10,163 matches
-
Memoria Compasiunii este o experiență vie cântărită, o stare actuală a contactului tău cu forțele supranaturale ale tărâmurilor. Acestea sunt înregistrările vii ale compasiunii de întrajutorare, care sunt citite ca dovezi în fața instanțelor Uversa atunci când drepturile fiecărui individ la viața veșnică sunt puse la judecată, atunci când sceptrele sunt numărate și Zilele Antice așezate. Difuzările Uversa ies și vin în fața dinaintea lor; mii și mii slujesc lor, și zece mii de ori zece mii stau în fața lor. Hotărârea este stabilită, și cărțile sunt deschise
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
bine să ai prieteni care să te ajute să te descurci cu acest defect. Dacă nu ai nici prieteni, atunci trebuie să taci, ca să îți ascunzi defectul iar dacă nici asta nu poți , nu-ți rămâne decât moartea și odihna veșnică.” Coranul este forma desăvârșită sub care se prezintă limba arabă. Exprimarea cea mai bună este cea care imită cel mai bine limba Coranului. Oamenii de rând nu pot aspira la acest grad înalt de elocvență, dar cel puțin pot aspira
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
-și conștientizeze predestinarea cosmică, să restabilească drepturile sale încălcate, să introducă în lume principiile dragostei, înțelegerii (concordiei) și ale înaltei spiritualități. Timpul care vine trebuie din nou să-i ofere femeii un loc la cârma vieții, un loc alături de bărbat, veșnicul ei conlucrător. Doar toată măreția Cosmosului se bazează pe aceste două Origini. Temelia Vieții este măreția a două Origini. Și atunci, cum s-ar putea ca unul din ele să fie diminuat? Cauza tuturor nenorocirilor de acum și din viitor
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
zile-muncă. Considerăm că la anul 1869 biserica se reface folosind din vechea biserică materialul bun și înlocuind pe cel uzat. Alte refaceri au avut loc în 1922, 1934 și 1958. Ele au fost încrustate în bârna lungă a pridvorului spre veșnica pomenire. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este de tip navă, fără turle. Locul lor este marcat pe coama acoperișului de două cruci treflate. Este construită din bârne groase, pe o fundație de piatră, cu tencuială din var și nisip
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
în caractere chirilice apar patru datări: 1781, 1799, 1822, 1823. Una dintre ele este: „Această sfântă carte ce să zice «Mineiu» s-au cumpărat pe sama bisericii de la Gura Gârzii și întâie au dat florinți 70 cumpărătura, ca să fie pomenire veșnică pentru sine și pentru tot neamul său, cealalți bani s-au datu din visteria bisericii, ca să fie pomenire tuturoru. Anu 1799 april 12 zile, Dionisie Pasca, paroh la Gârda”. Inventarul mobil cuprinde și un „Apostol” de la 1851, un „Chiriacodromion” de
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
glumeți, foarte amuzați de această intimitate, puneau în gura lui Andronic cuvintele următoare: "Te am în mână acum, pe tine care m-ai persecutat și m-ai făcut să rătăcesc în toată lumea; această piatră grea te închide într-o închisoare veșnică și numai trompeta Judecății te va deștepta din somnul tău adânc. Și eu mă voi răzbuna pe familia ta și-i voi face pe ai tăi să-mi plătească tot răul ce mi ai făcut." Răutăcioșii glumeți nu se înșelau
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
voievod, cu blagoslovenia Prea Sfinții Sale părintele episcopal Râmnicului, Kir Nectarie, și cu toată osteneala Sfinției Sale, cinstitul părinte arhimandrit egumenul Bistriței, Kir Constandie Peloponisiotul, întru cinstea și mărirea numelui marelui Dumnezeu și a Prea Curatei Sale Maici, ca să fie Sfinției Sale veșnică pomenire. Și s-a scris acest ctitoricesc Pomelnic. La leat 1804. Ilie D. Merlă, zugravul”". De remarcat că voievodul Alexandru Moruzi a domnit în Țara Românească între ianuarie 1793 - august 1796 și martie 1799 - octombrie 1801. Așadar anul 1804 datează
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
câmpul împărțit în trei zone egale, decorate fiecare cu câte patru palmete în relief plat, și o inscripție marginală în limba slavonă cu următorul conținut: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu Nurod, vornic de Botoșani, care s-a săvârșit - veșnica lui pomenire - la veșnicele lăcașuri în anul 7000”" (1492). În zonele sudică și vestică ale pronaosului au fost identificate în 2001 un număr total de 16 morminte, în diverse stadii de conservare/distrugere, dintre care 5 în amenajări funerare din
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
