10,050 matches
-
Prințesa țese cu îndemânare un covor de iarbă. Copacii par ninși cu flori albe și rozii. Ghioceii timizi ies de sub pământul umed, desfăcându-și cupele. Clopoțeii scot un sunet ușor. Bujorii roșesc de timiditate. Mândrele lalele par să fure culoarea trandafirilor. Zumzetele gâdilitoare ale albinelor dau semn că florile și-au deschis petalele colorate. Crinii palizi își desfac petalele abia când razele soarelui le mângâie tulpinile fragede. Zambilele lasă un parfum minunat în urmă. Prunii din livezi sunt ninși cu flori
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
suprafața erau numai flori de toate culorile. Steluțele m-au dus apoi într-un palat de flori. Acolo erau sticle care mai de care mai frumoase și cu parfumuri în ele și eu am ales una mică cu parfum de trandafir. Este aproape ziuă, steluțele și luna trebuie să plece, așa că trebuie să părăsesc planeta florilor de toate culorile. Mădălina Găgăuțu OPRIȚI PLANETA, VREAU SĂ COBOR ! Seara se lasă peste satul tăcut și plin de farmec, după o zi teribilă de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fericit, sufletul tău prinde aripi, înălțându-se parcă până la cer. Într-adevăr, este o plăcere să citești o carte, să pătrunzi în intimitatea ei. Cartea este ca un freamăt de frunze, ca o apă cristalină ce curge ușor, ca un trandafir frumos mirositor, ca un cântec de leagăn. Drumul tuturor cărților duce către înțelepciune. De aceea, îți va fi greu să te dezlipești de citit. Toți am fost fascinați măcar o dată de o poveste pe care am citit-o. Într o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și sora mea și o iubesc foaret mult. Familia mea este ortodoxă, credința în Dumnezeu este elementul ei caracteristic. Este o familie obișnuită de care sunt mândră. Elena Arhire MAMA Mama ! -cel mai scump cuvânt din lume.Zâmbetul tău-un trandafir înflorit anume pentru mine pe buzele tale dulci ca mierea. Sufletul tău-prisos de bunătate. Ochii tăi două lacrimi târzii în noapte. Privirea ta blândă, chipul tău duios sunt pentru mine zorii dimineții răsărinde. Zână bună ce-ai vegheat leagănul copilăriei
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cei aflați în suferință, să fie lebădă pe ape pentru ca toți copiii să o iubească. Deodată adoarme. Dar somnul nu îi era liniștit. Parcă ceva o împiedica să doarmă pentru a nu se trezi ca în fiecare seară să ude trandafirul galben ca mierea din fereastra de lângă grădină. Când se trezi și încercă să ude trandafirul, acesta îi grăi : -Dormi, noaptea e un sfeșnic bun ! Când să se culce, cineva îi spuse că, cu cât adoarme mai repede, cu atât somnul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Deodată adoarme. Dar somnul nu îi era liniștit. Parcă ceva o împiedica să doarmă pentru a nu se trezi ca în fiecare seară să ude trandafirul galben ca mierea din fereastra de lângă grădină. Când se trezi și încercă să ude trandafirul, acesta îi grăi : -Dormi, noaptea e un sfeșnic bun ! Când să se culce, cineva îi spuse că, cu cât adoarme mai repede, cu atât somnul îi va fi mai dulce și cu puterea minții sale, o înveli încetișor, zicându-i
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Rai pe pământ... Stai, nu pleca, am ceva să-ți spun: Galbenul soarelui mi-a mângâiat obrajii Parfumul florilor îmi gâdilă mâinile. Un fir de iarbă verde a poposit în părul meu, O creangă de alun, petala albă a unui trandafir, Viața mea e vis, Sufletul mi-e cuprins De dragoste... CODRUL Soarele își arată iarăși mingea de aur pe cer. Curcubeul care se întinde peste pădure este scânteietor și încântă prin magnificul său colorit. În mijlocul codrului, atmosfera este solemnă și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
inodor în care se vede și se aude ceva. O culoare vie și sclipitoare se vede apropiindu-se încet și rar spre mine ; mă ia, mă duce, mă înalță într-o lume vie ca un boboc dintr-un fir de trandafir cules în proaspăta dimineață. Acolo, sunt multe suflete ca mine...Mă uit în jur să văd ce se întâmplă.. Simt că vibrez, muzica, apogeul fericirii mă ia ușurel și mă duce pe culmile visării, într-o lună caldă și blândă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
