10,694 matches
-
se numește o băutură alcoolică tare, cu o concentrație de alcool etilic de minimum 37,5% și de maximum 86% vol , obținută prin învechirea, peste 3-5-7 ani, a distilatelor de vin în butoaie din lemn de stejar. Denumirea este originară din Transilvania, unde a apărut ca o calchiere a denumirii germane "Weinbrand", cuvânt care este compus din cuvintele "vin + ars". În Transilvania, cuvântul "ars" înseamnă și "distilat", adică supus încălzirii în alambic. Prin extensie, cuvântul vinars denumește
Vinars () [Corola-website/Science/315929_a_317258]
-
de maturare/învechire. Categoriile uzuale sunt 3, 5 și 7 stele. Trei stele vor avea cele cu minimum trei ani, cinci stele cele cu minimum cinci ani și șapte stele cele cu minimum șapte ani de păstrare în butoaie de stejar. În funcție de durata de învechire a produsului, denumirea inscripționată pe etichetă poate fi completată prin adăugarea literei “"V"”, dacă băutura este obținută din distilate învechite cel puțin un an, sau a grupului de litere “"VS"” - "Very Special", sau ✯✯✯ - pentru distilate mai
Vinars () [Corola-website/Science/315929_a_317258]
-
în satul Mircești, aflat la o distanță de 4 km de Drumul European Iași-Roman. Inițial au fost construite două camere și un hol, ulterior poetul extinzând casa pentru a o face mai încăpătoare. Casa se afla într-un parc cu stejari și nuci seculari, plantați de poet, precum și lilieci. La o distanță de câteva sute de metri, Alecsandri a vrut să construiască inițial o școală de fete . În această casă modestă, a locuit poetul între anii 1866-1890, compunând o parte a
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
și hambare) era înconjurată, după modelul fortificațiilor marilor reședințe feudale, de un zid din piatră nefasonată cu turnuri circulare de apărare la colțuri, datând din epoca medievală. Tradiția locală atribuie atât turnurile de la colțurile zidului de piatră împrejmuitor, cât și stejarul secular de lângă conac perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Conacul și dependințele făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica "Sf. Voievozi" din același sat, care a fost ctitorită în 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
scoaterea monumentului din patrimoniul cultural național, pretextând că nu dispun de bani pentru repararea acestuia, conacul fiind distrus în proporție de 90%. Odată cu declasarea conacului din lista monumentelor istorice și de arhitectură, acesta ar putea fi demolat fără nici o opreliște. Stejarul secular de lângă avea odată o plăcuță care arăta că este monument al naturii și că datează din anii 1500. În ultimii ani, stejarul s-a uscat, iar plăcuța a dispărut. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
declasarea conacului din lista monumentelor istorice și de arhitectură, acesta ar putea fi demolat fără nici o opreliște. Stejarul secular de lângă avea odată o plăcuță care arăta că este monument al naturii și că datează din anii 1500. În ultimii ani, stejarul s-a uscat, iar plăcuța a dispărut. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din septembrie 2009 se referă și el la situația Conacul Catargi din Tupilați: ""Folosit ca sediu C.A.P. în perioada comunistă, conacul este
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
prin purtarea de grijă a episcopului Grigorie Leu (1940-1949), fiind resfințit la 29 iunie 1945. Comisiunea Monumentelor Istorice a oferit bani pentru reclădirea turlei și restaurarea picturii (între 1943-1945), iar Episcopia Hușilor a suportat cheltuielile executării unei catapetesme noi din stejar masiv și a mobilierului interior de stejar, precum și pentru modificarea cafasului și a pridvorului. După finalizarea lucrărilor, s-a amplasat o pisanie cu următorul text: ""Înoitu-sa întru totul această sf. biserică, stricată de marele cutremur când pe pământ nu era
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Leu (1940-1949), fiind resfințit la 29 iunie 1945. Comisiunea Monumentelor Istorice a oferit bani pentru reclădirea turlei și restaurarea picturii (între 1943-1945), iar Episcopia Hușilor a suportat cheltuielile executării unei catapetesme noi din stejar masiv și a mobilierului interior de stejar, precum și pentru modificarea cafasului și a pridvorului. După finalizarea lucrărilor, s-a amplasat o pisanie cu următorul text: ""Înoitu-sa întru totul această sf. biserică, stricată de marele cutremur când pe pământ nu era pace - 10 noembrie 1940. Prin osârdia P.S.
