19,153 matches
-
în specii, pe substraturi silicatice) sunt mai dependente de temperaturi joase, asociate cu prezența stratului de zăpadă (grad de acoperire de 70-80%), speciile de plante caracteristice (hekistotermofite, psichrotermofite) fiind foarte sensibile la încălzirea climatică. În schimb, habitatele forestiere (de exemplu, habitatul 91D0* Turbării cu vegetație forestieră) sunt potențial mai sensibile la fenomene de secetă (Sârbu et al., 2020). În climatele montane aflate sub influența continentală și mediteraneană (cum este cazul Carpaților de pe teritoriul României), vegetația poate fi afectată de evapotranspirația
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
se estimează a se amplifica în decursul următoarelor decenii atât ca durată, cât și ca frecvență, mai ales în Carpații Meridionali (potrivit scenariului climatic RCP8.5). De aceea, speciile psichrotermofite (ex. Draba dorneri) și microtermofite (ex. Tozzia alpina ssp carpathica - asociată habitatului 6230*) vor fi afectate în mare măsură de aceste fenomene climatice, în funcție și de perioada din an în care acestea se manifestă (raportată la stadiul ciclului vegetativ). Printre efectele schimbărilor climatice se numără o perioadă mai scurtă de acoperire
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
a inundațiilor și viiturilor rapide. De asemenea, stratul de zăpadă sezonier se numără printre factorii climatici care influențează condițiile ecologice ale multor ecosisteme terestre. Pierderea stratului izolator de zăpadă odată cu creșterea temperaturii poate afecta fundamental atât ecosistemele naturale (ex. habitatele prioritare alpine și subalpine, alcătuite din specii vegetale și animale, dintre care multe relictare, care trăiesc în condițiile unui climat aspru), cât și ecosistemele create și controlate de populația umană (ex. plantele cultivate din sistemele agricole). Proiecțiile viitoare cu modele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
căldură a orașului. Totuși, stresul termic observat în sezonul cald este în creștere, ceea ce poate afecta sănătatea publică fie prin impactul asupra morbidității și mortalității legate de boli cronice cardio-vasculare și de vârstă, fie prin asocierea condițiilor termice cu habitatul și ciclul de viață al unor vectori pentru anumiți agenți patogeni (de exemplu, țânțari ce transportă virusul West Nile) sau al modificării sezonalității alergenilor. Pentru București, în orizonturile de timp 2021-2030 și 2021-2050, creșterea mortalității din sezonul cald ce poate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
viitoare privind efectul creșterii frecvenței și intensității valurilor de căldură asupra indicatorilor de sănătate publică din România. Semenza et al., (2016) și Semenza & Suk (2018) au identificat impacturi ale schimbării climatice asupra răspândirii unor boli infecțioase în Europa, datorită modificării habitatului și ciclului de viață al vectorilor ce transportă agenți patogeni. De exemplu, în condițiile climatice estimate pentru 2050, studiile acestor cercetători sugerează că probabilitatea de distribuție a virusului West Nile (purtat de țânțari și păsări) ar putea crește, pe întreg
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
și astfel se poate reduce din paleta largă a funcțiilor îndeplinite de fondul forestier în contextul schimbărilor climatice (alunecări de teren, eroziune de suprafață, CO2 și alte gaze poluante sau cu efect de seră etc.). Astfel, este necesară menținerea pentru habitatele forestiere a unei stări de conservare favorabilă, prin reducerea treptată, prin lucrări silvotehnice, a proporției speciilor invazive. ... P.2.4.2. Stimularea rolului multifuncțional al ecosistemelor forestiere și a stocării de carbon, inclusiv prin protejarea pădurilor și refacerea ecosistemelor forestiere. În condiții normale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
fie integrată în mod sistematic în planificarea urbană, respectiv în spațiile publice, în infrastructură, în proiectarea clădirilor și a împrejurimilor acestora. ... P.3.4.1. Asigurarea conectivității și continuității zonelor protejate. Crearea, menținerea și consolidarea rețelelor și coridoarelor de arii naturale protejate și habitate, prin promovarea facilitării interconectării habitatelor și ariilor naturale protejate prin integrarea zonelor tampon și coridoarelor, vor permite creșterea probabilității supraviețuirii speciilor și populațiilor ce pot fi afectate de impacturile schimbărilor climatice, precum și menținerea ori chiar îmbunătățirea obiectivelor de conservare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
