10,361 matches
-
anticipate în februarie 1986, opoziția l-a numit mai întâi pe senatorul Salvador Laurel drept candidat pentru președinție, dar o acțiune de culegere de semnături pentru Aquino l-a făcut pe Laurel să accepte ca Aquino să fie candidata la președinție, iar el să fie candidat pentru postul de vicepreședinte. În cursul campaniei electorale, Marcos a susținut că Aquino este sprijinită de comuniști, afirmație la care Aquino a răspuns cu promisiunea că nu va numi nici un comunist în cabinet dacă va
Corazon Aquino () [Corola-website/Science/316709_a_318038]
-
pe rebeli. Pe data de 25 februarie 1986, Aquino a depus jurământul prezidențial în fața judecătorului asociat al Curții Supreme, Claudio Teehankee. Marcos a depus jurământul la Palatul Malacañang în aceeași zi, dar a fugit în exil în aceeași noapte. În timpul președinției ei au fost promulgate o nouă constituție și mai multe legi, inclusiv o reformă agrară, dar Aquino a fost confruntată și cu 7 încercări de lovitură de stat.
Corazon Aquino () [Corola-website/Science/316709_a_318038]
-
1964, Kennedy se retrage din funcție, urmărind să intre în senat. Timp de câțiva ani, el va fi implicat într-un dezacord public cu președintele Johnson, în privința Războiului din Vietnam. La începutul lui 1968, Kennedy se hotărăște să candideze pentru președinția Statelor Unite, căutând să fie nominalizat de către Partidul Democrat. După un prim succes în fața senatorului de Minnesota Eugene McCarthy, Kennedy este împușcat în data de 5 iunie și moare a doua zi. La 9 iunie, președintele Johnson declară zi de doliu
Robert F. Kennedy () [Corola-website/Science/316750_a_318079]
-
a crescut rapid în intensitate prin intermediul Internetului și a telefoanelor mobile, în timp ce reprezentanții principalelor partidelor de opoziție nu și-au asumat un rol major în desfășurarea protestelor. A doua zi, pe 7 aprilie, protestele au continuat, culminând cu devastarea clădirilor Președinției și Parlamentului, altercații și acțiuni violente între protestatari și reprezentanții forțelor de menținere a ordinii, precum și arborarea drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției. Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, aprilie 2009 () [Corola-website/Science/315026_a_316355]
-
doua zi, pe 7 aprilie, protestele au continuat, culminând cu devastarea clădirilor Președinției și Parlamentului, altercații și acțiuni violente între protestatari și reprezentanții forțelor de menținere a ordinii, precum și arborarea drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției. Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că aceasta ar fi fost orchestrată din România. Liderii partidelor de opoziție s-au delimitat de violențe, cerând autorităților de stat să nu implice deloc opozitția în
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, aprilie 2009 () [Corola-website/Science/315026_a_316355]
-
au desfășurat pașnic în Piața Marii Adunări Naționale—jurnaliștii moldoveni au descoperit mai multe indicii suspecte în privința protestelor violente de la Chișinău: imagini video în care se vede clar cum persoanele care au arborat drapelul României și al UE pe clădirea Președinției au fost ajutate de polițiști în uniforme, retragerea prematură a forțelor de poliție din fața protestatarilor și pasivitatea pompierilor în stingerea incendiului de la Parlament. În legătură cu aceasta, opoziția de la Chișinău a remis câteva declarații de presă în cursul zilei de 9 aprilie
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, aprilie 2009 () [Corola-website/Science/315026_a_316355]
-
Șerbia în 1953, Kosovo dobândită autonomie internă în anii 1960. În Constituția din 1974, guvernul Provincii Socialiste Autonome Kosovo a primit puteri mai mari, inclusiv cele mai mari titluri a unui stat — Președintele și premierul și un loc în care Președinția Federală a făcut-o "de facto" o republică socialistă în Federație, dar rămase că o provincie socialistă autonomă în Republică Socialistă Șerbia. Tito a urmărit o politică de slăbire a Șerbiei, crezând că „o Șerbie slabă este echivalentul unei Iugoslavii
