11,090 matches
-
superficială a preferințelor pieței. Dacă diferențierea accentuează trăsături fără importanță pentru consumator, clienții se vor Îndrepta către produsele mai ieftine ale unei firme ce practică o strategie de cost. Alteori, firmele diferențiază În mod excesiv și creează un produs prea scump, ale cărui caracteristici depășesc preferințele celor mai exigenți cumpărători. Ei nu vor fi dispuși să plătească atât de mult pentru un produs de care nu au nevoie, oricât de performant ar fi el. Alături de aceste greșeli de concepție există și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și variațiile modului de a face afaceri Îngreunează comunicarea dintre compania-mamă și filiale. Informațiile referitoare la piață și modalitățile de procesare și analiză a datelor diferă considerabil de la o țară la alta, astfel Încât corporația poate considera dificilă, ineficientă sau prea scumpă cercetarea pieței În vederea stabilirii unui plan strategic global sau local. Adeseori, firmele multinaționale se confruntă cu organizații politico-economice regionale sau globale (Uniunea Europeană, Acordul Latino-American de liber schimb, Organizația Națiunilor Unite, Acordul General de Tarife și Comerț etc.). O companie internațională
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unităților productive În țările În care costurile sunt cele mai scăzute sau prin achiziționarea mijloacelor de producție de la furnizorii care practică prețurile cele mai avantajoase. Totuși, orice ineficiență sau orice gol de producție Într-un punct al sistemului poate costa scump și, În consecință, producția și distribuția trebuie coordonate În așa fel Încât stocurile să fie reduse la maximum, iar viteza de adaptare a procesului de producție la evoluția cererii să fie accelerată la maximum. În acest scop, apare necesitatea centralizării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
accelerată la maximum. În acest scop, apare necesitatea centralizării unor funcții pentru a realiza economii de scară, de exemplu În domeniul comercializării (colectarea și difuzarea informațiilor necesare studiilor de piață), al distribuției (centralizarea ordonanțelor), al cercetării-dezvoltării (Împărțirea resurselor rare și scumpe și evitarea dublei impuneri), al achizițiilor (centralizarea achizițiilor de mijloace de producție pentru a profita de prețurile angro), În domeniul gestiunii financiare, unde fluctuațiile cursului de schimb și ale ratelor dobânzii trebuie urmărite și exploatate de către sediu În scopul reducerii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o realitate internațională și iau diferite forme, de la acordurile de cooperare slabe și distante la Înțelegerile strânse și foarte apropiate: • consorții de servicii reciproce - companii asemănătoare din sectoare similare Își pun În comun resursele pentru a câștiga o „experiență” prea scumpă pentru a fi obținută individual (de exemplu, o nouă tehnologie); • joint-venture (societăți mixte) - companiile urmăresc Împreună o oportunitate care necesită competențele distincte ale fiecăreia; de exemplu, tehnologia uneia și poziția comercială a celeilalte; firma rezultată poate opera independent sau poate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Ei trebuie Învățați să se dedice mai mult productivității, problemelor concrete, muncii În echipă, precum și culturilor și practicilor de afaceri În străinătate. Cooperarea firmelor cu alte entități publice și private continuă să suscite neîncredere la români. În acest moment, plătim scump refuzul de a recunoaște importanța colaborării dintre puterea publică, mediul afacerilor, sindicate și universități pentru a crea condițiile necesare creșterii economice. Prin urmare, manageriatul, sindicatele, patronatele și puterea publică se găsesc În fața unei opțiuni strategice cruciale. Dacă ele se vor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de vehicule (Maxcy, 1982, p. 56). De ce această dominare americană? În primul rând, pentru că europenii nu erau convenționali. Preocupați de ideea că automobilul este un produs destinat păturii bogate, În vederea Înlocuirii caleștilor, ei produceau numai automobile de lux, adică foarte scumpe. După câțiva ani, Henry Ford a proiectat o mașină care putea fi fabricată În serie și putea fi reparată și condusă de proprietar. Producerea celebrului model T din 1908 necesita doar muncitori semicalificați, iar prețul său de vânzare reprezenta doar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
