10,710 matches
-
turcii. De aceea, Ludovic al VII-lea a acceptatt să depună jurământ de vasalitate față de Manuel Comnenul. Împăratul, bucuros să-i vadă pe cruciați plecați i-a transportat în Asia Mică. Nedorind să suporte concentrarea în capitală a cavalerilor occidentali, grecii au lansat un zvon despre pretinsele victorii, pe care le ar fi obținut germanii în Asia Mică, și Ludovic împreună cu baronii săi, de teamă să nu întârzie la împărțeala prăzii, s-au grăbit să plece spre Răsărit. În realitate, germanii
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
în Asia Mică, și Ludovic împreună cu baronii săi, de teamă să nu întârzie la împărțeala prăzii, s-au grăbit să plece spre Răsărit. În realitate, germanii suferiseră câteva înfrângeri, iar, după ei, vor fi zdrobiți și francezii. Proviziile date de greci au fost insuficiente, iar altele nu au mai sosit. Curând cruciații au început să sufere de foame, cu atât mai mult cu cât pe unde trecuse Conrad cu oastea sa totul fusese pustiit. Satele erau depopulate, nu se găsea nici
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
În anul 1147, în urma unei mari răscoale populare, s-a separat de Imperiul Bizantin insula Corfu. Timp de doi ani, flota unită bizantino-venețiană a încercat fără succes să pună stăpânire pe insulă. Certurile dintre aliați duceau la ciocniri armate între greci și italieni. Numai sosirea, după zdrobirea cumanilor, a împăratului însuși, care a reușit să atenueze contradicțiile, a permis înăbușirea răzvrătirii și supunerea insulei tronului constantinopolitan, în august 1149. Începând cu deceniul 6 al secolului al XII-lea, basileul a acordat
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
după moartea Paleologului, a pierdut câteva bătălii, iar, în curând, el împreună cu Ioan Ducas au căzut prizonieri la normanzi. Domesticul Alexios Axuchos, trimis în Italia, n-a reușit să-și afirme superioritatea; un eșec a suferit, în 1157, și încercarea grecilor de a pune stăpânire pe Brindisi. Campania din Italia a secătuit visteria, enormele pierderi omenești au provocat o creștere a nemulțumirii față de împărat. Manuel și-a schimbat brusc orientarea, s-a împăcat cu normanzii și a încheiat chiar o alianță
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
s-a îngrijit cum se cuvine de operațiunile de recunoaștere. Și iată că, absolut pe neașteptate, de pe culmile stâncilor din jur, din ambuscade, forțele principale ale lui Kîlîdj Arslan au lovit coloana romee pe toată lungimea ei. Luați prin surprindere, grecii au intrat cu bărbăție în luptă. Turcii au tăiat armata lui Manuel în trei părți. Contostephanos a izbutit să întoarcă înapoi ariergarda, care a ocupat poziții în câmpia din fața intrării în defileu, a reușit să se smulgă din încercuire și
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
astăzi), unde era trimis special britanic în 1821. Crawfurd își amintește că a văzut odată cum un criminal „a fost legat de un par, iar elefanul [favorit al Excelenței sale] se repede și îl zdrobește până acesta moare.” Romanii, cartagienii și grecii macedoneni foloseau ocazional elefanți pentru execuții, totodată folosind elefanți de război în scopuri militare, cel mai faimos fiind cazul lui Hannibal. Cronicarii antici relatează cazuri în care dezertori, prizonieri de război și criminali militari au fost executați de către elefanți. Perdiccas
Execuție cu ajutorul unui elefant () [Corola-website/Science/315426_a_316755]
-
sonore diferite, modurile din Est și Vest au devenit fundamental incompatibile. Cu toate acestea, daca diferențele dintre moduri în Est și Vest confirmă schisma la nivel muzical, numele modurilor (date înainte de schisma, de exemplu Autentic Doric din latinul "authentus" și grecul "doric", urmând "Octoechos") semnifică faptul că ce două biserici au fost cândva una. Modurile pot fi autentice (lat. "authentus") (1-4) sau plagale (lat. "plaga") (5-8). Sunt cunoscute de asemenea sub numele de "ehuri" (gr. "Echos") sau "glasuri" (din slavona). Modurile
Mod (muzică) () [Corola-website/Science/315453_a_316782]
-
al Rusiei), Thyra (care s-a căsătorit cu Prințul Ernest Augustus, al 3-lea Duce de Cumberland și Teviotdale) și Valdemar. George și-a început cariera în marină regală daneză însă la numai 17 ani a fost ales rege al grecilor la 18 martie/30 martie (stil nou) 1863 după deposedarea regelui Otto al Greciei. El a devenit rege înaintea tatălui său, care a urcat pe tronul Danemarcei la 15 noiembrie în același an. George n-a fost prima alegere a
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
