15,723 matches
-
o țară în care, ca și la vecini, religia desemnează identitatea grupului și nu realitatea unui sentiment. Gesturile moștenite din istorie au mai multă greutate decât ideile. Cum ar veni, declarațiile de credință comune între ortodocși, siriaci, copți, armeni și latini și toate dialogurile teologice imaginabile ară pe suprafața mării. Dogma nivelează, cotidianul rezistă. Muftiul din Tyr, șeicul Ali al-Amin a fost cât pe ce să fie ucis atunci când aviația israeliană i-a bombardat casa. Este singura voce a opoziției șiite
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
erau transmise din tată în fiu spre marea nemulțumire a Bisericii, care a pus mai apoi capăt acestei însușiri private a bogățiilor și a autorității, instaurând celibatul preoților. Ca unul care mi-am însușit plenar măsura, reacționez spontan, ca bun latin occidental, la ideea unei sfințenii ereditare, dar trebuie să admitem totuși că islamul lui Mohamed a fost mai întâi o afacere de familie. Convingere pe care adepții lui Ali și ai bunei filiații a Profetului nu se tem s-o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ghunaim, steaua de argint aurit de la picioarele altarului Nașterii lui Hristos. Avea vina de a purta o inscripție în latină și nu în greacă: Hic de Virgine Maria Jesus Christus Natus Est. Imediat proteste ale consulului Franței la Ierusalim, protectorul latinilor și, prin urmare, și al fraților Cordelieri între care mai vechea noastră cunoștință Paul-Emile Notta, avortonul lui Flaubert. Urmează o intervenție la Sublima Poartă, efectuată de tatăl vitreg al lui Baudelaire, generalul Aupick, ministrul plenipotențiar al Franței la Constantinopol, care-și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fie spus în treacăt, ai putea să-i fii recunoscător, domnule Baudelaire! statu-quo-ul din 1852, în vigoare încă și acum, fundament al păcii și principal rezultat al acestui război. Firmanul fixează drepturile grecilor ortodocși, respectiv ale armenilor și ale catolicilor latini în diferitele Locuri sfinte și îndeosebi în grota Nașterii Domnului. Iată ce stipulează acest text: "Comunitățile creștine își vor exercita fiecare cultul său, așa cum s-a făcut și până acum în grota Nașterii Domnului care se află în interiorul marii biserici
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
regulile stabilite și urmate din vremuri trecute și până în prezent în biserică, adică în forma și în starea ei interioară și exterioară, și nici în starea actuală a porților ei. Va trebui să se încheie un acord între greci și latini atunci când vor trece, ca și mai înainte, din biserică în biserică, pentru a se duce la grotă; și, de asemenea, ca aceștia să evite a-i mai împiedica pe greci etc.". Numitul acord dintre greci și latini s-a încheiat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
între greci și latini atunci când vor trece, ca și mai înainte, din biserică în biserică, pentru a se duce la grotă; și, de asemenea, ca aceștia să evite a-i mai împiedica pe greci etc.". Numitul acord dintre greci și latini s-a încheiat cu adevărat. El consta în a-i autoriza pe latini să păstreze cheile celor două porți laterale dând înspre grota Nașterii Domnului, grecii fiind obligați și să repună steaua la locul ei și să înmâneze franciscanilor cheia
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în biserică, pentru a se duce la grotă; și, de asemenea, ca aceștia să evite a-i mai împiedica pe greci etc.". Numitul acord dintre greci și latini s-a încheiat cu adevărat. El consta în a-i autoriza pe latini să păstreze cheile celor două porți laterale dând înspre grota Nașterii Domnului, grecii fiind obligați și să repună steaua la locul ei și să înmâneze franciscanilor cheia de la ușa principală. Se mai stabilea, pentru aceștia din urmă, dreptul de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dar pe fond, nimic nu s-a schimbat de pe vremea lui Flaubert, chiar dacă sultanii au mai făcut un pic ordine în acest caravanserai. "Aglomerarea tuturor afuriseniilor posibile. Într-un spațiu incredibil de mic, avem o biserică armenească, una grecească, una latină, una coptă. Și toate acestea înjuriindu-se, blestemându-se din adâncul sufletului una pe alta, acuzându-și vecinul de uzurpare a dreptului de a se folosi de sfeșnic, de covoare și de icoane, ce scene!... Ipocrizie, cupiditate, falsificare și nerușinare da
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
