15,855 matches
-
lui Nicolae Lupaș, precum și a dreptului de proprietate al acestuia din urmă asupra unei cote de 264/360 din bunurile rămase din succesiunea lui Alexandru N. Steflea, a respins primul argument al soților B. 17. Cu toate acestea, tribunalul a statuat că parcela în litigiu nu aparținea exclusiv lui Nicolae Lupaș, ci că acesta nu era decât coproprietar al ei. Prin urmare, observând că lipsește acordul moștenitorilor din partea a 2 coproprietari, tribunalul a declarat acțiunea principală și cererea de intervenție inadmisibile
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
fusese informat despre existența litigiului, refuzase să participe la acesta și că acordul celorlalți moștenitori era imposibil de obținut, deoarece aceștia erau răspândiți în diferite țări. 21. Prin Hotărârea din 24 aprilie 2001, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul, statuând că reclamanții nu puteau revendica un bun indiviz în detrimentul și cu încălcarea drepturilor moștenitorilor celorlalți coproprietari. C. A doua acțiune în revendicare (Cererea nr. 35.370/02) 22. În anul 1999, reclamanții, domnii Adrian Lupaș, Nicolae Lupaș, Ovidiu Lupaș, Verginiu
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
acțiunea inadmisibilă. 25. Instanța a observat că, în speță, Hotărârea Curții de Apel București din 1937 nu îi atribuise lui Nicolae Lupaș decât cote-părți din terenul ce aparținuse lui Alexandru N. Steflea, fără ca ulterior să aibă loc vreo lotizare. 26. Statuând că o acțiune în revendicare a unui bun indiviz nu viza numai apărarea dreptului de proprietate asupra unei cote-părți din bun, ci și recunoașterea acestui drept asupra întregului bun, precum și restituirea lui către cel care îl revendica, instanța a conchis
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
din cauza timpului care s-a scurs de atunci. 30. Observând că procedura de partaj pornită prin Hotărârea din 16 aprilie 1937 de Curtea de Apel București nu a ajuns la un partaj efectiv al terenului, Curtea Supremă de Justiție a statuat că reclamanții nu puteau revendica un drept de proprietate exclusiv asupra parcelei în litigiu. 31. Prin urmare, reamintind că, conform regulii unanimității, un coproprietar nu putea face niciun act de administrare sau de dispoziție referitor la bunul indiviz fără acordul
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
din 30 octombrie 2000, Judecătoria Constanța a declarat acțiunea inadmisibilă pe motivul că revendicarea unui bun indiviz avea ca scop recunoașterea unui drept de proprietate exclusiv asupra întregului bun, precum și restituirea sa celui care îl revendica. 37. Or, instanța a statuat că, în speță, în lipsa acordului tuturor moștenitorilor foștilor coproprietari, reclamanții nu puteau să revendice parcelele în litigiu din moment ce nu se puteau prevala decât de un drept de proprietate asupra unor cote-părți. 38. Apelul formulat de reclamanți a fost respins prin
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
asupra cotelor-părți dintr-un bun indiviz. 42. Curtea Supremă de Justiție a reținut că procedura de partaj începută prin Hotărârea din 16 aprilie 1937 a Curții de Apel București nu se finalizase cu un partaj al terenului. Drept care, ea a statuat că acțiunea reclamanților nu se referea la un anumit bun ai cărui proprietari exclusivi ar fi, ci la cotele-părți nedisociabile de cele ce aparțin celorlalți coproprietari. 43. Ea a înlăturat, de asemenea, argumentul întemeiat pe Legea nr. 10/2001 , pe
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
nu au niciun "bun actual" în sensul jurisprudenței citate. 86. Rămâne de analizat dacă ei puteau avea cel puțin o "speranță legitimă" de a li se recunoaște un drept de proprietate asupra acestor bunuri. 87. În această problemă, Curtea a statuat deja că o creanță nu poate fi considerată ca o "valoare patrimonială" decât atunci când are o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmată printr-o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (Kopecky, citată mai sus, § 52). 88. În speță
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
fi avut loc încălcarea Convenției. Așadar, nu este cazul să li se acorde o despăgubire cu acest titlu. 102. În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea apreciază că reclamanții au fost, foarte probabil, supuși unei frustrări din cauza respingerii acțiunilor lor în revendicare. 103. Statuând în echitate, Curtea consideră că trebuie acordată fiecăruia dintre reclamanți suma de 1.000 de euro pentru daune morale. B. Cheltuieli de judecată 104. Reclamanții solicită, de asemenea, rambursarea a 17.086 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată suportate
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
