11,805 matches
-
doar distanța dintre București și Cluj, ci și cea dintre generațiile noastre, care au concepții diferite despre poezie, am o admirație deosebită. Pentru că, în toată forfota asta, în care atâția intelectuali renumiți au mizat pe te miri cine ori te miri ce, ea a mizat pe cultură și a lucrat imens. Și pentru că, pe tot ce face se pot vedea bunul-gust și amprenta pusă de ea. De Blandiana m-am delimitat uneori, dar cred că fără ea mi-ar fi fost
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
interesează ceea ce se produce și nici nu se produce decât dacă aduce profit, iar între mărfurile care aduc profit, opțiunea se face întotdeauna pentru cele care aduc capitalistului profitul cel mai mare"1109. În acest mod gândind, nu ne mai mirăm că "tovarășii" au sfârșit în foamete și întuneric. Cum să mai asigure îndeplinirea legii fundamentale a socialismului enunțată de economiștii români!? "Socialismul are, la rândul său, o lege economică fundamentală proprie, al cărei conținut se exprimă în asigurarea deplinei bunăstări
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai grav, nu cunoaște adevărul. Asemenea germenilor ciumei lui Camus, periodic apar calibanii. Și după Revoluție, întocmai ca și după ultimul război, a existat o epocă a lor, iar lumea de azi, ca și cea de ieri, nu se prea miră și, mult timp, nu-i recunoaște. Apoi, firesc, dispar în ridicol... În general însă, în asemenea vremi, lozincile și ideile cele mai frumoase le iau în stăpânire tocmai cei ce n-au luptat pentru ele, cei ce nu le înțeleg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
excepție, nu putea și nu avea cum să fie ocolită. Mă întorceam acasă cu o certitudine, o mare și așteptată certitudine, dar, când am împărtășit-o unor prieteni, am fost socotit deplasat sau chiar provocator, fapt care nu m-a mirat: pentru lașități și ignoranță se găsesc totdeauna mii de justificări, de scuze. Norocul meu a fost că, peste câteva zile, s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple, că istoria a trecut și pe la noi și și-a cerut rația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
instrumentul care să asigure implementarea valorilor liberale după momentul integrării administrative, el apela și la Mihail Kogălniceanu pentru a adopta atitudinea moderaților munteni. Deloc surprinzător, ținând cont de faptul că liberalul moldovean se remarcase prin moderație până atunci, nu mai mira pe nimeni rezerva manifestată de acesta față de o colaborare deschisă cu liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada 1860-1861, sentimentul susținerii de către monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
El vă cheamă. Domnul cheamă. Să aprofundăm această siguranță, dar deja de pe acum trebuie să spunem că ea este fundamentul a tot ceea ce vom face. Domnul mă cheamă pe mine. Ar fi inutil ca noi să fim aici, să ne mirăm, să ne dedicăm rugăciunii și ascultării, dacă Domnul nu ne cheamă. O facem deoarece ne cheamă. Așa cum Marta îi spune Mariei în capitolul 11 din Ioan, înainte de învierea lui Lazăr: „Domnul te caută”. Este o siguranță care trebuie să dea
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
trebuit să spună: „Da, am greșit, nu mai merit încredere, nu sunt vrednic să fiu numit vicarul Tău, fă din mine ultimul dintre angajații Tăi”. În schimb, Isus îl întreabă asupra iubirii, și aproape că noi ne scandalizăm, sau ne mirăm, sau mai bine zis suntem orbi, că nu ne mai mirăm deloc de stranietatea acestui interogatoriu. Mie mi s-a întâmplat de câteva ori să citesc chestionarele care se fac când cineva trebuie să fie examinat pentru posturile de responsabilitate
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
sunt vrednic să fiu numit vicarul Tău, fă din mine ultimul dintre angajații Tăi”. În schimb, Isus îl întreabă asupra iubirii, și aproape că noi ne scandalizăm, sau ne mirăm, sau mai bine zis suntem orbi, că nu ne mai mirăm deloc de stranietatea acestui interogatoriu. Mie mi s-a întâmplat de câteva ori să citesc chestionarele care se fac când cineva trebuie să fie examinat pentru posturile de responsabilitate din Biserică: se întreabă dacă știe să predice, să administreze, să
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