zone egale, decorate fiecare cu câte patru palmete în relief plat, și o inscripție marginală în limba slavonă cu următorul conținut: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu Nurod, vornic de Botoșani, care s-a săvârșit - veșnica lui pomenire - la veșnicele lăcașuri în anul 7000”" (1492). În zonele sudică și vestică ale pronaosului au fost identificate în 2001 un număr total de 16 morminte, în diverse stadii de conservare/distrugere, dintre care 5 în amenajări funerare din zidărie și 11 în
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
eparh ce a considerat asta drept o insultă la credință tătărască. De aceea a poruncit că Ioan să fie supus unor munci groaznice. Însă caznele la care a fost supus Ioan i-au întărit întreaga ființă, a dobândit "cunună" vieții veșnice. Pentru aceasta i s-a luminat față de o lumină strălucitoare mai presus de fire." Văzând că muncile la care a fost supus nu a avut nici un efect asupra credinței sale, ighemonul l-a ispitit cu promisiunea că-i v-a
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
o discreție, cu o demnitate care mă obligă să-i respect voința de a nu povesti despre suferințele lui." În dimineața zilei de 21 aprilie 2008, la ora 8, la vârstă de 67 de ani, Adi Cusin trece la cele veșnice. Dorința de a fi înmormântat la Iași îi este respectată. Trupul neînsuflețit al poetului este depus pentru priveghi la Muzeul „Minai Eminescu". În drum spre Cimitirul „Eternitatea" a mai traversat o dată Copoul, locul unde se simțea cel mai bine, cel
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
2004, inginerului Alexandru Șandru Alboi și preotului Teodor Giosan titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc". În anul 2006, ctitorul Alexandru Șandru Alboi a murit, fiind îngropat sub streașina bisericii, lângă zidul sudic. Înainte de a trece la cele veșnice, ctitorul a scris câteva cuvinte despre biserica ctitorită: "„Eu, Alexandru Șandru Alboi, am cumpărat terenul pe care s-a construit Biserica «Izvorul Tămăduirii» în anul 2000 și am ctitorit această biserică în colaborare cu pr. Teodor Giosan, ca o mărturie
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
la numărul 237, având codul de clasificare . El este format din trei obiective: a fost construită în jurul anului 1800 pe temelia unei bisericuțe vechi de la care se păstrează iconostasul. Ctitorul bisericii este preotul protoiereu Gavril Ciupercovici (Ciupercă), trecut la cele veșnice și înmormântat în curtea lăcașului de cult. Pe crucea sa se află următoarea inscripție: "„Aici odihnesc trupurile robilor lui Dumnezeu protopresviterul Gavril Ciupercovici cu vârsta vieții de 58 ani, au răposat la 1 iunie 1815 și a soției sale Elena
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
Dumnezeu protopresviterul Gavril Ciupercovici cu vârsta vieții de 58 ani, au răposat la 1 iunie 1815 și a soției sale Elena, ce au răposat la 10 aprilie anul 1824 la 60 ani bătrână. Aceștia au fost ctitorii la această biserică. Veșnic răpaos lor.”" Mai multe lucrări acreditează anul 1800 ca an al construcției bisericii: "„Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei pentru anul 1925”" sau lucrarea academicianului Nicolae Stoicescu - "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”" din 1974. Meșterii care au
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
membrilor familiei regale, care îndeplineau și funcția de templu de cult și pe cea de mormânt. Mormintele exprimă importanța pe care egiptenii o acordă vieții de după moarte. Acestea sunt "locuințe pentru eternitate", care să le servească drept adăpost în viața veșnică. Dacă mormintele faraonilor erau piramidele, ceilalți oameni bogați își construiau "mastabale". Acestea erau niște construcții rectangulare masive din cărămidă sau din piatră ridicată deasupra unui mormânt și care se compuneau din: Zona subterană era constituită din camere mortuare în care
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
manifestă sub forma basoreliefului, altoreliefului și a statuilor. Canoanele impuse de religie și de cultul morților erau: Nu numai zeitățile, ci și faraonii aveau reprezentări statuare. Astfel de statui erau cât mai masive, monumentale, deoarece se considera că aduc viață veșnică faraonilor reprezentați și permit supușilor să îi vadă în formă fizică. Printre capodoperele sculpturii egiptene se numără: marele Sfinx de la Gizeh (capul faraonului Kefren), statuia lui Kefren, prințul Rahotep și soția sa, scribul, statuile faraonului Ramses al II-lea, masca
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
trapezoidală, dar în prezent este ruptă, având lățimea în partea inferioară de 0,65 m și lungimea pietrei de 1,45 m. Inscripția care se poate citi este următoarea: ""(...) pentru al său Constantin de la Zaharești care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri și a fost îngropat aici în anul 7103 (=1605) iunie 5"". A doua piatră de mormânt descoperită în 2005 are și ea formă trapezoidală, cu lățimea în partea superioară de 0,64 m și în partea superioară de 0