Istoria provinciei Kosovo în secolul al XX-lea () [Corola-website/Science/315133_a_316462]
-
va participa la guvernare, în guverne de coaliție, cu conservatorii, între 1912-1914, cu liberalii între 1916-1918, sau cu Liga Poporului, între 1919-1920. Singura dată când a dat singur guvernul a fost în perioada 17 decembrie 1921 - 19 ianuarie 1922, când președinția Consiliului de Miniștri a fost asigurată de Take Ionescu. Moartea lui Take Ionescu la 21 iunie 1922, a dus practic la dispariția partidul creat de el, reprezentând în acel moment mai degrabă o grupare de prieteni ai săi decât o
Partidul Conservator-Democrat () [Corola-website/Science/315267_a_316596]
-
René Garcia Préval (n. la 17 ianuarie 1943 la Port-au-Prince) este un om de stat haitian. Prim-ministru în 1991, sub președinția lui Jean-Bertrand Aristide, a fost președinte al statului Haiti în perioada 7 februarie 1996 - 7 februarie 2001. A fost reales președinte al statului Haiti la 14 mai 2006. "René Garcia Préval" s-a născut la 17 ianuarie 1943 la Port-au-Prince
René Préval () [Corola-website/Science/318566_a_319895]
-
a votat o moțiune care a cerut autonomia și formarea unei adunări legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, învățătorilor și ale soldaților, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie. În aprile 1917, a fost creat "Partidul Național Moldovenesc", sub președinția lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa și Onisifor Ghibu. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul "Cuvânt moldovenesc", la apariția căruia a avut
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
care reunea mai multe licee, nucleul fiind Liceul „Sfinții Petru și Pavel”, anulîndu-i-se transferul obținut la Liceul Comercial Carol din București. În 1949 devine vicepreședinte al filialei din Ploiești a „Societății de Științe Matematice și Fizice” care se constituise sub președinția lui Grigore Moisil, funcție pe care o va deține fără întrerupere, alternînd-o cu aceea de președinte, pînă la pensionare. În același an, la prima olimpiadă de matematică, organizată in Ploiești înainte de a se generaliza în toată țara, punctajul maxim este
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
consiliului. Președintele, doi vicepreședinți și doi secretari alcătuiau prezidiul. Vicepreședinții și secretarii s-au schimbat din când în când, dar Smetona a rămas președinte al consiliului până în 1919 când a fost ales președinte al Lituaniei. Smetona a fost urmat la președinția consiliului de Stasys Šilingas, care nu era printre primii douăzeci de membri. Prima schimbare în configurația Consiliului a avut loc la 13 iulie 1918, când au fost numiți șase noi membri (Martynas Yčas, Augustinas Voldemaras, Juozas Purickis, Eliziejus Draugelis, Jurgis
Consiliul Lituaniei () [Corola-website/Science/320080_a_321409]
-
a fugit în URSS. După o tentativă eșuată de asasinare a țarului, a urmat un mare val de represiuni în 1925. În 1926, țarul a convins Țankov să demisioneze împreună cu guvernul său, pentru a permite instalarea unui cabinet moderat sub președinția lui Andrei Liapcev. A fost proclamată o amnistie, dar Partidul Comunist a rămas în afara legii. Agrarienii s-au reorganizat și au câștigat alegerile din 1931 sub conducerea noului lider al partidului, Nicola Mușanov. În momentul în care părea că a
Bulgaria în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/320188_a_321517]
-
si coautor la 23 de invenții si dosare de brevete de invenții pentru care a obținut peste 40 de premii si distincții dintre care o menționăm pe cea mai importantă - Ordinul Național „Serviciul Credincios în grad de Cavaler acordată de Președinția României”.. A fost sau este membru în 3 contracte de cercetare internaționale, 10 proiecte strategice, a fost director la 18 granturi CNCSIS, ANCS, CNMP, membru în colectiv la 9 contracte și granturi de cercetare naționale, are la activ peste 100