la 18 martie/30 martie (stil nou) 1863 după deposedarea regelui Otto al Greciei. El a devenit rege înaintea tatălui său, care a urcat pe tronul Danemarcei la 15 noiembrie în același an. George n-a fost prima alegere a grecilor. După răsturnarea lui Otto grecii l-au respins pe Leopold, fratele lui Otto. Mulți greci care doreau apropierea de Marea Britanie s-au raliat în jurul Prințului Alfred, Duce de Edinburgh (tatăl reginei Maria a României), al doilea fiu al reginei Victoria
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
stil nou) 1863 după deposedarea regelui Otto al Greciei. El a devenit rege înaintea tatălui său, care a urcat pe tronul Danemarcei la 15 noiembrie în același an. George n-a fost prima alegere a grecilor. După răsturnarea lui Otto grecii l-au respins pe Leopold, fratele lui Otto. Mulți greci care doreau apropierea de Marea Britanie s-au raliat în jurul Prințului Alfred, Duce de Edinburgh (tatăl reginei Maria a României), al doilea fiu al reginei Victoria. Regina Victoria a respins categoric
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
a devenit rege înaintea tatălui său, care a urcat pe tronul Danemarcei la 15 noiembrie în același an. George n-a fost prima alegere a grecilor. După răsturnarea lui Otto grecii l-au respins pe Leopold, fratele lui Otto. Mulți greci care doreau apropierea de Marea Britanie s-au raliat în jurul Prințului Alfred, Duce de Edinburgh (tatăl reginei Maria a României), al doilea fiu al reginei Victoria. Regina Victoria a respins categoric ideea însă grecii au insistat și au organizat un plebiscit
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
respins pe Leopold, fratele lui Otto. Mulți greci care doreau apropierea de Marea Britanie s-au raliat în jurul Prințului Alfred, Duce de Edinburgh (tatăl reginei Maria a României), al doilea fiu al reginei Victoria. Regina Victoria a respins categoric ideea însă grecii au insistat și au organizat un plebiscit în urma căruia Prințul Alfred a obținut peste 95% din cele 240.000 de voturi exprimate. Au fost 93 de voturi pentru republică și 6 pentru un rege grec. Regele Otto a primit un
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
un plebiscit în urma căruia Prințul Alfred a obținut peste 95% din cele 240.000 de voturi exprimate. Au fost 93 de voturi pentru republică și 6 pentru un rege grec. Regele Otto a primit un vot. În cele din urmă, grecii și-au anunțat alegerea pentru Prințul Wilhelm al Danemarcei. Au existat două diferențe semnificative între alegerea Prințul Wilhelm și Otto: Prințul a fost ales în unanimitate de Adunarea greacă în loc de a fi impus de puterile străine și a fost declarat
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
anunțat alegerea pentru Prințul Wilhelm al Danemarcei. Au existat două diferențe semnificative între alegerea Prințul Wilhelm și Otto: Prințul a fost ales în unanimitate de Adunarea greacă în loc de a fi impus de puterile străine și a fost declarat "rege al grecilor" în loc de "rege al Greciei". Atunci când o delegație grecească condusă de prim amiralul și primul ministru Constantin Kanaris a ajuns la Copenhaga pentru a-l însoți pe rege, guvernul britanic a anunțat că cedează Insulele Ionice Greciei în onoarea noului monarh
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
din Balcani pentru a inflamă sentimentele turcofobe ale populației și a reveni la câștigurile Tratatului de la Berlin. Numit prim-ministru în urma alegerilor parlamentare din aprilie 1885, el a spus că, dacă poporul bulgar s-a opus deciziilor marilor puteri și grecii ar trebui sa faca acelasi lucru în vederea realizării unității naționale. Politicianul mobilizează armata greacă cu scopul de a ataca Imperiul Otoman. Marea Britanie și Franța vor organiza o blocada navală a țarii să-l împiedice să ia măsuri împotriva veciunului sau
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
să-l împiedice să ia măsuri împotriva veciunului sau. Pentru Grecia, intervenția străină este chiar mai umilitoare pentru că amiralul responsabil cu blocada din Marină Regală britanică nu este nimeni altul decât prințul Alfred al Mării Britanii, adică, prima alegere a grecilor că rege al lor. Sub presiunea forțelor străine, Deligiannis este forțat să demobilizeze armata și Charilaos Trikoupis redevine prim-ministru.. Între 1882 și 1897, cei doi politicieni au alternat la șefia guvernului. Anul 1888 a fost un moment special în
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
788 locuitori, dintre care 5.910 români (35,20%), 5.611 evrei (33,42%), 4.615 germani (27,48%), 238 ruteni, 184 polonezi, 109 ruși, 36 unguri, 17 cehi și slovaci, 10 țigani, 6 armeni, 5 bulgari, 3 turci, 1 grec, 42 de alte naționalități și 1 de etnie nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
