10,311 matches
-
în Germania, în care tânărul El țipă inter minabil la Ea, care țipă și mai ascuțit, în vreme ce smulge cearceafuri albe atârnate pe scenă și i le aruncă în cap. Occident decadent... Mătușa lui Hans declară sistematic că iubește pictura. Doina îndrăznește să zică și ea la un moment dat că-i place literatura : „În România aș fi putut să studiez literatura. Aici aș putea ?”. Tăcere, prim-plan cu chipul trist-întrebător al Doinei, muzică a pagubă. Hai că am bifat și superioritatea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
perete, portretul lui Nicolae Ceaușescu. Înțelegem cu toții că adevăratul Dumnezeu este cel de pe perete, Tovarășul Prim e profetul lui, cel care merge spre lumină să dea oamenilor bune vestiri. Este exact ce cerea Securitatea în acei ani de la puținii care îndrăzneau să critice cu voce tare : Uite ce este, vă spunem așa, între noi, că sunteți intelectual, puteți să ziceți ce vreți de Partid, de Comitetul Central, de socialism, de comunism, dar nici un cuvânt despre Tovarășul Ceaușescu, că atunci luăm măsuri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
parte din spațiul lui vital. De unde nu mai ai voie să ieși. Orice convenție de vânzare a produselor tale agricole, ca și înființarea de noi industrii, îți vor fi cu desăvârșire interzise. Nu vom arde niciodată tămâie înaintea celor care îndrăznesc să propovăduiască sau să reprezinte aceste teorii. Recunoaștem imediat analogia cu Planul Valev, cu diviziunea politică a muncii în CAER, a cărui respingere era unul dintre atuurile forte ale PCR în fața românilor. Ideologia legionară este redusă la supunerea oarbă față de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
administrează acestui materialist cârcotaș și îndărătnic, rămâi cu senzația unei ridiculizări cum nu se poate mai jenante. Dincolo de realizările sale, cert rămâne faptul că din acest penibil profesorul Leon și-a creat o oarecare notorietate peste timp, numai pentru că a îndrăznit să combată viziunea profund științifică a unui gigant cum era Paulescu. Al doilea nume din peisajul academic românesc a fost Dimitrie Voinov, profesor de zoologie la Facultatea de Științe din București, materialist convins și adept al transformismului darwinist, personaj care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
s-a sălășluit întru noi, plin de Har și de Adevăr’. Iată de ce Hristos încredințează ucenicilor săi singura armă naturală și eficientă, cuvântul, prin care să restabilească pacea în lume spunândule în același timp „În lume necaz veți avea dar îndrăzniți! Eu am biruit lumea’’. Opune astfel dictonului latin „Si vis pacem, para bellum’’ (dacă vrei să ai pace pregătește-te de război) un instrument concret, făcător de pace, oferind calea comunicării și înțelegerii. Înarmează prin cuvânt și învățătură pe ucenicii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
chiar agresivă a determinat legații romani să compună un decret de excomunicare pe care-l vor citi în biserica Sfânta Sophia pe 16 iulie 1054. Urmarea a fost că Cerularie declanșează o puternică revoltă populară căruia nici împăratul nu a îndrăznit să i se opună, după care convoacă un sinod care proclamă separarea definitivă a bisericii de răsărit față de cea de apus. Orgoliul și ambiția Patriarhului nu s-au oprit aici, el a dorit să conducă imperiul contribuind decisiv la schimbarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la 15 ianuarie 145 cu ocazia deschiderii anului universitar 145-146 când susține public prelegerea ,,Substratul biologic al progresului” în care arată că evoluția stă în directă opoziție cu revoluția, că războiul este ,,cea mai nenorocită perversiune a spiritului care a îndrăznit să se depărteze de rațiune’’ și că ,,spiritul nu trebuie să renunțe la supremația adevărului căruia nici rasa, nici clasa socială și nici națiunea nu i se pot opune’’. Acest ultim discurs este deosebit de important prin prisma realităților momentului pentru că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu o impune "mecanic" dinafară, îi aparține, este doar răspunderea lui. Iată de ce, Barbu respinge doctrina suprarealista: Suprarealiștii degajează din vis mai mult logică de succesiune a visului, bazată pe confuziunea contrariilor, fără: a se apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumină visului. Trebuie să răscolești în domenii cu totul străine de literatură și de suprarealism ca să rezolvi problema de lumină imanenta ce l-a preocupat pe Rembrandt, cel dintâi suprarealist 24. "Lumină imanenta" rembrandtiană, este conștiința activității creatoareaa
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
-se în munți până în 1956. Aceste momente ale rezistenței armate, în legătură cu care istoricii s-ar putea documenta din arhivele tribunalelor, când luptătorii erau prinși, interogați și condamnați, sunt învăluite într-o tăcere absolută. Mai târziu, doar o mână de studenți îndrăznește să se solidarizeze fățiș cu protestatarii de la Budapesta, la sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie 1956. Când acești curajoși au fost arestați, aceasta se întâmpla mai ales noaptea, unul câte unul, în liniște, fiind trimiși în lagărele de muncă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a facultății, de-abia luminat și neîncălzit, apar afișe anunțând triumfal pregătirea congresului al XIV-lea al Partidului pe 22-24 noiembrie. Profesorii sunt obligați să facă de gardă în fața panourilor și să păzească afișele. Postură ciudată și ridicolă. Cine ar îndrăzni să rupă sau să distrugă un astfel de afiș? Serviciile de informații interne ale Securității aveau oare indicii legate de mișcări subterane? Acești profesori care fac de gardă în fața panourilor de propagandă a Partidului surprind. Dar studenții se abțin să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