zdrențe iar acum, vezi cum s-a pricopsit aur și haine brodate și patru slujnice.... Lyra a ajuns astfel, mai întâi gătindu-se frumos și fiind drăguță și veselă cu toți, dar nu așa, să bufnească în râs din te miri ce, cum faci tu mereu, ci zâmbind dulce și fermecător; apoi, purtându-se cu dibăcie în relațiile cu bărbații, și fără să-l înșele pe cel care se duce la ea sau care o cheamă la el, și fără să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
traducere de Veronica Porumbacu, ESPLA, București, 1957. De Launay Jacques, Psihologie și sexualitate, traducere de Mariana Grancera, Editura Venus, București, 1993. Lettres de Ninon de L'Enclos au Marquis de Sevigné, vol. I, II, Chez François Joly, Amsterdam, 1752. Lupeanu Mira, Lupeanu Constantin, Viața intimă la chinezi, Editura Qilinul din Jad, București, 1992. Macavei Elena, Farmecul personal un mod de a fi și de a comunica, Psihologia, nr. 4 / 2000. Macavei Elena, Prostituția între ignorare și mistificare, Editura Antet, București, 2005
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
părți este perfect rezumată de către Pavel: Textele literare, precum și majoritatea ansamblurilor nonformale de propoziții: conversații, articole de ziare, depoziții ale martorilor oculari, cărți de istorie, biografii ale oamenilor celebri, mituri și critici literare, au în comun o proprietate care îi miră pe logicieni, dar care celor mai mulți dintre noi ni se pare firească: adevărul acestor ansambluri de propoziții nu se definește în mod recursiv pornind de la adevărul propozițiilor individuale care le compun. Adevărul global al ansamblului nu se deduce imediat din valorile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
limbii. Cum coerența textului nu este rezultanta faptelor din domeniul gramaticii (Combettes 1992: 113), domeniile textului și morfo-sintaxei sînt diferite și destul de independente. Acestă "distorsiune", acest "decalaj" între categoriile gramaticii și cele ale ale lingvisticii textului nu trebuie să ne mire: demersul tradițional al limbii este un demers frastic al gramaticalității enunțurilor, așadar categoriile sale se sprijină pe criterii morfo-sintactice (uneori implicite și mascate de definiții de tip semantic). Lingvistica textului trebuie deci să elaboreze concepte specifice și să definească clasele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
uitat să învăț să mint! Dar la ce-mi ajută că am crescut?! Trăiesc mai greu acum, și-mi vine câteodată să vreau. Într-o zi îmi va veni ideea că vreau să fiu din nou copil! Să nu vă mirați dacă voi citi povești, dacă îmi voi face păpuși din cârpe, dacă o să iubesc din nou această lume, și dacă o să învăț să mint cu candoare! Și când voi fi iar mare, voi Ține în palma dreaptă două stele și
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
să învăț cum să mint! Dar la ce-mi ajută că am crescut?! Trăiesc mai greu acum, și-mi vine câteodată să vreau! Într-o zi îmi va veni ideea că vreau sa fiu din noi copil!! Să nu vă mirați dacă voi citi, povesti, dacă îmi voi face păpuși din cârpe, dacă o să iubesc din nou această lume și dacă o să învăț să mint cu candoare! Și când voi fi iar mare, voi Ține în palma dreaptă două stele și
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
și ne întoarcem la controale aberante. Eu fac parte din Consiliul Consulativ din partea fermierilor. De când a venit Roateș, nu m-a chemat nimeni la nicio ședință. A dat în judecată Guvernul și s-a întors printr-un tertip judecătoresc. Mă mir că Tăriceanu nu dă în judecată statul ca să se întoarcă premier. E clar că lucrează contra lui Boc. La ordinul ministrului, pe care l-am modificat pentru a permite să cumperi animale cât te țin brăcinarele. Se cerea să nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ultimul. Rezultatele s-au îmbunătățit an de an, atât la masculin cât și la feminin, ajungând ca la Jocurile Olimpice de la Beijing recordurile să fie reînnoite: 47,05 secunde la masculin și 53,12 secunde la masculin. Johnny Weissmuller ar fi mirat să vadă ce echipament folosesc înotătorii de astăzi și, cu siguranță, ar fi fost imposibil să îndeplinească baremul de calificare la Jocurile Olimpice. În 1952, la Helsinki, unguroaica Eva Szekely a obținut aurul la 200 m bras cu un stil care
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
precipitate, izolate sau dublate, produc sunete identice. Ele invocă totuși o suită de sunete de înălțime și intensitate diferite. La fel și cuvintele care, în sine, nu au nici o asemănare cu ariile pe care le acompaniază. Nu ne vom mai mira dacă vom observa că ritmul, ca și cuvintele, ne amintește nu sunetele, ci maniera în care le-am descompus succesiunea. În înseși cuvintele, ritmul joacă, poate, rolul principal în această privință. Cînd cîntăm din memorie, nu regăsim adesea cuvintele deoarece