îndrăgostisem de ceea ce..., cum să-ți spun, de ce dăduse amestecul dintre o ființă civilă minunată și o actriță de mare talent... Adică, zevzecule, mă îndrăgostisem de Desdemona..., pricepi, nu? Hm! Gh. P. doi: Adică aduceai la fiecare spectacol cîte un trandafir Desdemonei..., nu nevesti-mi, da? Gh. P. unu: Hai s-o lăsăm moartă... Sînt sigur că textul lui Othello l-ai uitat demult..., dar ai rămas cu gelozia... Gh. P. doi: ...Și tu cu ce-ai rămas? Gh. P. unu: ...Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ba da, ne vedem..., de ce nu..., dar... (arată spre albume) fără... Gh. P. doi: (privindu-l într-un fel, deocamdată, indescifrabil) Bine..., fără... (pune albumele în geantă, lasă pachețelele cu mîncare pe masă, și vinul) Gh. P. unu: (luînd un trandafir din vază) Uite, nevestei tale, spune-i că-i pup mînuțele cu aceeași plăcere cu care-i mănînc pîrjoluțele... Iar Desdemonei... (îi dă trandafirul) Gh. P. doi: Îi de anul ăsta...? Gh. P. unu: ...Ia și programele de sală... și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
albumele în geantă, lasă pachețelele cu mîncare pe masă, și vinul) Gh. P. unu: (luînd un trandafir din vază) Uite, nevestei tale, spune-i că-i pup mînuțele cu aceeași plăcere cu care-i mănînc pîrjoluțele... Iar Desdemonei... (îi dă trandafirul) Gh. P. doi: Îi de anul ăsta...? Gh. P. unu: ...Ia și programele de sală... și cronicile... și afișele... Gh. P. doi: (privindu-l cu o intenție pe care încă nu o deslușim...) Ai să vrei să mai aduc programele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
după număr și caz (altă intrare, agentiv, tranz.: Ion flexionează un genunchi) part. flexionat, -ă nom. flexionarea (flexionatul − rar) A GERMINA Semințele germinează part. germinat, -ă nom. germinarea, germinatul A INVOLUA Omenirea involuează part. involuat, -ă nom. involuarea A ÎMBOBOCI Trandafirul japonez a îmbobocit part. îmbobocit, -ă nom. îmbobocirea (îmbobocitul − rar) A ÎNCOLȚI Cartofii încolțesc primăvara part. încolțit, -ă nom. încolțirea, încolțitul A ÎNFLORI Cireșii înfloresc primii part. înflorit, -ă nom. înflorirea, înfloritul A ÎNFRUNZI Copacii înfrunzesc primăvara part. înfrunzit, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o are asupra planetei.Natura este singurul mediu familiar omului, în care el poate trăi și munci. Noi, oamenii, trăim ca beneficiari ai muncii nevăzute a plantelor, care fabrică pentru noi aer curat. Suntem înfrățiți cu stejarul, carpenul, bradul, cu trandafirul și crinul, cu ghiocelul și nufărul. Respirăm miresmele lor și ne bucurăm ochii cu paleta fermecătoare de culori, neîntrecută de niciun pictor. Azi, mai mult ca niciodată, omul simte nevoia să iasă în natură. De aceea, el este dator să
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
al vițelului“...), desconsiderate în bucătăria medievală, precum și a plantelor aromatice, cum ar fi măghiranul, ceapa, cimbrul, pătrunjelul, rozmarinul (alături însă de o covârșitoare „armada“ de mirodenii orientale, dintr-acelea prețuite și în Evul Mediu - piper, scorțișoară, nucșoară, cuișoare). Apa de trandafiri, foarte des folosită, este o altă invenție renascentistă (tot sub influență arabă). Parfumurile florale, mai deloc întâlnite în bucătăria medievală, apar în Italia secolului al XV-lea și, două secole mai târziu, inundă toate preparatele culinare. Pe de altă parte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe care le am deprins de la turci: dulcețuri de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice există, dar nu trebuie uitat faptul că aceasta nu dispăruse cu totul de la mesele domnești ale secolului fanariot: „Bineînțeles că, în alcătuirea acelor mese date de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
constituie un amplu program de promovare a valorilor literaturii române contemporane, concretizat în colocvii, anchete și concursuri. Astfel, pe parcursul mai multor numere (1,3-5/1990) sunt prezentate opiniile criticilor Victor Felea, Liviu Petrescu, George Pruteanu, Monica Spiridon, Marius Lazăr, Constantin Trandafir, Ioan Bogdan Lefter, Al. Dobrescu, Alex. Ștefănescu, Anton Cosma despre cele mai importante zece cărți de poezie, proză, eseu, critică și istorie literară din literatura română în perioada 1944-1988. Lansată în iulie 1988, cu o prefață de Ion Simuț, ancheta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
SĂ Baia Mare,bd. București BUCUREȘTI,SUCURSALĂ nr. 55 0262/221005 0262/224078 Zaharia �� PECO MARAMUREȘ Otilia ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MEHEDINȚI S.N.P. PETROM Ș.A Str.Dr.Saidac nr.45; Dep.Șimian 0252/315330 0252/325134 Mircea Elvira ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MUREȘ SNPPETROM-SUC.PECO Tg. Mureș P-ta Trandafir. peco. ing. Turcu MUREȘ nr. 13 0265/133428 0265-131723 mureș@ Ștefan fx.ro ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── NEAMȚ SNP PETROM - SUC. P. Neamț, bd. Decebal, ing.Rușanu PECO NEAMȚ nr. 28 0233/215760 233211701 Petronela ──────────────────────────────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────────── OLT SC MARCONF SĂ PIATRĂ Piatră Olt OLT ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PRAHOVA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