țin în loc conceptele de materialism și spiritualism cu opriri la Epicur și Lucrețiu, la Bacon, la d'Holbach, Locke și Condillac, la Descartes și Leibnitz, la Hegel și Kant. Căutătorul de răspunsuri extrage fragmente definitorii (frecvent în franceză; uneori în latină) din Pythagora și Machiavelli, din Tit Liviu și Sfântul Augustin, din Montesquieu și Voltaire, din Victor Hugo, din Goethe și Heine, din Balzac, Maupassant, Flaubert și Baudelaire, dar și din Napoleon Bonaparte, din Franklin, din alții... Anul următor figurează Euripide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Evrei, din ordinul lui Ptolomeu Philadelphul la 283 înainte de Hristos. (Se zice traducerei sau "versiunea celor 70" sau "versiunea alexandrină"). Sfântul Ieronim, născut la Stridona (Dalmația) cătră 331 și mort la Betleem în 420,a tradus Biblia în limba latină. Și textul se cheamă "Vulgata". Am un băiat pe care l-am dat la școala urmală. Am văzut la O.N.C. cu Costake filmul foarte frumos Țara Moților, pentru care am scris românește textul. Am vorbit cu d. Adrian Corbu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în onoarea premianților pentru pace în 1952 atât cei care au primit medalia păcii din partea consiliului mondial, cât și premiile internaționale Stalin, "pentru consolidarea păcii între popoare". A prezidat N. Tihonov. A vorbit Surcov. Au luat cuvântul reprezentanți ai Americii latine (Chili, Brazilia, Argentina) și ai Asiei (China, India, Iran). Un foarte frumos festival cu Oistrah, basul /.../ și două sau trei bune cântărețe. Un puternic tenor armean pe care l-am auzit și la București; dansuri ale asociației Beriozka; danțuri kirghize
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unei forțe irezistibile. verbul a impulsiona nu există în limba franceză. în românește, impulsiune a fost primit în forma lui scurtă: impulsie, ca și constituție (constituțiune), considerație (considerațiune), rezoluție (rezoluțiune) etc. etc. Se mai spune, în românește, impuls de la impulsus latin = împins. Se poate spune: a da un impuls cuiva, unei organizații, unei idei. A impulsiona e o invenție nepotrivită cu firea limbei, cum ar fi a consideraționa, a rezoluționa, a corecționa, în loc de a considera, a rezolva, a corecta sau corija
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
privită cu o anumită rezervă, ea putând „să redeschidă discuțiile asupra naturii și conținutul acestor relații”. Termenii folosiți în Omagiul Palatinului Moldovei concordă cu relatarea englezească, în care se arată că domnul nu îngenunchează (he kneelet not), iar în textul latin avem același termen: „îndoaie genunchiul (flexis suo more genubus)”, ceea ce concordă cu relatarea lui Wapowski în care se spune „îndoindu-și genunchi” și nu „îngenunchind”. Discuțiile, tratativele, au continuat între cele două părți în zilele de 15 și 16 septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 15 octombrie 1491, când alipește mai multe sate ocolului de la Vaslui. Io și Noi sunt folosite împreună în actul care consemnează jurământul de la Colomeea, din 1485, și în tratatul de la Hârlău, din iulie 1499. În documentele redactate în limba latină apare și cuvântul heres (haeres), care înseamnă moștenitor. Titlul domnului a mai cuprins și formule care arată originea divină a puterii lui Ștefan: “de Dumnezeu dăruit”, sau “de Dumnezeu încoronat”. Această credință, că este dăruit sau încoronat de Dumnezeu, îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în mitologia greco-romană sub forma lui genius loci cu implicații ce țin de cultul strămoșilor, al căror totem este aici șarpele. „Atributele comune cu anticele divinități ocrotitoare ale vetrei, de tipul Larilor domestici, zeului Lateranus, zeiței Mania, Manilor și Penaților latini” fac din dușmanul ofidian o apariție complexă ce acționează și ca limită extremă în Centrul Lumii. În basmul Dobrița, șarpele „insistă” să fie adus în plan domestic, ipostaza lui de genius loci implicând o mișcare dinspre exterior spre nucleul existenței
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroului ca prunc de Rusalii. Sărbătoare romană în timpul căreia anticii obișnuiau să așeze trandafiri (lat. Rosae > Rosalia) pe morminte și marcau cultul morților prin această jertfă, Rusaliile se serbează la cincizeci de zile după Paști, printr-o suprapunere a mitului latin peste sărbătoarea Postpascală a Cincizecimii. În această zi, casele sunt împodobite cu ramuri verzi, într-un gest de sincronizare cu ritmurile cosmice. Rusaliile sunt însă și ființe mitologice feminine, similare ielelor, ce trăiesc mai ales în văzduh, vara și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
secretar la Inspectoratul școlar, custode la Biblioteca Universitară Iași (1897-1900) și bibliotecar la Fundația "Ferdinand" (1909-1930); membru onorific al Academiei Române (1948); 73. Nicolae Beldiceanu, (1844-1896) poet, a fost subprefect al Ținutului Suceava, comisar de poliție, profesor de limba română și latină la Fălticeni, Iași, Botoșani; autodidact, cu preocupări de epigrafie, arheologie, numismatică, membru fondator al Societății Științifice și Literare din Iași; 74. Emil G. Racoviță, (1868-1947), savant; licențiat în drept (1889) și în științe naturale (1891) la Sorbonna; doctor în științe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