răspândire include întreaga Muntenie, Oltenia, Moldova și sudul Banatului. Lipsită de elemente fabuloase, balada cuprinde relatarea unei întâmplări neobișnuite: răpirea unei tinere fete de către un negustor arap. Eroina, frumoasa crâșmăriță Chira, este la început ademenită de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în urmărirea lor, îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu un tânăr „nalt și sprâncenat”. Alte variante prezintă un final
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
Ștefan, Ureche, Miron Costin, Neculce, Antim, au ceva din dispoziția duios-parodică și ludică a postmodernilor. Versurile pentru copii - dintre care unele rezistă și lecturii adulte - indică un amator de rime rare: „atinse” / „inse”, „doar ce” / „întoarce”, „pentru a-l” / „cal”, „scumpe” / „arumpe”, „deschise” / „ori se”. Poveștile reciclează legende, basme și anecdote autohtone, dar și străine (Goethe, Adelbert von Chamisso, Uhland, François Copée, Frații Grimm ș.a.). Prin încărcătura simbolică, inserția straniului și prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
ai secolului trecut nu trebuie totuși să ne inducă în eroare. Skinner preconiza „moartea școlii” și „dispariția profesorului” datorită omnipotenței instrumentelor autoinstrucționale și în special datorită acelor learning machines ce păreau ieftine, răbdătoare și infatigabile. Ele s-au dovedit, dimpotrivă, scumpe, stupide și neperformante pedagogic. Și totuși, câteva dintre teoriile și principiile lui Skinner au supraviețuit. Le regăsim în teoria curriculumului și designul instituțional. Într-o măsură mare, ele sunt implicate și în „pedagogia web” și în Internet - care au transformat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
diferite în funcție de context. Pasărea din stema Țării Românești rămâne acvilă, dar cu cap de corb. Țapul cu corn înfrânge nu berbecul fantastic din Biblie, ci dragonul. Vulturului bicefal i se vede un singur cap. Calul frumos, bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea să iasă dulce. Albina, păsările și peștii se odihnesc în timpul nopții. Ușurința cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că dintr-un joc de cuvinte sau dintr-o traducere pripită"28. Autorul nu ezită să insiste, mărturisindu-și franc nelămurirea: Nu am putut niciodată pricepe minima legătură între cele două, în afara de dintele de narval, într-un caz panaceu scump, în altul apanaj minunat al unui animal supranatural, manifestându-se mai mult în mod emblematic decât real și pe care nimeni nu pare a-l asocia virtuților terapeutice"29. Recunosc: e un unghi de vedere care nu îmi convine. Mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
epocii medievale: "Mai mult decât câinele, mai mult decât calul, șoimul este animalul preferat al cavalerilor începând cu secolul al XII-lea. Este pasărea nobilă prin excelență. Este interzis țăranilor să îl aibă. În rest, a-l cumpăra este foarte scump, a-l oferi este un cadou princiar. Moartea unui șoim este o pierdere dureroasă pentru stăpânul său"2. Prin urmare, șoimul nu este prețuit doar pentru ajutorul concret pe care îl dă aristocraților la vânătoare, ci și (sau mai ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rspectiv XXIV, 6), dar de fiecare dată doar ca termen de comparație. Ceea ce atrage atenția este fie poziția sa cu capul în jos, fie modul în care stolurile părăsesc, zgomotoase, grotele la apus. Hermes mână din urmă, cu ajutorul unei "nuiele scumpe", duhurile pețitorilor, iar imaginea este impresionantă: "El îi mâna tot cu ea, iară ei, chițăind, îl urmară./ Astfel, precum liliecii din funduri de peșteri cu duhuri/ Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
perioada Renașterii sute de librării și ateliere de copiat manuscrise, în care lucrau concomitent la transcrierea manuscriselor zeci de „copiști”. Totuși, manuscrisele erau rare; când erau transcrise, transcrierea putea fi defectuoasă; când erau unice, distrugerea era irecuperabilă și, evident, erau scumpe. Producția de manuscrise a fost inițial concentrată în mănăstiri și biserici, în așa-zisele Scriptorium. După apariția Universităților (1200-1400), producția de manuscrise s-a concentrat mai mult în jurul acestora (49). Înființarea tiparului (primele tipărituri au fost făcute în 1454 la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
