11,591 matches
-
al Franței și în fața Caterinei de Medici (mama regelui). Regele îl prezintă sultanului Murad al III-lea ca fiind vărul său și-l recomandă pentru tronul Țării Românești. Acesta a domnit doar doi ani datorită intrigilor permanente. Pretendenții plăteau pentru tron mulți bani recuperați ulterior de la poporul împovărat cu biruri permanente și din ce în ce mai mari. Petru pribegește făcând eforturi să revină pe tron. După trei ani intră clandestin în țară și ajunge la Neacșu Ceaușu din Dobrești care avea o fată numită
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
și-l recomandă pentru tronul Țării Românești. Acesta a domnit doar doi ani datorită intrigilor permanente. Pretendenții plăteau pentru tron mulți bani recuperați ulterior de la poporul împovărat cu biruri permanente și din ce în ce mai mari. Petru pribegește făcând eforturi să revină pe tron. După trei ani intră clandestin în țară și ajunge la Neacșu Ceaușu din Dobrești care avea o fată numită Vochița, foarte frumoasă cu care se căsătorise în taină în timpul celor doi ani de domnie la [[Curtea Domnească din Târgoviște]]. Îl
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Berengar și să se încoroneze ca rege al Italiei la Pavia, în 889. Guy a întemeiat pentru ruda sa, Anscar în 888. Anscar și familia lui fuseseră susținători fideli ai lui Guy în încercarea eșuată a acestuia de a pbține tronul Franței. Marca astfel constituită (numită inițial Marca Eporediană) cuprindea Piemontul și cea mai mare parte din coasta ligurică, cuprinzând regiunile orașelor Acqui, Alba, Asti, Bredulo, Auriate, Torino, Ivrea, Vercelli, Pombia, Stazzona, Bulgaria, Lomello, Savona și Ventimiglia. Anscar a rămas partizan
Marca de Ivrea () [Corola-website/Science/324933_a_326262]
-
domenii. În 1024, ca urmare a morții împăratului Henric al II-lea, Ulric Manfred s-a opus alegerii imperiale a lui Conrad al II-lea și, în schimb, l-a invitat pe Guillaume al V-lea de Aquitania să preia tronul Italiei, însă această inițiativă nu a adus niciun rezultat. Deși capitala să se află la Torino, Ulric Manfred a vizitat doar arareori acest strategic, dar încă mic oraș. El a preferat să ducă o viață itineranta, oarecum tipică pentru un
Ulric Manfred al II-lea de Torino () [Corola-website/Science/324958_a_326287]
-
împotriva ducelui Theobald al II-lea de Spoleto. Expediția s-a încheiat cu capturarea atât a Spoleto cât și a Camerino. În 962, atunci cînd Adalbert a revenit din exilul din Corsica pentru a încerca să revendice drepturile sale la tron, Guy și Conrad i s-au alăturat, asediind împreună Pavia, capitala Italiei. Cei trei frați s-au retras apoi îndărătul fortărețelor din jurul lacurilor Como și Garda. Pământurile lui Guy au fost confiscate de către împăratul Otto I "cel Mare" și acordate
Guy de Ivrea () [Corola-website/Science/324961_a_326290]
-
domnie de 18 luni de către un membru al gărzii sale regale. Moartea sa a fost urmată de o perioadă de 10 ani de "interregnum", cunoscută ca ""Domnia ducilor"", dat fiind că autoritatea ducilor teritoriali devenise supremă. În cele din urmă, tronul va fi preluat de către fiul lui Cleph, Authari, în anul 585.
