10,741 matches
-
transmite răspunsurile intermediare sau finale către petenți, în termenele legale; 10. elaborează modele de cereri și formulare tipizate în vederea facilitării accesului consumatorilor la mecanismele de soluționare a petițiilor; 11. elaborează, în colaborare cu Serviciul petiții, statistici și raportări cu privire la petiții, spețele și aspectele semnalate de către consumatori; 12. coordonează activitatea de comunicare a informațiilor solicitate de diverse categorii de public, în strânsă colaborare cu direcțiile de specialitate din cadrul instituției, urmând a supune aceste documente spre avizare președintelui sau, în lipsa acestuia, prim-vicepreședintelui
REGULAMENT nr. 10 din 9 decembrie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278031_a_279360]
-
pe o durată de câteva luni, respectiv până la 4 iulie 2012, întrucât a intervenit o suspendare în temeiul legii care a durat, potrivit prevederilor actului normativ mai sus menționat, până la data de 15 mai 2013. S-a constatat că, în speță, opțiunea persoanelor îndreptățite la emiterea titlurilor de despăgubire sau a titlurilor de conversie a acestora în acțiuni nu s-a putut realiza atât timp cât au existat cauze de suspendare a acestui drept. 8. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Autoritatea
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, nu mai conține o normă care să stabilească obligația parcurgerii și finalizării acelei proceduri pentru ca persoanele îndreptățite să beneficieze de plata sumelor de bani înscrise în titlul de despăgubire. 25. În speță, reclamanta deține titlul de despăgubire - Decizia nr. ..., prin care s-a stabilit un cuantum al despăgubirilor de ... lei, conform raportului de evaluare întocmit în Dosarul intern nr...., cererea de emitere a unui titlu de plată fiind adresată Autorității Naționale pentru
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi", arătând ulterior, în alin. (3) și (4), cine emite titluri de despăgubire și cine emite titluri de plată. 32. Or, astfel cum se constată din speța de față și din hotărârile depuse la dosar, există și situații în care, deși dosarele "au fost aprobate", fiind emise titluri de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nu au fost emise și titlurile de plată de către Autoritatea Națională
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
recunoaște dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi și reglementează modalitatea de valorificare a acestuia, iar, "în temeiul principiului tempus regit actum, modalitatea de acordare a despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data emiterii deciziei administrative, în speță titlul de plată, care, potrivit noii legi, este emis de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în temeiul art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 ". (Decizia nr. 253 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
de valorificare a titlului de despăgubire. Or, din acest punct de vedere, este firesc ca, în temeiul principiului de drept tempus regit actum, modalitatea de acordare a despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data emiterii deciziei administrative, în speță titlul de plată, care, potrivit noii legi, este emis de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în temeiul art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 ". (În același sens, Decizia nr. 1 din 14 ianuarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
Camerei executorilor judecătorești potrivit tematicii orientative comunicate de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. ... (3) Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat de colegiul director al Camerei executorilor judecătorești, care cuprinde cunoașterea legislației la zi, dezbateri de spețe, expuneri asupra problemelor ivite în activitatea executorilor, studiul doctrinei. ... (4) Constatările verificărilor periodice vor fi consemnate în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei executorilor judecătorești și de executorul judecătoresc în al cărui birou își exercită activitatea executorul judecătoresc stagiar și vor
REGULAMENT din 5 februarie 2001 (*actualizat*) de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277743_a_279072]
-
prevăzută de art. 49 din aceeași lege, în sensul că persoana în favoarea căreia s-a constituit dreptul de proprietate îl va pierde, constatarea fiind realizată prin ordinul prefectului. Așadar, actul juridic nu este afectat de o cauză de nulitate, în speță intervenind sancțiunea specifică prevăzută de Legea nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. 47. Interpretarea teleologică a dispozițiilor legale menționate permite concluzia că intenția legiuitorului a fost aceea de a încuraja stabilirea pe teritoriul unor localități cu deficit
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
