10,667 matches
-
suportat. Corpul care scrie, abstras atât timpului, cât și persoanei În numele căreia vorbește, este, În fapt, principala forță de ordonare a jurnalului. Creat de intimitatea autorului cu propriul scris, el nu va anihila Însă În totalitate sentimentul, care face din spațiul intim un spațiu de concentrare și captare a energiilor subconștiente ale autorului. Așa după cum corpul se „mulează” pe Îndatoririle cotidiene ale mărturisirii (ori doar ale consemnării seci a programului cotidian), la fel acesta va imprima propria structură jurnalului ca formă literară
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cotidiene ale mărturisirii (ori doar ale consemnării seci a programului cotidian), la fel acesta va imprima propria structură jurnalului ca formă literară În curs de constituire. Pentru Eric Marty, exeget scrupulos al lui Gide și student preferat al lui Barthes, Intimul este „dezvăluirea corpului În interiorul timpului”28 și organizarea ritmică a confesiunii. Așa cum o demonstrează el pentru vastul jurnal gidian, intimul induce o anumită structură muzicală textului jurnalier, care, conștient sau nu, se ordonează atât În jurul datei (adică al temporalității), cât
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
formă literară În curs de constituire. Pentru Eric Marty, exeget scrupulos al lui Gide și student preferat al lui Barthes, Intimul este „dezvăluirea corpului În interiorul timpului”28 și organizarea ritmică a confesiunii. Așa cum o demonstrează el pentru vastul jurnal gidian, intimul induce o anumită structură muzicală textului jurnalier, care, conștient sau nu, se ordonează atât În jurul datei (adică al temporalității), cât și În jurul unor teme ce se referă direct la ființa intimă a scriitorului. Sexualitatea, insomnia, bolile, suferința, melancolia, dorința joacă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
confesiunii. Așa cum o demonstrează el pentru vastul jurnal gidian, intimul induce o anumită structură muzicală textului jurnalier, care, conștient sau nu, se ordonează atât În jurul datei (adică al temporalității), cât și În jurul unor teme ce se referă direct la ființa intimă a scriitorului. Sexualitatea, insomnia, bolile, suferința, melancolia, dorința joacă, În acest caz, un dublu rol. Pe de o parte, ele aduc la același numitor fragmentele compartimentate ale existenței, pe de alta ajută la formarea unei diferențe În interiorul masei compacte de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
compacte de amănunte a jurnalului. Așadar, subiectivitatea, abandonul În mărturisire devin forțe structurante ale discursului. Ale unui discurs care din impersonal și abstract, la Începuturile sale, ni se relevă ca o entitate subiectivă purtătoare de sens. Efect secundar al mărturisirii, intimul organizează, din fundal, o materie a cărei forță nu e dată de necesitatea continuării scrisului (ca Într-o povestire sau ca Într-o piesă de teatru), pentru simplul motiv că nu i se cunoaște deznodământul. Intimitatea nu trebuie, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
instanță care validează ori sancționează succesiunea incontrolabilă de Întâmplări. Chiar dacă, În evoluția lui, jurnalul cunoaște și formule care se Îndepărtează de modelul inițial (jurnalul de călătorie, jurnalul scrierii unei cărți, jurnalul de campanie etc.), formula fundamentală rămâne aceea a jurnalului intim. Spre deosebire de derivatele sale de mai sus, reduse la o experiență bine delimitată temporal și suprapusă evenimentului pe care-l descrie), jurnalul intim cunoaște doar constrângerea provenită din durata existenței scriitorului. Și, desigur, aceea, obiectivă, a zilei alcătuită din douăzeci și patru de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inițial (jurnalul de călătorie, jurnalul scrierii unei cărți, jurnalul de campanie etc.), formula fundamentală rămâne aceea a jurnalului intim. Spre deosebire de derivatele sale de mai sus, reduse la o experiență bine delimitată temporal și suprapusă evenimentului pe care-l descrie), jurnalul intim cunoaște doar constrângerea provenită din durata existenței scriitorului. Și, desigur, aceea, obiectivă, a zilei alcătuită din douăzeci și patru de ore! Spre a nu intra prea adânc În cercul vicios al relației dintre timp și mărturisire (studiată, de altfel, Într-un capitol