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
litri cu capac │ 4 1.4.17.│Bidoane din aluminiu cu cană │ 4 1.4.22.│Bunuri materiale specifice hrănirii, din categoria obiectelor de inventar și a │ 10 │ │ │materialelor, aflate asupra structurilor militare, în depozitare 1.4.23.│Butoaie din stejar, fag sau material plastic pentru borș │ 2 1.4.24.│Butoaie din tablă zincată a 200 litri pentru ulei │ 5 1.4.25.│Butuci din lemn pentru tăiat carne │ 2 1.4.26.│Butuci pentru tranșat carne, cu blat din
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
V la 36 V 2.1.63.│Benzi antiderapante pentru schiuri/"piele de focă" │ 1 2.1.64.│Benzi textile pentru închiderea perimetrului de lucru │ 1 2.1.68.│Burghie și cuțite de strung │ 0,1 2.1.69. Bușteni stejar pentru piloți │ 2 2.1.72.│Cabluri de tracțiune pentru poligoane - în depozitare │ 5 2.1.73.│Cabluri de tracțiune pentru poligoane - în folosință │ 2 2.1.74.│Cabluri electrice de forță și telecomandă, în manta - în folosință │ 5 2
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
litri cu capac │ 4 1.4.17.│Bidoane din aluminiu cu cană │ 4 1.4.22.│Bunuri materiale specifice hrănirii, din categoria obiectelor de inventar și a │ 10 │ │ │materialelor, aflate asupra structurilor militare, în depozitare 1.4.23.│Butoaie din stejar, fag sau material plastic pentru borș │ 2 1.4.24.│Butoaie din tablă zincată a 200 litri pentru ulei │ 5 1.4.25.│Butuci din lemn pentru tăiat carne │ 2 1.4.26.│Butuci pentru tranșat carne, cu blat din
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
V la 36 V 2.1.63.│Benzi antiderapante pentru schiuri/"piele de focă" │ 1 2.1.64.│Benzi textile pentru închiderea perimetrului de lucru │ 1 2.1.68.│Burghie și cuțite de strung │ 0,1 2.1.69. Bușteni stejar pentru piloți │ 2 2.1.72.│Cabluri de tracțiune pentru poligoane - în depozitare │ 5 2.1.73.│Cabluri de tracțiune pentru poligoane - în folosință │ 2 2.1.74.│Cabluri electrice de forță și telecomandă, în manta - în folosință │ 5 2
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
privind folosirea unei esențe de lemn în diverse clase de utilizare, în funcție de nivelul său de durabilitate naturală la ciuperci, sunt prezentate în tabelul 3.7.2. Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă se prevede un tratament de protecție. Paltin, Anin Stejar Nuc Salcâm Cer Este necesar să se considere alburnul tuturor esențelor de lemn ca având clasa de durabilitate 5, dacă nu sunt alte date disponibile. ■ durabilitate naturală suficientă, dar în funcție de esența de lemn, de permeabilitate și de utilizarea sa finală
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
Lyctus linearis, T - Termite, SH - duramenul este de asemenea recunoscut ca sensibil. ... b) este necesar să se considere alburnul tuturor esențelor de lemn ca având clasa de durabilitate S, cu excepția clasei de durabilitate a alburnului la salcâm, castan, cer și stejar, față de termite. ... c) durabilitatea față de Lyctus este dată numai pentru lemnul speciilor foioase, care conține amidon în alburn. ... d) durabilitatea față de Hylotrupes bajulus nu este dată decât pentru rășinoase. ... e) duramenul tuturor speciilor este recunoscut ca durabil față de insecte, în afară de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de importanță tehnică în România D Paltin - Acer pseudoplatanus L. Castan - Castanea sativa Mill. Anin negru - Alnus glutinosa L. O Mesteacăn - Betula pubescens Carpen - Carpinus betulus L. Fag - Fagus sylvatica L. Nuc - Juglans refia L. O Cer - Quercus cerris L. Stejar - Quercus robur L., Salcâm - Robinia pseudoacacia L. D - duramen ■ - nivel de impregnabilitate V - această specie prezintă un nivel excepțional de ridicat de variație a impregnabilității O - nici un nivel 3.9. Clase de penetrare Standardul SR EN 351-1:2007-Durabilitatea lemnului și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
asigurării ventilației tuturor elementelor de construcții din lemn (acoperiș, pardoseli, pereți etc.); ... c) se asigură protecția corespunzătoare a pereților față de agresivitatea precipitațiilor; ... d) se prevede utilizarea lemnului din specii rezistente la atacul ciupercilor xilofage, conform SR EN 350-2 (duramen de stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă; ... d) se prevede termoizolație pentru evitarea condensului; ... e) se stabilește panta optimă a acoperișului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitațiilor) precum și mărimea streașinei
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