maternă fără a apela la limba română, iar când ea avea nevoie de comunicare cu conducerea Cursului postuniversitar, eu eram translatorul ei, ceea ce mă onora și îmi dădea încrederea că voi putea deveni un bun vorbitor al acestei minunate limbi latine. Folosisem spaniola în contextul participării la negocierile multilaterale de pregătire a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; la Moscova, în convorbiri cu colegi latino-americani și o singură dată oficial, când am făcut translație Regelui Juan Carlos în convorbirea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
aeroportului și să mă plimb prin acest oraș pașnic, care mi se părea de vis. N-am mai trecut niciodată prin Quito ca să îmi verific acele imagini, probabil influențate și de oboseala călătoriei nocturne. Primul contact fizic cu pământul Americii Latine îmi dădea senzația că într-adevăr calc pe pământul făgăduinței. N-am putut nici până acum să îmi explic acel sentiment trăit mai puțin de o oră. Decolarea spre Peru, stat vecin Ecuadorului, cu care aveau unele dispute teritoriale în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
sudică, ci și în partea opusă a globului. Eram, în subconștientul meu, fericit că un urmaș al țăranilor din Drumul Carului ajunsese să treacă Ecuatorul și să vadă apele Oceanului Pacific. Un timp, am urmat spre sud litoralul vestic al Americii Latine. Nu-mi mai dezlipeam ochii de geamul prin care încercam să cuprind cât mai mult din imensitatea bipolară a apei Pacificului, în dreapta, și a munților maiestuoși, în stânga. Mă mutam asemeni unui copil de pe un scaun pe altul, în avionul destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în Letonia de către Societatea de Cultură "DACIA". Am pus în plic revista și am luat-o acasă, să o studiez în liniște, înainte de a o oferi ministrului. Am citit cele 12 pagini cu nerăbdarea stârnită de perspectiva reîntoarcerii la grafia latină a teritoriului românesc smuls pentru a doua oară din trupul patriei prin blestematul tratat Ribbentrop-Molotov și dominat de dorința revenirii Țării la limitele României Mari. Am decis atunci să copiez pentru documentarul personal întregul prim număr al revistei "Glasul" Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de procedură al intelectualilor moldoveni, se poate constata că aceștia au lucrat cu înțelepciune: au numit revista "Glasul", care avea o pronunție apropiată ca sonoritate cu "glasnosti"; au apelat la tipografiile letone, republică unională căreia nu i se luase grafia latină; conținutul era concentrat pe opera poetului Mihai Eminescu, dar în același timp revista publica cu un curaj remarcabil textul integral al poeziei "Doina". Poetul Grigore Vieru publica un articol intitulat " Regăsirea alfabetului latin un moment istoric" în care preciza: Glasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
unională căreia nu i se luase grafia latină; conținutul era concentrat pe opera poetului Mihai Eminescu, dar în același timp revista publica cu un curaj remarcabil textul integral al poeziei "Doina". Poetul Grigore Vieru publica un articol intitulat " Regăsirea alfabetului latin un moment istoric" în care preciza: Glasul este prima noastră tipăritură postbelică, editată cu literele firești ale graiului stămoșesc... Așadar ni se întoarce (sperăm că pentru totdeauna) una dintre una cele mai prețioase comori spirituale pe care trebuie s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
firești ale graiului stămoșesc... Așadar ni se întoarce (sperăm că pentru totdeauna) una dintre una cele mai prețioase comori spirituale pe care trebuie s-o păzim cu toții ca pe ochii din cap, cu bucurie stăpânită, cu răbdare schimnicească și înțelepciune latină. Ni-i drag alfabetul latin nu pentru că este mai bogat decât alte sisteme grafice, dar pentru că este al nostru. Recăpătându-ne propriul glas, ne recăpătăm țara și ne înscriem în ordinea cosmică Iubirea de moșie este un zid întru apărarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ni se întoarce (sperăm că pentru totdeauna) una dintre una cele mai prețioase comori spirituale pe care trebuie s-o păzim cu toții ca pe ochii din cap, cu bucurie stăpânită, cu răbdare schimnicească și înțelepciune latină. Ni-i drag alfabetul latin nu pentru că este mai bogat decât alte sisteme grafice, dar pentru că este al nostru. Recăpătându-ne propriul glas, ne recăpătăm țara și ne înscriem în ordinea cosmică Iubirea de moșie este un zid întru apărarea ființei naționale. Ci trebuie, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]