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
și 1988 și a primul un al doilea premiu Pulitzer pentru relatările sale despre Prima Intifadă Palestiniană. În cartea sa, ”De la Beirut la Ierusalem”, Friedman descrie pe larg experiențele sale în Orientul Mijlociu. După alegerea lui Bill Clinton în 1992 la președinția S.U.A., Friedman a devenit corespondent la Casa Albă pentru ziarul Times. În 1994, a început să scrie mai mult despre politicile externe și economie, iar anul următor deja scria editoriale pentru The New York Times, tot pe tema afacerilor externe. În 2002, Friedman
Thomas Friedman () [Corola-website/Science/321215_a_322544]
-
a reobținut rangul de general de divizie de armată. Mai târziu, după retragerea din armată a continuat ca președinte al Crucii Roșii până în 1881, când un nou decret împotriva prinților de sânge a dus la retragerea din societatea pariziană. În timpul președinției mareșalului MacMahon, el și-a făcut apariția pentru prima dată la Palatul Elysée. A murit la Versailles la 26 iunie 1896 la vârsta de 82 de ani; soția sa murise la Claremont la 10 noiembrie 1857. A supraviețuit tuturor fraților
Louis, Duce de Nemours () [Corola-website/Science/321301_a_322630]
-
de Autoevaluare Funcțională) din Lisabona, oferind o maximă vizibilitate României și Sibiului - Capitală Culturală Europeană. Invitația de a participa la această importantă reuniune europeană a venit din partea Institutului European de Administrație Publică (EIPA), din Maastricht. Evenimentul a fost organizat de Președinția Portugheză a Uniunii Europene și EIPA Maastricht. Motivația acestei nominalizări este realizarea, de către Instituția Prefectului Sibiu, a Cadrului de Autoevaluare și Funcționare - tema centrală a reuniunii de la Lisabona. Ion Ariton a fost cercetat în 2003 pentru neglijență în serviciu și
Ion Ariton () [Corola-website/Science/320533_a_321862]
-
teritorii și resurse a rezultat într-o confruntare militară care a condus la cel de-al Doilea Război Bur în 1899. Pentru a preîntâmpina desfășurarea trupelor britanice, republicile africane ale Statului Liber Orange () și Transvaalului - Republica Sud Africană () aflate sub președinția lui Paul Kruger a declarat război la 11 octombrie 1899, intrând adânc în teritoriile britanice Natal și Cape Colony (). După izbucnirea războiului au fost întocmite planuri pentru expedierea unei forțe combinate australiene care, ulterior, au fost respinse de Ministerul Britanic
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
și procentajul conferirilor de clase individuale ale Ordinului in perioadă respectivă: (*) - Împreună cu conferirile făcute de către Bronisław Komorowski, când oficia ca președinte, fiind președintele Camerei Deputaților. (**) - Marele Crucii ale Ordinului Polonia Restituta, care primesc președinti ai Republicii Poloneze datorită funcției lor Președinția lui Bronisław Komorowski (până la sfârșitul lui aprilie 2013): Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2012) Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2011) Președinția lui Bronisław Komorowski (august - decembrie 2010) Președintele Camerei Deputaților Bronisław Komorowski când oficia ca președintele Republicii Poloneze (aprilie-iulie 2010
Ordinul Polonia Restituta () [Corola-website/Science/320676_a_322005]
-
perioadă respectivă: (*) - Împreună cu conferirile făcute de către Bronisław Komorowski, când oficia ca președinte, fiind președintele Camerei Deputaților. (**) - Marele Crucii ale Ordinului Polonia Restituta, care primesc președinti ai Republicii Poloneze datorită funcției lor Președinția lui Bronisław Komorowski (până la sfârșitul lui aprilie 2013): Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2012) Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2011) Președinția lui Bronisław Komorowski (august - decembrie 2010) Președintele Camerei Deputaților Bronisław Komorowski când oficia ca președintele Republicii Poloneze (aprilie-iulie 2010): Președinția lui Lech Kaczyński: Aleksander Kwaśniewski - al doilea mandat