pentru rezemarea elementelor de construcții din lemn, se utilizează cuzineți din materiale neatacabile: beton, piatră, zidărie (izolate hidrofug) sau lemn greu atacabil, cu durabilitate mare, conform SR EN 350-2 (din specii de lemn rezistente, de ex.: duramen de pin, salcâm, stejar) sau lemn impregnat cu produse fungicide; e) se respectă măsurile de protecție prevăzute în proiectul tehnic al construcției. ... 6.3.3. Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. Identificarea atacului. 6.3.3.1. Criteriile de depistare a ciupercii sunt
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
Cariul comun│ obiecte aflate în muzee, biserici. 1.2. Caracteristicile atacului: 1.3. Criterii de depistare a unui atac activ: a) Găuri de zbor cu rumeguș fin și proaspăt în │ │ │ │ jurul lor sau rumeguș căzut sub mobilă; Cu precădere foioase (stejar, fag) însă și │ │ │ De Geer │ rășinoase atacate de ciuperci (molid, brad) - lemn 2.2. Caracteristicile atacului: c) Adulții depun ouă fie în același lemn atacat, │ │ │ │ fie zboară la alt lemn atacat sau neatacat; 2.3. Criterii de depistare a unui
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
lemn din interiorul construcțiilor; atacul se manifestă în special la lemnul de rășinoase (molid, brad), la fag și alte specii de foioase puțin durabile, la nivelul zonelor de alburn a speciilor cu duramen, și într-o măsură mai mică la stejar. Atacul ciupercii se manifestă la nivelul pereților celulari ai lemnului, sub formă de putregai prismatic. Atacul lemnului este potențat în condiții de umiditate și temperatură favorabilă, ca urmare a germinării sporilor și creșterii luxuriante a hifelor, la suprafață și în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
Douglas ... ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare); ● când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard. e) Lemn rotund - Clasificare calitativă foioase - stejar și fag, în conformitate cu art.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar și fag. ... ● clase de calitate pentru care nu se cunoaște destinația de utilizare (Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B, F-C
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard. e) Lemn rotund - Clasificare calitativă foioase - stejar și fag, în conformitate cu art.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar și fag. ... ● clase de calitate pentru care nu se cunoaște destinația de utilizare (Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B, F-C, F-D); ● la clasa D, la ambele specii trebuie ca volumul de lemn utilizabil să fie 40%; ● clasificarea se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
cherestelei după: - noduri pe 2 fețe - clasele G2; - noduri pe 2 fețe și 2 canturi- clasele G4. h) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 975-1, SR EN 975-1:2009/AC Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 1: Stejar și fag ... ● clasificare după aspectul fețelor și canturilor și a defectelor de debitare; se aplică la bulzi, cherestea tivită și netivită, grinzi ecarisate. i) Cherestea - Clasificare calitativă în conformitate cu SR 975-2: Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 2
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
uliță sat Blidari, zona Condeești; Refacere 500 m drum sătesc, sat B��cioiu, pct. cimitir; Refacere 500 m drum sătesc, sat Pogleț, pct. Milea; Refacere drum local sat Cleja, pct. Duma Andrei, pct. Balint Refacere drum local sat Cleja, Str. Stejarului nr. 60, 61, 62, 63, 67, 89; Refacere drum local sat Cleja, Str. Bichesului, Str. Margaretelor și Str. Progresului; Refacere podeț dalat, sat Cleja, Str. Stejarului nr. 67; Refacere punte pietonală, sat Cleja, Str. Stejarului nr. 60; Refacere punte pietonală
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
local sat Cleja, pct. Duma Andrei, pct. Balint Refacere drum local sat Cleja, Str. Stejarului nr. 60, 61, 62, 63, 67, 89; Refacere drum local sat Cleja, Str. Bichesului, Str. Margaretelor și Str. Progresului; Refacere podeț dalat, sat Cleja, Str. Stejarului nr. 67; Refacere punte pietonală, sat Cleja, Str. Stejarului nr. 60; Refacere punte pietonală, sat Cleja nr. 60, pct. Magazin Roca; Refacere 5000 m drum comunal, cartier Brătulești; Refacere 1000 m drumuri comunale cartier Vermești; Refacere podeț beton armat cartier
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
drum local sat Cleja, Str. Stejarului nr. 60, 61, 62, 63, 67, 89; Refacere drum local sat Cleja, Str. Bichesului, Str. Margaretelor și Str. Progresului; Refacere podeț dalat, sat Cleja, Str. Stejarului nr. 67; Refacere punte pietonală, sat Cleja, Str. Stejarului nr. 60; Refacere punte pietonală, sat Cleja nr. 60, pct. Magazin Roca; Refacere 5000 m drum comunal, cartier Brătulești; Refacere 1000 m drumuri comunale cartier Vermești; Refacere podeț beton armat cartier Păgubeni; Refacere 2 punți pietonale cartier Brătulești Refacere punte
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]