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
trapezoidală, cu lățimea în partea superioară de 0,64 m și în partea superioară de 0,56 m. Textul inscripției este următorul: ""Acest mormânt l-a făcut cneaghina Măriuța panului său pe nume Costin Crăcu care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri. Întru pomenirea sa în zilele lui Io Ștefan (II Tomșa) Voievod în anul 7130 (1622) luna ianuarie 18 zile"". Ctitorul bisericii, pârcălabul Nicoară Hâra, a murit în anul 1545 și nu a fost înmormântat în biserica din Zaharești. Mormântul
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
între ele, legea fundamentală după care se guvernau fiind Așezămintele Ierusalimului, aplicate și inetrpretate diferit de numeroșii principi. Într-un cuvânt, între 1230 și 1244 Siria a căzut pradă celor mai mari dezordini. Sultanul Malik Al Kamil, bătrân și în veșnic conflict cu membrii familiei sale, preocupat de atacurile tot mai dese ale mongolilor, nu a profitat de anarhia din statele cruciade. După moartea sa (1238), relațiile dintre musulmani cu creștini s-au înrăutățit din nou, iar în 1239 tratatul de
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
acesta, care a constituit lecția de deschidere a cursului de slavistică la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți în ziua de 18 ianuarie 1927, începe cu evocarea înaintașului său de la Catedra de slavistică, profesorul Emil Kałużniacki, trecut la cele veșnice în 1914. Grigore Nandriș subliniază faptul că înaintașul său a fost format de Miklosich, de unde și interesul său pentru poporul român: documentele publicate de Kałużniacki au fost de căpătâi pentru munca unor istorici ca Hurmuzaki și Panaitescu. Urmărind influența pe
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
toate averile trebuie să le considerați și să le țineți cu toate mijloacele ca scutite, ocrotite, eliberate și înnobilate. Altfel să nu faceți. S-a cetit celor prezenți și s-a restituit prezentatorului. În amintirea cărui lucru și în tăria veșnică această scrisoare a noastră întărită cu puterea sigiliului nostru atârnat a hotărât și hotărât cu milostivire să-i fie predată numitului LADISLAU LADO și tuturor moștenitorilor și urmașilor săi de ambele sexe. Dat în orașul Târgu - Mureș, în ziua a
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
Tribuna Drept semn al stăpînirii universului său existențial, Emil Dreptate poate duce obiectivarea pînă acolo unde bornele timpului se numesc atemporalitate: Foșnet abia deslușit/ Lumina invadează/ Cer după cer/ Și apune în calendarele pietrelor.(Pe mari coloane), ori veșnicie: E veșnică numai tăcerea... (E veșnică numai tăcerea). Încercat de trecătoare toamne, cu cerul scrutat adînc din ochi fosforescenți, ori mînat de un eros discret, personajul, ce este semnificant al poetului, se află într-un echilibru dinamic la cumpăna timpului: De-aceea
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
stăpînirii universului său existențial, Emil Dreptate poate duce obiectivarea pînă acolo unde bornele timpului se numesc atemporalitate: Foșnet abia deslușit/ Lumina invadează/ Cer după cer/ Și apune în calendarele pietrelor.(Pe mari coloane), ori veșnicie: E veșnică numai tăcerea... (E veșnică numai tăcerea). Încercat de trecătoare toamne, cu cerul scrutat adînc din ochi fosforescenți, ori mînat de un eros discret, personajul, ce este semnificant al poetului, se află într-un echilibru dinamic la cumpăna timpului: De-aceea, Doamnă, uneori e frig
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Schwarzbard process"/"Der Schwarzbardprozess", Chișinău). Rozental a vizitat Palestina de trei ori, iar în 1938 a publicat la Chișinău) o carte de proză de călătorie, "Unzer Land" („Țara noastră”). A tradus din română în idiș romanul lui Eugen Herovanu "„Jertfă veșnică”" (în ), avându-i coautori pe "K. A. Bertini (Golergant) " și "D. Vinnițki". A redactat în limba ebraică volumele cu caracter didactic "Min һaZad" („Dintr-o parte", 1938) și "Pinkasi" („Caietul”, 1939), în colaborare cu Iacov Cucer, "Peredot" („Animalul de călărit
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
bună voie sau cu forța. Dacă un strigoi sugea tot sângele unui moroi/dhampir iar apoi îl alimenta cu propriul sânge, atunci acesta era trezit și se transformă într-un strigoi, renunțând la viață și magie. Alți doritori de viață veșnică omorau de bună voie pe cineva în timpul hrănirii. O dată treziți, strigoii deveneau mai puternici și mai agili fiind foarte greu de ucis. Puteai ucide un strigoi prin trei feluri: decapitarea, arderea sau înfigerea unei țepușe fermecata cu toate cele patru
Academia Vampirilor () [Corola-website/Science/321108_a_322437]