Cleph al longobarzilor () [Corola-website/Science/324969_a_326298]
-
a donat Bugey și a primit-o înapoi pe Bertha, după care a revenit în Germania. Ulterior, Adelaida a jucat rolul der mediator între cei doi gineri ai săi, Henric al IV-lea și Rudolf de Rheinfeld, ambii pretendenți pentru tronul Germaniei, în războaiele dintre aceștia din anii 80. Ea a fost un adversar al Reformei gregoriene, deși onora papalitatea și proteja autonomia abațiilor. În 1091, Adelaida a murit, spre doliul general al locuitorilor, și a fost înmormântată în biserica parohială
Adelaida de Susa () [Corola-website/Science/324960_a_326289]
-
a fost creat ca un fief imperial de către Frederic I "Barbarossa" din dinastia Hohenstaufenilor, ales rege al romanilor din 1152. Frederic a succedat unchiului său, regele Conrad al III-lea al Germaniei, care a respins pe principalul său rival la tronul german, ducele Henric "cel Mândru" al Bavariei, membru al dinastiei Welfilor. Acesta din urmă a fost înlăturat și din Ducatul de Bavaria în 1138. Frederic a avut însă în vedere ajungerea la un acord cu casa Welfilor, iar în "Reichstag
Ducatul de Merania () [Corola-website/Science/324951_a_326280]
-
Louise a Prusiei, regina Frederica de Hanovra și Prințesa Therese Mathilde de Thurn und Taxis, erau considerate cele mai frumoase femei ale acelor vremuri. Jean Paul Friedrich Richter a dedicat romanul său "Titan" celor "patru frumoase și nobile surori de pe tron". Charlotte a crescut la Hanovra, unde tatăl ei servea drept guvernator în numele cumnatului său, regele George al III-lea al Regatului Unit, care trăia la Londra. Când Charlotte avea 12 ani, mama ei a murit iar ea a crescută de
Charlotte Georgine de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/324985_a_326314]
-
Roma. Septimius Odenatus a fost asasinat și Vaballathus, fiul său, a fost făcut rege ("rex consul Imperator Dux Romanorum", "rege, consul, împăratul, liderul romanilor" și "corector totius Orientis", sau "co-rege peste tot Estul"), a Imperiului din Palmira. Adevărata putere din spatele tronului era Zenobia, mama sa. Cu legiunile aflate la dispoziția ei, și ajutată de lupta continuă pentru Roma, Zenobia cucerit Egiptul, Siria, Palestina, Asia Mică și Liban. Ea a adoptat chiar și titlul de "Augustus" pentru fiul ei și ea. În
Imperiul de la Palmira () [Corola-website/Science/324989_a_326318]
-
îl pedepsise anterior pentru a fi avut o aventură cu sora soției lui Asan. Asasinul a încercat să preia controlul asupra Tărnovo și să negocieze cu bizantinii, însă nereușind, a găsit scăpare la Constantinopol. După asasinarea lui Ioan Asan I, tronul a fost preluat de fratele său, Petru, pentru un an de zile. Ioan Asan I s-a căsătorit prima dată cu o oarecare Maria, înmormântată la Cherven, iar apoi cu Elena (numele religios: Evghenia), despre ai cărei antecesori nu se
Ioan Asan I () [Corola-website/Science/324401_a_325730]
-
femeie divorțată. Acest zvon s-a bucurat de o oarecare popularitate deoarece Xenia era adepta ortodoxismului ca și Marele Duce Kiril. Un alt zvon s-a răspândit în 1904 despre logodna Xeniei cu Marele Duce Mihail Alexandrovici, moștenitorul aparent al tronului Rusiei. Totuși, apariția a nenumăratelor zvonuri legate de angajamentele, logodnele și căsătoriile ei, au determinat ca acest zvon să fie privit cu neîncredere. De-a lungul anilor, unii au pretins logodna ei cu Vittorio Emanuele, Conte de Torino, Luigi Amedeo
Prințesa Xenia de Muntenegru () [Corola-website/Science/324428_a_325757]
-