întrunită și ulterior, fără ca legea să prevadă un termen în acest sens. 63. De aceea, motivele de nulitate prevăzute de Legea nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, la art. III alin. (1) lit. a), nu se aplică în spețe ca cele deduse judecății instanței de trimitere, căci ele sunt fondate pe o premisă inexistentă - lipsa îndreptățirii persoanei căreia i se constituie dreptul de proprietate. 64. Similar, nici ipotezele de nulitate indicate la lit. b), c) și d) din textul
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
nu erau clar prevăzute de lege și nu împiedicau examenul cauzei pe fond. În temeiul art. 13 din Convenție, reclamanta a invocat că nu a beneficiat de un recurs efectiv pentru a contesta anularea plângerii. Curtea a constatat că, în speță, reclamanta a fost sancționată contravențional pe motiv că deținea 12 pachete de țigarete a căror comercializare era interzisă în România, i-au fost confiscate țigările și amendată cu suma de 4.500 EUR. Ținând seama de caracterul general al legii
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
și amendată cu suma de 4.500 EUR. Ținând seama de caracterul general al legii naționale aplicabile, de finalitatea represivă a sancțiunii și de cuantumul foarte ridicat al amenzii, Curtea a considerat că art. 6 al Convenției este aplicabil în speță, sub aspectul său penal (Albert c. României, paragraful 33). Având în vedere faptele speței, a existat o ingerință în dreptul reclamantei de acces la instanță în vederea examinării plângerii contravenționale. Curtea a amintit că dreptul de acces la instanță nu este absolut
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
legii naționale aplicabile, de finalitatea represivă a sancțiunii și de cuantumul foarte ridicat al amenzii, Curtea a considerat că art. 6 al Convenției este aplicabil în speță, sub aspectul său penal (Albert c. României, paragraful 33). Având în vedere faptele speței, a existat o ingerință în dreptul reclamantei de acces la instanță în vederea examinării plângerii contravenționale. Curtea a amintit că dreptul de acces la instanță nu este absolut. Restricțiile nu limitează accesul la instanță dacă dreptul nu se găsește afectat în substanța
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
afectat în substanța sa. O limitare a dreptului de acces la instanță nu se conciliază cu art. 6 din Convenție decât dacă urmărește un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. În speță, Curtea a observat că judecătoria și-a întemeiat hotărârea sa pe dispozițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de regularizare a unei cereri. Această procedură nu se substituie unei cercetări judiciare și nu anticipează
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii. Curtea a constatat că reclamanții trebuie să prezinte o cerere completă de sesizare a instanței pentru a permite judecătorului fondului să examineze cauza la prima ședință. Curtea a considerat prin urmare că, în speță, ingerință era prevăzută de lege și urmărea a asigura o bună administrare a justiției. În ce privește proporționalitatea ingerinței, Curtea nu a pierdut din vedere caracterul special al căii de atac în materie contravențională. Astfel, a relevat că Ordonanța Guvernului nr. 2
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
toate persoanele implicate. În același timp, Curtea a constatat că elementele indicate în art. 194 din Codul de procedură civilă - a căror omisiune în formulare putea antrena anularea cererii - sunt elemente fără de care examinarea cauzei devenea dificil de conceput. În speță, Curtea a constatat că reclamanta fost sancționată pe motiv de omisiune în prezentarea probelor în sprijinul plângerii sale. În plus, față de claritatea dispozițiilor din Codul de procedură civilă, care se referă la conținutul unei cereri în privința elementelor ei, Curtea a
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
răspundere se face trimitere prin dispozițiile sus-citate, ceea ce prezumă că interpretarea nu poate fi una restrictivă față de argumentul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, angajarea răspunderii angajatorului urmând să opereze așadar pe multiple planuri: contravențională, penală, patrimonială. În speță, aceasta s-ar traduce prin angajarea exclusivă a răspunderii angajatorului din sectorul bugetar (prin organele sale de conducere), inclusiv în relația cu bugetul de stat, pentru sumele acordate nelegal salariaților, adică și pentru cele neprevăzute de legislația în vigoare pentru
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
nu prevede în mod expres modalitatea prin care Înalta Curte de Casație și Justiție să fi statuat asupra chestiunii de drept, respectiv norma legală, nu arată dacă are în vedere numai acele decizii obligatorii erga omnes sau și cele de speță, pronunțate în recurs. În doctrină s-a apreciat că această condiție este îndeplinită numai în situația în care, în privința chestiunii de drept, instanța supremă nu a mai statuat printr-un recurs în interesul legii sau un recurs în casație. În legătură cu
