului Cum a fost posibil ca într-o cultură mică, abia populată cu câțiva scriitori, să se treacă direct la o figură cantitativă a genialității? Răspunsul e simplu: a intervenit o circumstanță favorizantă. Suportul acestei perspective asupra genialității e de import
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autori și prin texte. E mai degrabă un complex de reprezentări care se difuzează prin contagiune, înarmând doxa epocii cu instrumente pentru perceperea, recrutarea și administrarea genialității. Ideea de bază era aceea a unei organizări sociale care să implice participarea geniilor la guvernare. Saint-Simon propunea un sistem plebiscitar prin care cei mai buni artiști și savanți să fie aleși să ia parte la conducerea lumii. E ceea ce evocă primele rânduri din manifestul din 1803, Lettres d'un habitant de Genève à
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
binecunoscut: a fost elaborat un model al acțiunii poetice bazat pe profetism, în sensul anticipator presupus de science fiction, și pe sacralizare, ca o formă de calificare a excelenței prin transferul de valori religioase. Saint-simonismul a inspirat o imagine a geniului neînțeles de mase, dar funcționând ca ghid moral și social. Însă nu structura mitului mă interesează, ci utilizarea lui în cadrul unei politici a genialității. Această mitologie extrem de răspândită în cursul secolului a XIX-lea a putut deveni un instrument în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]