în aplicare un sistem care să asigure trasabilitatea fiecărei donări, cu identificarea sistemului de recoltare și procesare utilizat. ... Articolul 10 (1) Toate procedurile de laborator trebuie să fie validate înainte de a fi utilizate. ... (2) Fiecare donare este testată în conformitate cu cerințele statuate în legislația națională în domeniu. ... (3) Trebuie să existe proceduri clar definite care să rezolve rezultatele discrepanțe; să certifice că sângele și componentele sanguine cu rezultat repetat reactiv în screeningul serologic pentru testarea infecțiilor virale vor fi excluse de la utilizarea
ORDIN nr. 1.132 din 27 iunie 2007 pentru aprobarea Normelor privind standardele şi specificatiile referitoare la sistemul de calitate pentru instituţiile medicale care desfăşoară activităţi în domeniul transfuziei sanguine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189264_a_190593]
-
stocare și integritatea sângelui și componentelor sanguine în timpul distribuției, transportului și livrării. ... (7) Returnarea sângelui și componentelor sanguine în stoc în vederea redistribuirii sau relivrarii pentru un alt pacient se acceptă numai atunci când sunt îndeplinite toate cerințele de calitate și procedurile statuate de către centrul de transfuzie sanguina și/sau unitatea de transfuzie din spital pentru a asigura integritatea și conformitatea componentelor sanguine. ... Capitolul IX Managementul contractelor Articolul 15 Sarcinile care trebuie duse la îndeplinire prin externalizarea serviciilor se definesc într-un contract
ORDIN nr. 1.132 din 27 iunie 2007 pentru aprobarea Normelor privind standardele şi specificatiile referitoare la sistemul de calitate pentru instituţiile medicale care desfăşoară activităţi în domeniul transfuziei sanguine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189264_a_190593]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 19 iulie 2007 Strasbourg (Cererea nr. 56.326/00) În Cauza Cârstea și Grecu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, pre��edinte, J. Hedigan, L. Caflisch, C. Bîrsan, doamna A. Gyulumyan, domnii E. Myjer, David Thor Bjorgvinsson, judecători, și domnul V. Berger, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
iunie 1994 din fața Tribunalului Municipiului București, reclamantele au declarat că nu mai insistă pentru audierea celor opt martori propuși, care, în ciuda convocărilor repetate, nu s-au prezentat în fața instanței pentru a depune mărturie. 16. La data de 14 iulie 1994, statuând după casarea cu trimitere spre rejudecare, Judecătoria sectorului 1 București a respins acțiunea reclamantelor, considerând că concedierea lor a fost legală și justificată de greșelile disciplinare pe care le-au comis. Instanța a statuat că prima reclamantă, doamna Cârstea, distrusese
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
La data de 14 iulie 1994, statuând după casarea cu trimitere spre rejudecare, Judecătoria sectorului 1 București a respins acțiunea reclamantelor, considerând că concedierea lor a fost legală și justificată de greșelile disciplinare pe care le-au comis. Instanța a statuat că prima reclamantă, doamna Cârstea, distrusese documente de lucru și că ar fi comentat ordinele superiorilor săi și că ar fi încercat să li se opună. În ceea ce o privește pe cea de-a doua reclamantă, doamna Grecu, instanța a
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
lor, așa cum impunea art. 13 din Legea nr. 1/1970 , iar ancheta internă prealabilă, așa cum este ea impusă de lege, nu fusese efectuată, astfel că concedierea era lovită de nulitate absolută. 23. La apelul celor două părți, Tribunalul Municipiului București, statuând într-un complet de judecată compus din 2 judecători, P.L. și C.V., a ținut o ședință publică la data de 1 aprilie 1999. În această ședință, părțile au declarat că "nu mai au alte probe de propus". La data de
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
C.V., a ținut o ședință publică la data de 1 aprilie 1999. În această ședință, părțile au declarat că "nu mai au alte probe de propus". La data de 8 aprilie 1999, Tribunalul Municipiului București a casat hotărârea judecătoriei și, statuând pe fond, a respins acțiunea reclamantelor. Judecătorii P.L. și C.V. au făcut parte din completul de judecată ce a pronunțat hotărârea. 24. Raportându-se la faptele consemnate în procesul-verbal al ședinței din 15 octombrie 1991, precum și la raportul din 3
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
acțiunea reclamantelor. Judecătorii P.L. și C.V. au făcut parte din completul de judecată ce a pronunțat hotărârea. 24. Raportându-se la faptele consemnate în procesul-verbal al ședinței din 15 octombrie 1991, precum și la raportul din 3 octombrie 1991, instanța a statuat că reclamantele au comis fapte grave, perturbând climatul de ordine și disciplină și încălcând regulamentul de ordine interioară al Agenției, ce impunea "principiile comunicării, dialogului și comportamentului civilizat". Instanța a adăugat că gravitatea faptelor decurgea și din caracterul specific al
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