mai târziu, el era deja regent al Germaniei, împreună cu fratele său mai mare, Frederic al II-lea, duce de Suabia. La moartea lui Henric al V-lea (1125), Conrad l-a sprijinit pe fratele său Frederic în disputa pentru ocuparea tronului german, însă fără succes, tronul fiind ocupat de Lothar al III-lea, ducele de Saxonia. Asupra lui Frederic a fost lansat un interdict, iar Conrad a fost deposedat de stăpânirea asupra Franconiei și a regatului Burgundiei. Beneficiind de sprijinul orașelor
Conrad al III-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/324425_a_325754]
-
regent al Germaniei, împreună cu fratele său mai mare, Frederic al II-lea, duce de Suabia. La moartea lui Henric al V-lea (1125), Conrad l-a sprijinit pe fratele său Frederic în disputa pentru ocuparea tronului german, însă fără succes, tronul fiind ocupat de Lothar al III-lea, ducele de Saxonia. Asupra lui Frederic a fost lansat un interdict, iar Conrad a fost deposedat de stăpânirea asupra Franconiei și a regatului Burgundiei. Beneficiind de sprijinul orașelor imperiale, al Suabiei și al
Conrad al III-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/324425_a_325754]
-
astfel încât domnia lui Guillaume al II-lea coincide cu o perioadă de două decenii de pace și prosperitate. Cu toate acestea, moartea sa fără moștenitori din 1189 a aruncat regatul într-o stare de haos. Tancred de Lecce a obținut tronul, dar a trebuit să facă față răscoalei vărului său, Roger de Andria, precum și invaziei împăratului Henric al VI-lea de Hohenstaufen, care avea pretenții asupra regatului prin intermediul soției sale Constanța, fiică a lui Roger al II-lea însuși. Constanța și
Dinastia Hauteville () [Corola-website/Science/324450_a_325779]
-
de cercetătorul englez Austen Henry Layard la Ninive, capitala Asiriei,lângă Mosulul de astăzi. E vorba de un bazorelief din palatul lui Senaherib (palatul de sud-vest) în care este arătat asediul și distrugerea unei cetăți, si refugiați închinându-se lângă tronul monarhului. Lângă imaginea regelui stă scris: Senaherib, regele Ashurului și al întregii lumii sade pe tron și pradă cetății Lahish trece în fața sa. Cu alte cuvinte, bazorelieful arată asediul asirian al Lahishului,iar regelui i se oferă pradă după victoria
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
de un bazorelief din palatul lui Senaherib (palatul de sud-vest) în care este arătat asediul și distrugerea unei cetăți, si refugiați închinându-se lângă tronul monarhului. Lângă imaginea regelui stă scris: Senaherib, regele Ashurului și al întregii lumii sade pe tron și pradă cetății Lahish trece în fața sa. Cu alte cuvinte, bazorelieful arată asediul asirian al Lahishului,iar regelui i se oferă pradă după victoria dobândită. Acest bazorelief se află în prezent la Muzeul Britanic din Londra. La Lahish s-au
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
Amyklas îi mai sunt atribuiți și alți copii, fără a se preciza numele mamei (nefiind, însă, menționate alte concubine, se poate presupune că mama lor a fost Diomede). Fiul cel mai mare al regelui a fost Argalos, care a moștenit tronul Spartei de la tatăl său și a fost moștenit la rândul lui de Cynortas, fratele său. Un alt fiu al lui Amyklas ar fi fost, după unii, Leucip (pe care Pseudo-Apollodor îl consideră, însă, nepot al lui Cynortas și prin urmare
Diomede (nume feminin) () [Corola-website/Science/327447_a_328776]
-
2"” - Editură Nemira Kessel, J. - „"Vești bune din spațiul extraterestru"” - Editură Nemira King, S. - „"Dolores Claibourne"” - Editură Nemira King, S. și Straub, P. - „"Talismanul"” - Editură Nemira Merrit, A. - „"Chipul din abis"” - Editură Nemira Niven, L. - „"Protector"” - Editură Teora Niven, L. - „"Tronul lumii inelare"” - Editură Teora Quaglia, R. - „"Dio S.R.L."” - Editură Nemira Rice, A. - „"Povestea hotului de trupuri"” - Editură RAO Robinson, K.S. - „"Marte-verde"” - Editură Nemira Saul, J. - „"Focul iadului"” - Editură RAO Saul, J. - „"Proiect divin"” - Editură RAO Saul, J. - „"Strigat în noapte
Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989 () [Corola-website/Science/327439_a_328768]
-
de scriere și limbi diferite: două limbi alăturate, vechea persană și elamita, iar akkadiana, dedesubt. Darius a domnit în Persia între anii 521 î.Hr. și 486 î.Hr. Prin 515 î.Hr., Darius I își relatează într-o lungă povestire ascensiunea la tron în fața uzurpatorului Smerdis al Persiei, cât și războaiele victorioase care au urmat, precum și represiunile revoltelor. Textele au fost gravate pe o faleză în apropiere de orașul modern Bisutun / Bisotun, în munții Zagros din Iran, la intrarea în câmpia Kermanshah. Inscripția
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
Gwanggaeto, Goguryeo nu mai era așa puternic cum fusese cândva. Chiar înainte de nașterea sa, regele Geunchogo al Baekje învinsese Goguryeo, cucerind a doua cea mai mare fortăreață de la Pyongyang și asasinându-l pe regele Goguk-won. Regele Sosurim, care urmase la tron după moartea lui Goguk-won din 371, a păstrat politica externă pe cât posibil mai izolată pentru a reconstrui regatul slăbit de atacurile Baekje din același an. Goguk-yang, care l-a succedat pe Sosurim a dus o politică similară, și s-a
Gwanggaeto cel Mare de Goguryeo () [Corola-website/Science/327492_a_328821]
-
să isi dovedească superioritatea asupra regatului Goguryeo, dar și asupra a diverse dinastii chineze care se ridicaseră in timpul războaielor civile cauzate de căderea dinastiei Han din anul 220. "Ridicarea la putere și campaniile împotriva Baekje" Gwanggaeto a urmat la tron după moartea tatălui său, regele Goguk-yang, din 391. Imediat ce a fost încoronat s-a autointitulat cu titlul suprem de regele Yeongnak, și s-a declarat egal cu conducătorul Chinei și regii Baekje. Apoi a început reconstrucția cavaleriei și a flotei
Gwanggaeto cel Mare de Goguryeo () [Corola-website/Science/327492_a_328821]
-
și începutul secolului al XV-lea să se răzvrătească împotriva hanilor din Sarai. Devlet Berdi, de fapt nu frate, ci unchi al lui Hadji Ghirai, urmaș al Genghisizilor, izgonit din Sarai, se stabilise prin 1426 în Crimeea. Permanent pretendent la tronul Hoardei de Aur,în timpul său și după moartea sa Crimeea rămăsese din punct de vedere formal sub dominația Hoardei de Aur, ca să devină în cele din urmă independentă în anii 1430-1440, sub conducerea lui Hadji Ghirai. Nepot de frate al
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
triburilor perekop, barân, după alte surse - argân și șirin, în primul rând, Tekine Mirza, rivalul tradițional al descendenților emirului Yedighe (Edigu), s-au adresat marelui cneaz al Lituaniei Cazimir Jagiello (1440-1492), cerându-i să sprijine urcarea lui Hadji Ghirai pe tronul Hanatului Crimeii. Și în adevăr Hadji Ghirai s-a întors în Crimeea, cu întăriri lituaniene sub comanda mareșalului Radziwill. După unii specialiști, primele monede (sikke sau țechini) de argint- - pe care le-a bătut datează din anii de după 1441. Surse
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
fost protagonist Hanul Hadji Ghirai era dominată de Regatul Poloniei, unit cu și Marele Cnezat al Lituaniei la vest, Marele Cnezat al Moscovei la nord, Hoarda de Aur la est și Imperiul Otoman în ascensiune, la sud. Pretendent la succesiunea tronului Hoardei de Aur, inclusiv la titlul de suzeran al cnezatelor rusești, Hadji Ghirai a apărat independența Hanatului Crimeii, pe care conducătorii contemporani ai Hoardei de Aur nu o recunoșteau. Hoarda de Aur fusese, în acea vreme, scindată practic în trei
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]