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și nu se poate sprijini pe un cadru local și temporal. Gîndirea familiei absente furnizează cadrul, iar copilul nu are nevoie, cum spune dl. Blondel, "să reconstituie ambianța amintirii" deoarece amintirea se prezintă în acest mediu. Nu trebuie să ne mire cu nimic faptul că, pe moment, copilul nu și-a dat seama de asta, că nu a acordat atenție acestui aspect al gîndirii sale, nici că, mai tîrziu, adultul care rememorează această amintire din copilărie nu remarcă nici el acest
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
favorabilă reapariției amintirii. Presupunem atunci că amintirea, care nu a fost reconstruită, ci evocată, se găsea, probabil, în mintea noastră. Totuși singurul mijloc de a umple această lacună a memoriei este să revenim în acel loc, să deschidem ochii. Ne mirăm regăsind o asemenea amin-tire, dar, după un moment de reflecție, ne-am putea mira și că nu am evocat-o mai devreme: identificăm, în labirintul gîndurilor noastre, mai multe căi care ne-ar fi putut conduce la ea. Locul și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se găsea, probabil, în mintea noastră. Totuși singurul mijloc de a umple această lacună a memoriei este să revenim în acel loc, să deschidem ochii. Ne mirăm regăsind o asemenea amin-tire, dar, după un moment de reflecție, ne-am putea mira și că nu am evocat-o mai devreme: identificăm, în labirintul gîndurilor noastre, mai multe căi care ne-ar fi putut conduce la ea. Locul și obiectele ne-au readus o amintire. Dar știm că pe ele le putem evoca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în noi sau în ceilalți. De cîte ori nu exprimăm, cu o convingere care pare cît se poate de personală, reflecții preluate dintr-un ziar, o carte sau o conversație! Ele corespund atît de bine vederilor noastre, încît ne-am mira să descoperim că nu noi sîntem autorii lor. Ne gîndiserăm deja la asta": nu ne dăm seama că nu sîntem decît un ecou. Arta oratorului constă, poate, în a da ascultătorilor iluzia că sentimentele și convingerile pe care le trezește
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
-o la o parte pe a mea și că o societate care, prin aspirații și obiceiuri, îmi este în mare măsură străină a luat locul celei din care făceam eu parte; iar copiii mei, schimbîndu-și punctul de perspectivă, vor fi mirați să descopere deodată că sînt atît de departe de ei și că, prin interesele, ideile și amintirile mele, eram atît de apropiat de părinții mei. Și ei, și eu vom fi atunci, fără îndoială, sub influența unei iluzii inverse: nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cursul duratei cu o rapiditate care variază nu doar de la un grup la altul, ci și în interiorul unui grup, de la un individ la altul, și chiar, pentru un individ care rămîne în același grup, de la un moment la altul. Ne mirăm cîteodată, căutînd o amintire foarte îndepărtată, de ușurința cu care mintea sare peste perioade vaste, întrezărind abia, în trecere, de parcă ar privi de la mare distanță, reprezentările trecutului care, în aparență, umplu intervalul. Cum să ne imaginăm însă că toate aceste
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
la fel se întîmplă și cu tulburările care afectează un grup mai limitat, fundamentat pe legături de sînge, de prietenie, de dragoste, suferințe, rupturi, pasiuni și interese etc. Încă zguduiți de un asemenea eveniment, cînd ieșim și străbatem străzile ne mirăm că în jurul nostru viața continuă ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic, la ferestre se arată chipuri vesele, trecătorii stau de vorbă pe la intersecții, iar cumpărătorii și vînzătorii în ușa prăvăliilor, pe cînd noi, alături de familie și prieteni, simțim adierea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
strada de Sèvres, în 1879. Era în prima duminică după Postul Crăciunului și suflarea pariziană intra cam strâmtorată în Marea Iarnă. Anul ăsta, ca și-n ceilalți ani, nu a fost anul cu Sfârșitul lumii și nimeni nu se mai mira. Părintele Isidore Chapuis, oportunist din fire și unul dintre bețivanii cei mai stimați de la Gros Caillou se mira cu atât mai puțin. Prin temperament și cultură, făcea parte din acea elită superfină de mârșavi care nu există decât la Paris
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]