concluziile instanțelor ce se pronunțaseră în prealabil în privința audierii martorilor pe care ele îi propuseseră. 28. Reclamantele au pretins că instanța încălcase autoritatea de lucru judecat a hotărârii Curții de Apel București, pronunțată la data de 16 aprilie 1997, care statuase că ancheta prealabilă nu fusese îndeplinită. 29. În ceea ce privește temeinicia cererii lor, ele au arătat, de asemenea, în recursul lor că decizia de concediere era nulă nu numai pentru lipsa anchetei prealabile, dar și pentru încălcarea principiului responsabilității individuale. De asemenea
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
acesta. Ele au criticat faptul că instanța își întemeiase hotărârea pe o astfel de probă, fără să administreze și altele. 30. Curtea de Apel București, sesizată cu soluționarea recursului, a ținut două ședințe. La ședința din 14 iulie 1999, instanța, statuând într-un complet de judecată compus din 3 judecători (C.P.E., M.C.S. și E.T.), a amânat analiza cauzei la cererea Agenției. 31. Dezbaterile contradictorii asupra temeiniciei recursului au avut loc în ședința din 17 august 1999. La acea dată, Curtea de
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
complet de judecată compus din 3 judecători (C.P.E., M.C.S. și E.T.), a amânat analiza cauzei la cererea Agenției. 31. Dezbaterile contradictorii asupra temeiniciei recursului au avut loc în ședința din 17 august 1999. La acea dată, Curtea de Apel a statuat într-un complet de judecată compus din judecătorii R.S., I.L.C. și N.F. La data de 24 august 1999, același complet a pronunțat o hotărâre prin care Curtea de Apel București a respins recursul reclamantelor. Curtea de Apel a reluat, în
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
de casare prevăzute limitativ de lege. În continuare se susține că în speță a operat autoritatea de lucru judecat referitor în ce privește nelegalitatea și nulitatea ordinului în litigiu, întrucât prin Decizia nr. 767/1997 a Curții de Apel București s-a statuat acest fapt - celelalte instanțe nemaiavând posibilitatea să rediscute chestiunea. Critica este greșită. În puterea lucrului judecat nu poate intra decât acea parte din hotărârea judecătorească care poate fi executată și care reprezintă concluzia finală a activității de judecată, adică dispozitivul
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
altă instanță (vezi Gregoriou împotriva Ciprului, nr. 62.242/00, §§ 26-27, 33-34 și 43, 25 martie 2003). 48. Acest capăt de cerere fiind strâns legat de capătul de cerere referitor la durata procedurii, Curtea apreciază că nu este necesar să statueze separat asupra temeiniciei sale. ÎI. Asupra aplicării articolului 41 din Convenție 49. Conform art. 41 din Convenție, "Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
euro cu același titlu. 51. Guvernul contestă aceste pretenții. 52. Curtea nu observă nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. În schimb, ea apreciază că reclamantele au suportat un anumit prejudiciu moral. Statuând în echitate, ea le acordă fiecăreia câte 1.400 de euro cu acest titlu. B. Cheltuieli de judecată 53. Reclamantele solicită, de asemenea, 3.342 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în fața instanțelor interne și pentru cele
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
pe rata dobânzii facilității de preț marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE, 1. hotărăște că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Convenție; 2. hotărăște că este necesar să statueze separat asupra temeiniciei capătului de cerere referitor la continuitatea completului de judecată; 3. hotărăște: a) ca statul pârât să plătească, în cel mult trei luni de la data la care hotărârea va rămâne definitivă conform art. 44 § 2 din Convenție, 1
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Cârstea şi Grecu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189325_a_190654]
-
posibilitatea să își manifeste rolul activ și să efectueze o cercetare judecătorească eficientă în vederea aflării adevărului, nefiind afectate în niciun fel garanțiile de independență și imparțialitate a justiției consacrate de art. 124 din Legea fundamentală. În sfârșit, după cum s-a statuat prin aceeași decizie, "faptul că, în conformitate cu dispozițiile alin. 9 al art. 278^1 din Codul de procedură penală, în situația admiterii plângerii cu reținerea cauzei spre judecare, actul de sesizare a instanței îl constituie plângerea persoanei, iar nu rechizitoriul procurorului
DECIZIE nr. 350 din 20 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197537_a_198866]
-
d), precum și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra obligativității plății anticipate a taxelor judiciare de timbru s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, statuând că prevederile legale menționate sunt conforme Legii fundamentale. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 354 din 5 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, Decizia nr. 372 din 28
DECIZIE nr. 421 din 10 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197623_a_198952]