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Cum drepturile pretinse sunt drepturi pecuniare, condițiile acordării lor nu puteau fi negociate decât dacă dreptul respectiv era recunoscut prin legile de salarizare. 42. În speță, angajatorul, care este o instituție publică finanțată integral din venituri proprii și al cărui buget este constituit din fonduri publice, potrivit art. 2 lit. l) din Legea nr. 94/1992 , este supus controlului Curții de Conturi, care se exercită în ceea ce privește
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
declarați admiși la proba scrisă de verificare a cunoștințelor teoretice vor susține un interviu. ... (2) Interviul constă în: ... a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat și susținerea orală a acestuia; ... b) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei. ... (3) La aprecierea interviului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: cunoașterea limbii române, capacitatea de a comunica în limbaj juridic și de înțelegere a principiilor de drept, construirea raționamentului logico-juridic, cunoașterea
REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277842_a_279171]
-
de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri pentru dezlegarea chestiunii de drept sus-menționate. 4. Obiectul sesizării, astfel cum acesta este menționat în încheierea de sesizare, se impune a fi reformulat, deoarece, înainte de a tranșa speța pe fond, instanța de apel trebuie să lămurească întinderea despăgubirii cuvenite salariatului, atunci când norma de drept din Codul muncii, în temeiul căreia a fost suspendat raportul de muncă al acestuia și care a fost, ulterior, declarată neconstituțională, nu mai produce
DECIZIE nr. 19 din 13 iunie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii), în raport cu efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege, stabilirea răspunderii patrimoniale a angajatorului (în sensul textului, acordarea unei despăgubiri egale cu salariul şi celelalte drepturi) trebuie instituită de la data deciziei de suspendare a raporturilor de muncă, dată la care decizia Curţii Constituţionale nu era publicată în Monitorul Oficial, sau de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278030_a_279359]
-
lit. b) teza întâi din Codul muncii - dispozițiile art. 52 alin. (2) din Codul muncii trebuie interpretate în sensul că angajatorul poate fi obligat la despăgubiri, exclusiv pe perioada ulterioară publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, în speță, de la 17 iunie 2015, prin raportare la dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată. 20. Pe de o parte, cerințele de previzibilitate și accesibilitate ale
DECIZIE nr. 19 din 13 iunie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii), în raport cu efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege, stabilirea răspunderii patrimoniale a angajatorului (în sensul textului, acordarea unei despăgubiri egale cu salariul şi celelalte drepturi) trebuie instituită de la data deciziei de suspendare a raporturilor de muncă, dată la care decizia Curţii Constituţionale nu era publicată în Monitorul Oficial, sau de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278030_a_279359]
-
art. 845 din Codul de procedură civilă trebuie corelate cu prevederile art. 1.660 și 1.665 din Codul civil, instanța având obligația de a verifica dacă prețul obținut în urma licitației este fictiv sau derizoriu, în condițiile în care, în speță, bunurile imobile au fost valorificate la prețuri situate cu mult sub nivelul valorii stabilite prin raportul de expertiză. 8. La termenul din 27 aprilie 2016, contestatorii au formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
interpreteze textul de lege, ci să se adauge la textul de lege incident, în condițiile în care, la art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă, se discută despre legalitatea vânzării raportat la a câta licitație se analizează, în speță a III-a, dacă prețul de pornire este de cel puțin 50%, respectiv dacă sunt cel puțin 2 licitatori și dacă s-a licitat la prețul cel mai mare. Prin solicitarea formulată se cere Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
nu sunt aplicabile dispozițiile cu privire la vânzarea consensuală, în cazul vânzării silite. În ceea ce privește practica Curții Europene a Drepturilor Omului invocată, respectiv Cauza Kanala, aceasta privește o altă situație, diferită de cauza de față, ceea ce nu poate duce la concluzia că, în speța dedusă judecății, a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În concluzie, intimatul a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, problema fiind rezolvată de
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
se solicită instanței de dezlegare să adauge la lege condiții neprevăzute de aceasta. Astfel, pe de o parte, a stabili dacă un anume subiect de drept se circumscrie unei ipoteze legale reprezintă o aplicare în concret a dispoziției legale la speță, și nu constituie o problemă de drept în sensul art. 475 din Codul de procedură penală. Pe de altă parte, nici omisiunea legii de a reglementa, suplimentar celor pe care le enunță expres, și alte condiții pe care să le
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]