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ține jurnalul Într-un „limbaj cifrat”). La rândul său, limbajul va imprima o anumită rigoare, un anumit conservatorism și un tip de expresivitate ce decurg din Însăși natura „cuvintelor tribului”. Particularizarea, individualizarea se produc tocmai prin recursul salvator la organizarea intimă a spațiului confesiv. În concluzie, e greu de admis identitatea dintre limbajul intimității și stilul scriiturii. Relația dintre ele este una de la general la particular, rămasă mereu În cadrul interdependenței și al influențării reciproce. Convențiile pe care trebuie să le respecte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Or, În felul ei imprecis și insinuant, intimitatea obligă jurnalul să-și găsească propriul limbaj și propria identitate. Adică Însăși rațiunea de a fi. Note (1) Emanuel Swedenborg, Du ciel, apud Pierre Reboul, „De l’intimité à l’intimisme”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 9. (2) Pierre Reboul, loc. cit., p. 10. (3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1. (4) Ibidem, p. 19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a fi. Note (1) Emanuel Swedenborg, Du ciel, apud Pierre Reboul, „De l’intimité à l’intimisme”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 9. (2) Pierre Reboul, loc. cit., p. 10. (3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1. (4) Ibidem, p. 19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități estetice, Editura Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti, prefață de Ludwig Grünberg. Traducătoarea spune „ceea ce este tainic În creier
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Note (1) Emanuel Swedenborg, Du ciel, apud Pierre Reboul, „De l’intimité à l’intimisme”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 9. (2) Pierre Reboul, loc. cit., p. 10. (3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1. (4) Ibidem, p. 19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități estetice, Editura Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti, prefață de Ludwig Grünberg. Traducătoarea spune „ceea ce este tainic În creier”, expresiv, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti, prefață de Ludwig Grünberg. Traducătoarea spune „ceea ce este tainic În creier”, expresiv, Însă mai puțin relevant decât În originalul francez. (6) Jean Beauverd, loc. cit., p. 29. (7) Raphael Molho, „Regard intime et construction de soi”, in Intimité, intime, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 113. (8) Ibidem, p. 117. (9) Livius Ciocârlie, Fragmente despre vid, Editura Cartea Românească, București, 1992. (10) Raphael Molho vorbește, În studiul citat (p. 119) de „un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Rodica Lipatti, prefață de Ludwig Grünberg. Traducătoarea spune „ceea ce este tainic În creier”, expresiv, Însă mai puțin relevant decât În originalul francez. (6) Jean Beauverd, loc. cit., p. 29. (7) Raphael Molho, „Regard intime et construction de soi”, in Intimité, intime, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 113. (8) Ibidem, p. 117. (9) Livius Ciocârlie, Fragmente despre vid, Editura Cartea Românească, București, 1992. (10) Raphael Molho vorbește, În studiul citat (p. 119) de „un rău și de un viciu” intrinseci jurnalului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
intimisme, Université de Lille, 1976, p. 113. (8) Ibidem, p. 117. (9) Livius Ciocârlie, Fragmente despre vid, Editura Cartea Românească, București, 1992. (10) Raphael Molho vorbește, În studiul citat (p. 119) de „un rău și de un viciu” intrinseci jurnalului intim, provocate de invazia „exteriorității mundane”. (11) Eric Marty, L’écriture du jour. Le Journal d’André Gide, Gallimard, Paris, 1985, p. 157. (12) Arșavir Acterian, Jurnal În căutarea lui Dumnezeu, Institutul European, Iași, 1994, p. 216. (13) Ștefan J. Fay
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Journal d’André Gide, Gallimard, Paris, 1985, p. 157. (12) Arșavir Acterian, Jurnal În căutarea lui Dumnezeu, Institutul European, Iași, 1994, p. 216. (13) Ștefan J. Fay, Caietele unui fiu risipitor, Humanitas, București, 1994, pp. 291-292. (14) Nicole Czechowski, „Journal intime d’un numéro ou l’histoire d’une madeleine sous cellophane”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 9. (15) Jean Baudrillard, „La sphère enchantée de l’intime”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
căutarea lui Dumnezeu, Institutul European, Iași, 1994, p. 216. (13) Ștefan J. Fay, Caietele unui fiu risipitor, Humanitas, București, 1994, pp. 291-292. (14) Nicole Czechowski, „Journal intime d’un numéro ou l’histoire d’une madeleine sous cellophane”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 9. (15) Jean Baudrillard, „La sphère enchantée de l’intime”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 15. (16) Monique Eleb-Vidal, „De la salle commune au boudoir”, in L
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