limbilor slave și a celei grecești erodează naționalitatea albaneză. Guvernul turc trebuie forțat, spune Sami, să-i lase pe albanezi să-și cultive limba. De asemenea, Biblia trebuie citită în albaneză și albanezii creștini trebuie să aibă biserici independente de greci sau slavi. Într-un articol celebru, "Lisan-i Türki-yi Osmani", publicat în "Sabah" (Dimineața), Sami a susținut că limba oficială a Imperiului Otoman n-ar trebui să fie numită limba otomană, ci limba turcă. Argumentul este reluat și în prefața la
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
dintre care 10.440 români (61,31%), 3.522 evrei (20,68%), 2.009 germani (11,79%), 433 polonezi (2,54%), 207 ruși, 173 ruteni, 85 armeni, 57 unguri, 42 țigani, 17 bulgari, 14 cehi și slovaci, 9 găgăuzi, 1 grec, 1 sârb, croat sau sloven, 7 de alte neamuri și 11 de etnie nedeclarată. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 10.314 ortodocși (60,57%), 3.533 mozaici (20,74%), 2.173 romano-catolici (12,76%), 388 greco-catolici (2,27
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
amoriți s-au stabilit pe malul estic al râului Iordan, în timp ce canaaniții s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin Iordania se numără, în ordine cronologică, anatolienii, egiptenii, israeliții, asirienii, babilonienii, perșii, grecii, romanii, arabii musulmani, cruciații creștini, otomanii și britanicii. În timpul Primului război mondial, pentru a submina dominanța otomană din Orientul Apropiat și a prelua sub dominație britanică teritoriile extirpate din "trupul omului bolnav" (sintagmă care caracteriza Imperiul Otoman în descompunere), Regatul
Cisiordania () [Corola-website/Science/321780_a_323109]
-
operații estetice la nas și la sâni. În preajma Primului Război Mondial invită la ea acasă atriști, scriitori și oameni politici. Are pe asuns legături efemere. Are o legătură cu șambelanul soțului ei, apoi în timpul războiului din Balcani, ea acordă primul ajutor răniților greci și devine amanta unui tânăr chirurg elvețian, Albert Reverdin. Cel mai celebru amant al prințesei a fost Aristide Briand. După ce îl cunoaște, prințesa devine republicană, se declară atee, merge la întruniri socialiste, îl citește pe Lenin. La 22 decembrie 1922
Prințesa Marie Bonaparte () [Corola-website/Science/321786_a_323115]
-
al nepotului ei Alexandru I al Greciei) s-a căsătorit cu regele Petru al II-lea al Iugoslaviei. În concluzie, se constată că descendenții prusaci ai Victoriei s-au răspândit în întreaga Europă prin căsătorii cu britanici, spanioli, francezi, italieni, greci, iugoslavi, români, ruși, suedezi sau americani. Mai aventuroasă a fost Prințesa Stephanie a Prusiei (n. 1966), stră-strănepoata lui Wilhelm II, care s-a căsătorit cu tanzanianul Bao Mbaraka Amadi (n. 1956) cu care are patru copii. Descendenții regelui Eduard al
Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/321802_a_323131]
-
parlamentare, în defavoarea grupului rival condus de Prens Sabahaddin. Comitetul Unității și Progresului avea o orientare mai liberală, puternic influențată de britanici și era mai apropiată de politica sultanului. Noul parlament avea 142 de deputați turci, 60 arabi, 25 albanezi, 23 greci, 12 armeni, 5 evrei, 4 bulgari și 1 vlah. Deputații CUP au pus un accent sporit în activitatea lor parlamentară pe centralizare și programele de modernizare. În acel moment, naționalismul arab nu era încă o mișcare de masă, nici măcar în
Revolta arabă () [Corola-website/Science/321391_a_322720]
-
de statul român, în speranța că Puterile garante vor interveni. În final călugărilor nu li s-a mai plătit nimic. Pentru a nu avea aparența unei legi xenofobe, au fost secularizate deopotrivă și averile mănăstirilor românești, care nu țineau de greci. Măsura a suscitat protestele vehemente ale Turciei, dar, în ciuda acestora, Cuza a mers înainte cu aplicarea ei. Moșiile recuperate au format „Domeniile Statului”. O bună parte dintre ele au fost divizate în loturi și atribuite țăranilor împroprietăriți în reforma agrară
Secularizarea averilor mănăstirești () [Corola-website/Science/321442_a_322771]
-
în timpul ocupației. Orașul Bursa, fosta capitală otomană, oraș de mare importanță în nord-vestul Anatoliei, a fost ocupat de asemenea de trupele franceze pentru o scurtă perioadă, până la marea ofensivă a armatei elene din 1920, după care a fost ocupat de greci. Prima debarcare a francezilor a avut loc pe 17 noiembrie 1918 la Mersin, la care au participat aproximativ 15.000 de voluntari care făceau parte în cea mai mare parte din Legiunea armeană, comandați de 150 de ofițeri francezi. Principalul
Războiul Franco-Turc () [Corola-website/Science/321431_a_322760]