Ordinul Polonia Restituta () [Corola-website/Science/320676_a_322005]
-
Bronisław Komorowski, când oficia ca președinte, fiind președintele Camerei Deputaților. (**) - Marele Crucii ale Ordinului Polonia Restituta, care primesc președinti ai Republicii Poloneze datorită funcției lor Președinția lui Bronisław Komorowski (până la sfârșitul lui aprilie 2013): Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2012) Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2011) Președinția lui Bronisław Komorowski (august - decembrie 2010) Președintele Camerei Deputaților Bronisław Komorowski când oficia ca președintele Republicii Poloneze (aprilie-iulie 2010): Președinția lui Lech Kaczyński: Aleksander Kwaśniewski - al doilea mandat (2001-2005): Președinția lui Aleksander Kwaśniewski - primul
Ordinul Polonia Restituta () [Corola-website/Science/320676_a_322005]
-
fiind președintele Camerei Deputaților. (**) - Marele Crucii ale Ordinului Polonia Restituta, care primesc președinti ai Republicii Poloneze datorită funcției lor Președinția lui Bronisław Komorowski (până la sfârșitul lui aprilie 2013): Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2012) Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2011) Președinția lui Bronisław Komorowski (august - decembrie 2010) Președintele Camerei Deputaților Bronisław Komorowski când oficia ca președintele Republicii Poloneze (aprilie-iulie 2010): Președinția lui Lech Kaczyński: Aleksander Kwaśniewski - al doilea mandat (2001-2005): Președinția lui Aleksander Kwaśniewski - primul mandat: Președinția lui Lech Wałęsa: Ordinul
Ordinul Polonia Restituta () [Corola-website/Science/320676_a_322005]
-
lui Bronisław Komorowski (până la sfârșitul lui aprilie 2013): Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2012) Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2011) Președinția lui Bronisław Komorowski (august - decembrie 2010) Președintele Camerei Deputaților Bronisław Komorowski când oficia ca președintele Republicii Poloneze (aprilie-iulie 2010): Președinția lui Lech Kaczyński: Aleksander Kwaśniewski - al doilea mandat (2001-2005): Președinția lui Aleksander Kwaśniewski - primul mandat: Președinția lui Lech Wałęsa: Ordinul este împărțit în cinci clase: Rezumatul colectiv al conferirilor Ordinului Polonia Restituta din 1990 pană la sfârșitul lui decembrie 2012
Ordinul Polonia Restituta () [Corola-website/Science/320676_a_322005]
-
Bronisław Komorowski (anul 2012) Președinția lui Bronisław Komorowski (anul 2011) Președinția lui Bronisław Komorowski (august - decembrie 2010) Președintele Camerei Deputaților Bronisław Komorowski când oficia ca președintele Republicii Poloneze (aprilie-iulie 2010): Președinția lui Lech Kaczyński: Aleksander Kwaśniewski - al doilea mandat (2001-2005): Președinția lui Aleksander Kwaśniewski - primul mandat: Președinția lui Lech Wałęsa: Ordinul este împărțit în cinci clase: Rezumatul colectiv al conferirilor Ordinului Polonia Restituta din 1990 pană la sfârșitul lui decembrie 2012 împreună cu numărul și procentajul conferirilor de clase individuale ale Ordinului
Ordinul Polonia Restituta () [Corola-website/Science/320676_a_322005]
-
Bronisław Komorowski (anul 2011) Președinția lui Bronisław Komorowski (august - decembrie 2010) Președintele Camerei Deputaților Bronisław Komorowski când oficia ca președintele Republicii Poloneze (aprilie-iulie 2010): Președinția lui Lech Kaczyński: Aleksander Kwaśniewski - al doilea mandat (2001-2005): Președinția lui Aleksander Kwaśniewski - primul mandat: Președinția lui Lech Wałęsa: Ordinul este împărțit în cinci clase: Rezumatul colectiv al conferirilor Ordinului Polonia Restituta din 1990 pană la sfârșitul lui decembrie 2012 împreună cu numărul și procentajul conferirilor de clase individuale ale Ordinului in perioadă respectivă:
Ordinul Polonia Restituta () [Corola-website/Science/320676_a_322005]