str.Depozitelor nr. 13 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��────────────────────── SC BLUE BIRD S.R.L. Ploiești, str. M. Bravu Ploiești nr. 29 0244/512035 Oprea Daniel ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── S.C. REMAT Ș.A. Ploiești, str. Muzelor Ploiești nr. 38 0244/523182 0244/512659 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── S.C. DASIROMI COM Ploiești, str. Ionescu S.R.L. Ploiești Trandafirilor nr. 36 0244/596434 Victoria ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── S.C. EFMETAL SERV Ploiești, str. M Bravu S.R.L. Ploiești nr. 169 Neata Aurelia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────── PRAHOVA S.C. NIAGARA COM Ploiești str. Ștrandului niagarap S.R.L Ploiești nr. 20 0244-122405 0244/522405 0244/522405 12002@ Iacob Lucian mmc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
de constituire și înregistrare ca plantații, fiind plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale căror produse nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
1974, 18; Al. Andriescu, „Personalitatea literaturii române”, CREL, 1977, 4; Eugen Barbu, Constantin Ciopraga, „Ecran interior”, LCF, 1976, 14; Ion Vlad, Constantin Ciopraga, „Între Ulysse și Don Quijote”, TR, 1978, 25; Gh. Grigurcu, „Între Ulysse și Don Quijote”, F, 1978, 11; C. Trandafir, „Între Ulysse și Don Quijote”, VR, 1978, 12; Ion Simuț, Constantin Ciopraga sau Echilibrul interpretării, ST, 1981, 10; Fănuș Băileșteanu, Critică și fascinație, RL, 1983, 3; Al. Dobrescu, Foiletonul și eseul, CL, 1985, 1; Gabriel Țepelea, Cărți și destine, RL, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
sinuozitățile, reliefurile și curbele acelei arhitecturi șiroiseră pornind de la izvorul lor european și, atenuate, pe jumătate șterse, ajunseseră până în străfundurile Rusiei. Iar în vântul înghețat al stepei, șiroirea aceea încremenise într-o clădire cu stranii ferestruici ovale, cu lujeri de trandafiri decorativi care înconjurau intrările... Planul guvernatorului luminat eșuase. Revoluția din Octombrie a curmat toate acele tendințe decadente ale artei burgheze. Iar clădirea - o bucată îngustă din bulevardul visat - rămăsese unică în felul ei. De altfel, după nenumărate reparații, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
felul ei. De altfel, după nenumărate reparații, nu mai păstra decât umbra stilului său inițial. Îndeosebi campania oficială de luptă “împotriva supraabundenței arhitecturale” (la care, în fragedă copilărie, fusesem martori) îi dăduse lovitura fatală. Totul părea „supraabundent”: muncitorii smulseseră lujerii trandafirilor, astupaseră ferestruicile... Și cum întotdeauna se găsesc persoane care țin să facă exces de zel (datorită lor reușesc cu adevărat campaniile), vecinul de dedesubt se străduise să desprindă de pe zid surplusul arhitectural cel mai flagrant: două chipuri frumoase de bacante
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un crâmpei: Fiodor, cu rubașca bine călcată, cu cizmele lustruite, se îndrepta spre locul întâlnirii lor decisive. La câțiva pași în urma lui, grefierul său, un tânăr fiu de popă, conștient de gravitatea momentului, mergea încet ducând un enorm buchet de trandafiri. Un judecător al poporului, chiar și îndrăgostit, nu trebuia să semene cu un banal îndrăgostit de operetă. Charlotte îl vede de departe, înțelege imediat tâlcul punerii în scenă și, cu un zâmbet malițios, primește buchetul pe care Fiodor îl ia
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
stupoare, îmi dădeam seama că feliile acelea de pâine neagră, ceaiul acela chior erau hrana obișnuită a Charlottei. După ce am mâncat, o așteptam pe balcon. Aceleași ghirlande de flori, aceeași nemărginire a stepei încețoșate de căldură. Între două tufe de trandafiri - chipul bacantei de piatră. Brusc mi-a venit să arunc capul acela peste balustradă, să smulg florile, să sfarm nemișcarea câmpiei cu strigătul meu. Da, Charlotte avea să vină să se așeze pe scăunelul ei, să-și aranjeze pe genunchi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]