București, 1994, pp. 291-292. (14) Nicole Czechowski, „Journal intime d’un numéro ou l’histoire d’une madeleine sous cellophane”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 9. (15) Jean Baudrillard, „La sphère enchantée de l’intime”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 15. (16) Monique Eleb-Vidal, „De la salle commune au boudoir”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 132. (17) Philippe Stark, „Une vibration immaterielle”, in L
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
291-292. (14) Nicole Czechowski, „Journal intime d’un numéro ou l’histoire d’une madeleine sous cellophane”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 9. (15) Jean Baudrillard, „La sphère enchantée de l’intime”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 15. (16) Monique Eleb-Vidal, „De la salle commune au boudoir”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 132. (17) Philippe Stark, „Une vibration immaterielle”, in L’Intime, Éditions Autrement
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 9. (15) Jean Baudrillard, „La sphère enchantée de l’intime”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 15. (16) Monique Eleb-Vidal, „De la salle commune au boudoir”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 132. (17) Philippe Stark, „Une vibration immaterielle”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 132. (18) Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai, Editura Dacia, Cluj, 1994. (19) Gae
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 15. (16) Monique Eleb-Vidal, „De la salle commune au boudoir”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 132. (17) Philippe Stark, „Une vibration immaterielle”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 132. (18) Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai, Editura Dacia, Cluj, 1994. (19) Gae Aulenti, „Parcours différents”, in L’intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 134. (20) Bernard Cathelet
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
iunie, 1986, p. 132. (17) Philippe Stark, „Une vibration immaterielle”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 132. (18) Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai, Editura Dacia, Cluj, 1994. (19) Gae Aulenti, „Parcours différents”, in L’intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 134. (20) Bernard Cathelet, „Repli frileux”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 162. (21) Cu ciudatul său antonim - „for intim” -, care sugerează o dispunere „spațială”, a intimității
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
81, iunie, 1986, p. 132. (18) Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai, Editura Dacia, Cluj, 1994. (19) Gae Aulenti, „Parcours différents”, in L’intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 134. (20) Bernard Cathelet, „Repli frileux”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 162. (21) Cu ciudatul său antonim - „for intim” -, care sugerează o dispunere „spațială”, a intimității, neglijând componenta temporală a acesteia! (22) Bernard Cathelet, loc. cit., p. 163. (23) Ibidem. (24) Oswald Ducrot
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
19) Gae Aulenti, „Parcours différents”, in L’intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 134. (20) Bernard Cathelet, „Repli frileux”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 162. (21) Cu ciudatul său antonim - „for intim” -, care sugerează o dispunere „spațială”, a intimității, neglijând componenta temporală a acesteia! (22) Bernard Cathelet, loc. cit., p. 163. (23) Ibidem. (24) Oswald Ducrot, Tzvetan Todorov, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Éditions du Seuil, Paris, 1972, p. 427. (25
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
427. (25) Eric Marty, Op. cit, p. 159. (26) Ibidem. (27) Ibidem, p. 160. (28) Ibidem, p. 161. Imaginile eului: Arta (auto)portretuluitc "Imaginile eului \: Arta (auto)portretului" Desenul din covor Transcriere sistematică a Întâmplărilor și gândurilor unui autor, jurnalul intim este o grafie a minții. Portret involuntar, el recompune din fragmente chipul ignorat al celui care scrie. Acuta subiectivitate a autorului de jurnale se vede contrariată de obiectivitatea involuntară, când nu de-a dreptul contraproductivă, a scrisului. Dorința de mărturisire
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a unui autor cu o voce, dar fără chip. Autoportretul perfect conturat - adică așa cum Îi cunoaștem din literatura clasică - presupune existența unei „forme ficționale organizate”1, a unei intenționalități de a scrie În conformitate cu legile general acceptate ale literaturii. Or, jurnalul intim nu concurează În nici un fel (sau, În orice caz, nu conștient) efortul sistematic al creării unei realități secunde. Ambiția jurnalului intim este de a reface, de a re-da, de a salva in extremis realitatea primă. E un rol asumat aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]