și dezvoltate rețelele ecologice și trebuie implementate acțiuni prompte pentru controlul răspândirii speciilor alohtone. Se obține atât prin reducerea presiunilor suplimentare care afectează speciile vulnerabile; Reducerea activităților agricole în zonele direct afectate și implementarea unor măsuri adecvate pentru a proteja habitatele naturale și semi-naturale existente în apropierea suprafețelor agricole, inclusiv identificarea de măsuri compensatorii necesare pentru supraviețuirea populației afectate, cât și prin măsuri de Consolidare a speciilor și populațiilor amenințate prin promovarea unor acțiuni care să conducă la reducerea situațiilor în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Înghețul suprafețelor acvatice (lacuri, bălți) cu indisponibilizarea temporară a habitatelor de hrănire pentru speciile de păsări acvatice (sedentare/oaspeți de iarnă) Reducerea duratei valurilor de frig Fenomene de secetă Creșterea deficitului de apă din sol cu afectarea speciilor de higro/mezohigrofite din habitatele de pajiști umede și mezofile. Restrângerea ecosistemelor lentice cu afectarea populațiilor de amfibieni și a speciilor de hidrofite și higrofite. Secarea temporară a cursurilor de apă secundare cu afectarea ihtiofaunei Creșterea numărului de zile consecutive fără precipitații (sudul și sud-vestul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Drăcea“, denumit în continuare INCDS, și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, denumit în continuare INCDPAPM. ... Articolul 3 (1) Monitorizarea indicatorilor privind impactul poluării atmosferice vizează ecosistemele terestre specifice prevăzute la alin. (2) și habitatele lor naturale și seminaturale caracteristice regiunilor biogeografice ale României, relevante pentru monitorizarea impactului poluării atmosferice, respectiv alpină, continentală, panonică și stepică. (2) Ecosistemele terestre specifice sunt reprezentate de ecosistemele forestiere, pajiști și terenuri agricole. (3) Monitorizarea indicatorilor privind impactul poluării
HOTĂRÂRE nr. 1.300 din 23 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289992]
-
populațiile din Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Populația din Marea Neagră prezintă diferențe genetice față de alte populații de afalini din estul și vestul Mării Mediterane și Atlanticul de Nord-Est (Zaharia et al., 2013). Se găsește predominant în mediul marin, habitatul principal fiind reprezentat de zona circumlitorală, deasupra platoului continental, de obicei la adâncimi de 6-200 m, însă poate fi întâlnit și în marea deschisă, de obicei la adâncimi mai mari de 200 m, inclusiv golfuri maritime și strâmtori. Au fost
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
mediul marin, în cazuri rare pot fi întâlniți și în zone cu apă dulce, însă nu evită apele cu salinitate scăzută și turbiditate ridicată. Habitatul principal este reprezentat de zona circumlitorală, deasupra platoului continental, la adâncimi de 6-200 m, iar habitatele secundare sunt reprezentate de marea deschisă, cu adâncime de peste 200 m. Ocazional, se poate întâlni și în porturi sau râuri care se varsă în mare (Zaharia et al., 2013). ... 2.2. STAREA DE CONSERVARE A CETACEELOR DIN MAREA NEAGRĂ Marea
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
și 2008), ACCOBAMS (2002, 2006 și 2010), Comisiei Internaționale pentru Vânătoarea de Balene (2004) și IUCN (2008). Cu toate acestea, starea de conservare a cetaceelor nu a putut fi stabilită cu exactitate deoarece informațiile științifice referitoare la abundență, distribuție, migrație, habitatele critice, presiunile și amenințările antropice și naturale au fost insuficiente. ... 2.3. CONVENȚII, ACORDURI SI ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE Comisia Internațională pentru Explorarea Științifică a Mării Mediterane (CIESM) (1910) - Din anul 2001, CIESM are în componența sa un Grup de experți în cetacee
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
interes comunitar este menținerea sau restabilirea stării de conservare favorabile (SCF). Marsuinii (Phocoena phocoena) și afalinii (Tursiops truncatus) sunt incluși în Anexa II și Anexa IV a Directivei Habitate, necesitând protecția fizică, cât și cea a unor părți semnificative din habitatul lor; - Art. 12 din Directiva Habitate subliniază amenințările directe cu care se confruntă cetaceele, inclusiv capturile accidentale în uneltele de pescuit. În conformitate cu prevederile art. 12 din Directiva Habitate, România are obligația de a stabili un sistem de monitorizare
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
cu obligațiile lor internaționale, măsurile de conservare, cercetare și management prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul Acord, care vor aborda următoarele chestiuni: a) adoptarea și punerea în aplicare a legislației naționale; b) evaluarea și managementul interacțiunilor om-cetacee; c) protecția habitatului; d) cercetarea și monitorizarea; e) construirea capacității, strângerea și diseminarea informației, instruire și educație; f) răspunsuri la situații de urgență. ” Legea nr. 192/ 2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura - Prevede limitări ale utilizării setcilor fixe de fund, pentru prinderea
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
să acționeze în acest scop, oricând este posibil și oportun, acordând o atenție deosebită speciilor migratoare a căror stare de conservare este nefavorabilă și luând, individual sau prin cooperare, măsurile adecvate și necesare pentru conservarea unor asemenea specii și a habitatului lor. 2. Părțile recunosc necesitatea luării de măsuri pentru a se evita periclitarea oricărei specii migratoare. 3. În mod deosebit, Părțile: a) ar trebui să promoveze, să coopereze și să sprijine cercetările cu privire la speciile migratoare; b) ar trebui
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