facă nimic diferit. De aceea politicile genialității au aspect revoluționar. În termeni economici, e vorba de o răsturnare care schimbă cu totul configurația schimburilor și a valorilor monetizabile: ca într-o lume postapocaliptică în care apa ar deveni brusc mai scumpă decât produsele electronice de vârf - după ce toate valutele au devenit bucăți de hârtie lipsite de semnificație. 1.3. Tehnicile spontaneității Putem vedea mai îndeaproape tehnica geniului urmărind funcționarea "limbii ca literatură", una dintre cele mai rezistente mitologii ale spontaneității creatoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Revin la situația fericită în care se găsește personajul jucat de Audrey Hepburn. Nimeni nu o poate acuza pentru că a ignorat bogăția care era în posesia ei. Într-un fel, nu prea avea ce să vadă. Asta pentru că cele mai scumpe mărci poștale nu sunt imagini executate de desenatori talentați și trase pe hârtie de lux, ci simple bucățele de hârtie, imprimate uneori rudimentar și adesea cu valori nominale insignifiante. Printre cele trei mărci de pe plicul lui Audrey Hepburn se află
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cum n-ar mai fi altul", spune unul dintre personaje. În această istorie, ofițerul german e colecționarul care apreciază un produs al culturii minore, intrat în circuit internațional, recunoscut ca avere. "Ați auzit totuși ceva despre cel mai rar și scump exemplar? E doar o onoare pentru țara dumneavoastră...". E expresia capitalizării unei resurse, care, cum ni se spune, "pe lângă că ne învață istorie, geografie, economie politică și altele multe, ne agonisește un capital sigur ce crește în valoare an cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai comercială. Ca promotor al folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude asupră-i, deși el însuși se recomandă destul ochilor prin frumusețile sale. Nu pot să-ți trimit vre o baladă mai însemnată, fără
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
am primit asta de la Minister și vreau să-mi urmez cursurile. Au spus: "nu putem fi de acord. Pentru noi rămâi același vinovat, dar trebuie să mulțumești partidului că ți-a dat posibilitatea să respiri aer liber, care este foarte scump!" Mai departe o continuare nu și-ar fi avut rostul, adică ar mai fi venit cu niște replici de genul acesta, dar rezultatul final ar fi fost tot "NU". Mi-am văzut de treabă. C. I.: Ați încercat să vă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să fii singur și altceva este dacă suntem doi". Am plecat în oraș amândoi iar individul se dedulcise la banii mei, că nu mai fuma țigări românești (Mărășești, Naționale sau Carpați), începuse pe loc să capete gustul țigărilor și băuturilor scumpe. Și chiar i-am zis: "Bă, nu fă economie că bani am eu destui!" Și chiar aveam destui bani la mine. Am mers noi așa și-i spun: "Măi - i-am uitat numele și chiar îmi pare rău, era căpitan
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o industrie a clădirilor, unde starostele stabilea prețul cu cel care vroia să-și clădească o casă, împărțea lucrul între breslași, astfel ca fiecare să aibă de lucru, fără să-l nedreptățească pe altul. Pentru ca unul să nu cumpere mai scump decât altul, era organizată cumpărarea în comun. Numai starostele avea dreptul să despacheteze mărfurile importate, să le fixeze prețul, ca „fiecare să poată cumpăra după puterile sale", fără ca unul să „plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din vatră și țolicul de pe laiță, ei și numai ei să se arate așa de zgârciți în prețeluirea obiectelor, în biciuluirea lor, se zicea pe atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit să nu însemne nici două parale", deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două parale în loc „de a spori ideea în cantitatea ei", o micșorau, adică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două parale, îi mai punea la caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de fum și cu picioarele în usturime
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
transformarea acelei plăți, în bani. De aici ne-am trezit că zapisele de socoteală ale răzeșilor la procese nu mai prevedeau „taxa ciubotelor roșii", ci aceea plătită în parale, de multe ori mult mai mare decât costul ciubotelor. „Noțiunea de scump", care se dă zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]