trebui să se străduiască să încheie acorduri care să reglementeze conservarea și gestionarea speciilor migratoare incluse în Anexa II”. Anexa II - Tursiops truncatus Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenția Ramsar) Convenția Ramsar are ca scop menținerea caracterului ecologic al zonelor vizate, prin implementarea unei abordări ecosistemice, în contextul unei dezvoltări durabile. Obiectivul Convenției Ramsar este de protejare a biodiversității și menținerii într-o stare de
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Tursiops truncatus, Phocaena phocaena Decretul nr. 187/1990 care a acceptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural (Convenția de la Paris) “În spiritul prezentei convenții sunt considerate ca patrimoniu natural: - formațiunile geologice și fiziografice și zonele strict delimitate constituind habitatul speciilor animale și vegetale amenințate, care au o valoare universală excepțională din punct de vedere al științei sau conservării; - siturile naturale sau zonele naturale strict delimitate, care au o valoare universală excepțională din punct de vedere științific, al conservării sau
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
aditivi chimici conținuți în materiale plastice și PBT adsorbiți pe particulele de plastic) care se pot bioacumula în țesuturi (Avio et al., 2017; Fossi et al., 2014). Transportul maritim Căile maritime care traversează Marea Neagră pe diferite direcții coincid cu habitatul principal și căile de migrație ale cetaceelor, traficul marin fiind concentrat mai ales în apele de coastă și în special, în zonele din apropierea porturilor (Birkun, 2002). Se presupune că numărul cetaceelor care trec prin strâmtoarea Bosfor are o tendință
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
ale platformei Mării Negre sunt în prezent supuse explorării și extracției de gaze și petrol. Se știe că aceste activități perturbă cetaceele în timpul diferitelor etape ale procesului tehnologic. Forajele și explorarea seismică sunt larg răspândite și se suprapun cu habitatele critice cunoscute pentru cetaceele din nord-vestul și nord-estul Bazinului Mării Negre (Notarbartolo di Sciara & Birkun A., 2010). Date științifice privind efectele sunetelor și zgomotelor asupra cetaceelor cauzate de intervenția tehnogenă în mediul Mării Negre nu sunt disponibile. Uciderea intenționată Uciderea
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
zonelor care necesită protecție pentru cetaceele existente și desemnarea unor zone noi, în baza cercetărilor științifice și a monitorizărilor Mare Descriere Această acțiune se axează pe două faze: - faza inițială, în care sunt identificate pe baze științifice, zonele ce reprezintă habitatul esențial al cetaceelor; - adoptarea de reglementări și măsuri legale, pentru eliminarea sau diminuarea presiunilor cauzate de activitățile antropice în aceste zone, este un proces administrativ și politic. Zonele importante pentru populațiile de cetacee sunt împărțite și definite astfel: a) Habitate
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
un grup, o populație sau o specie de cetacee pentru a-și satisface nevoile necesare supraviețuirii și pentru menținerea unei rate de creștere sănătoase a populației”; b) Zone importante pentru mamiferele marine (Important Marine Mammal Areas - IMMAs) - ’’porțiuni discrete de habitat, importante pentru speciile de mamifere marine, care pot fi delimitate și gestionate în scopul conservării lor” (Notarbartolo di Sciara & Tonay, 2021); c) Arii Marine Protejate - reprezintă o componentă-cheie a managementului integrat al zonelor costiere și marine. Aceste arii au
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
gestionate în scopul conservării lor” (Notarbartolo di Sciara & Tonay, 2021); c) Arii Marine Protejate - reprezintă o componentă-cheie a managementului integrat al zonelor costiere și marine. Aceste arii au fost desemnate pentru a proteja speciile (printre care și cetaceele) și habitatele rare și periclitate. 4.4.2. REDUCEREA IMPACTULUI PRODUS DE ZGOMOTELE SUBACVATICE Obiectiv Prioritate Reducerea zgomotului subacvatic și identificarea unor măsuri de atenuare a acestuia, mai ales în cazul în care este susceptibil să aibă un impact negativ asupra cetaceelor Medie Descriere
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
E., Radu, G., Cristea, M., Maximov, V., Nicolaev, S., Țiganov, G., Suciu, R., Nîvodaru, I., Alexandrov, L., Onciu, T., Samargiu, M., Făgăraș, M., Micu, D., Niță, V. , Zahariu, T., & Nenciu, M. (2013). Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile marine și habitatele costiere de interes comunitar din România (T. Zaharia, Ed.). Boldaș. Avio, C. G., Gorbi, S., & Regoli, F. (2017). Plastics and microplastics in the oceans: From emerging pollutants to emerged threat. Marine Environmental Research, 128, 2-11. https://doi.org/10.1016/j.marenvres.2016.05.012 Baulch, S., & Perry, C.
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
E., Radu, G., Cristea, M., Maximov, V., Nicolaev, S., Țiganov, G., Suciu, R., Nîvodaru, I., Alexandrov, L., Onciu, T., Samargiu, M., Făgăraș, M., Micu, D., Niță, V., Zahariu, T., & Nenciu, M. (2013a). Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile marine și habitatele costiere de interes comunitar din România (T. Zaharia, Ed.). Boldaș. ANEXĂ la Planul Național de Acțiune Formularul de raportare a cetaceelor ----
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]