luminate. Spaima în prag de iarnă blochează energiile de ani buni. Doi ani mai devreme, în noiembrie 1987, la Brașov, oraș industrial, apăruseră totuși mișcări de revoltă. În jur de două-trei mii de muncitori de la uzinele "Tractorul" și "Steagul roșu" îndrăzniseră să oprească lucrul, să iasă în stradă, ajungând până la sediul Partidului, să distrugă portretele lui Ceaușescu, să ceară pâine și să strige: "Jos Ceaușescu". Manifestațiile au fost reprimate de forțele de miliție și de unitățile militare de blindate, care au
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a denunțat termenii tratatului, care escamota întregul contencios istoric al raporturilor României cu Rusia și lua ca ostatec politica de alianțe a statului român. Reacția societății românești a fost atât de promptă, încât Iliescu, în prag de alegeri, nu a îndrăznit să o înfrunte, astfel că Primakov a plecat fără să fi parafat nimic. Această victorie a CDR, în preajma unei perioade electorale decisive, a deschis calea înfrângerii lui Ion Iliescu. La 3 noiembrie 1996, CDR câștiga o fragilă majoritate în parlament
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a înfundat într-o criză ce are aparența unei nesfârșite reglări de conturi. Se pare că, la mai mult de cincisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu, trebuiau reglate în primul rând conturile Memoriei. Care sunt actorii acestei reglări? Președintele Băsescu îndrăznește, în decembrie 2006, să facă o declarație oficială de condamnare a crimelor comunismului. A vrut să întoarcă o pagină. A înțeles că venise momentul să ia poziție, să tragă o linie. În raport cu lustrația, și dacă 1989 ar fi fost o
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
real demers personal, D-na Zaharia se dovedește parcimonioasă, în sensul că adesea își obnubilează observații și comentarii cu totul originale, în spatele 6 unor apropiate comentarii exegetice. Dintr-o grijă excesivă pentru ținuta științifică, comentarii originale exprimate ca atare („credem”, „îndrăznim să considerăm” sunt totuși strecurate printre alte trimiteri. Este de subliniat, în această privință ideea autoarei de a trata grupul ca pe un adevărat cenaclu (p.52), observațiile despre numele proprii și pseudonime (p. 50-53), notațiile pe marginea tăcerii (p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a artei discursului și prin inteligența de a se supune unei teme date, ce trebuia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în privința bolilor lumești ale lui Eminescu și ale oamenilor mari în general. Urmează „Lista de subscripție”, a cărei motivație o cităm: „Subsemnații elevi și eleve ai școalei de pictură din Iași, voind să venim în ajutorul destinsului poet Mihai Eminescu, îndrăznim a aminti țărei că este de datoria ei ca, în semn de recunoștință pentru prețioasa avere intelectuală ce-i lasă, să-i formeze un fond pentru a-i înlesni mijloacele de trai. În acest scop subscrișii am împărțit 500 de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lucrat, / Miercurea-i o zi mare, / O țin ca de sărbătoare, / Joi îi joia joilor, / Sărbătoarea fetelor, / Vineri îi vinerea seacă, / Nici un lucru nu s-arată, / Sâmbăta de către sară / Am plecat la popa iară: / Părinte, sfinția ta, / Mâine s-a-ndrăzni ceva?"67 La dacoromani exista aceeași definiție lirică a zilelor săptămânii, tocmai pentru a se păstra încărcătura spirituală a semnificațiilor: "Luni e Lunei, / Marți a Macovei; / Miercurile le țin legate; / Joile nu mi se cade; / Vinerea-i pentru bărbatul; / Sâmbăta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de vedere asemănător exprimă și Johan Oxenstiern: „Lumea e atît ocupată cu aparența, Încît prea puțin Îi pasă de realitate”. Iar Machiavelli Încearcă să fie ceva mai concret: „Fiecare vede ceea ce pari; puțini simt cine ești, și acei puțini nu Îndrăznesc să se opună părerii celor mulți”. * „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Într-adevăr, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trăire, decât prin tăcere! * „Nu poți să-i poruncești naturii decît pentru a i te supune.” (Fr. Bacon) Evident, marele filosof se gîndea la faptul că este o chestiune de bun-simț ca o ființă imperfectă, cum este omul, să nu Îndrăznească să intervină altfel decît cu respectul cuvenit față de natură, care ne oferă toate imperfecțiunile: „Geniul omenesc nu va putea nicicînd născoci invenții mai desăvîrșite ca acelea create de natură, În care nu lipsește nimic și nimic nu-i de prisos
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
scriu eu.” (Benjamin Disareli) Este vorba, poate de teama orgolioasă că „rațiunea” altuia ar putea să te convingă, și atunci Încerci să ți-o impui pe a ta. Sau poate că reflecțiunea vrea să sublinieze faptul că cititorul trebuie să Îndrăznească să empatizeze În așa măsură cu spiritul cărții, Încît să realizeze el Însuși un proces creativ similar. * „Nimic nu este atît de bine spus, Încît să nu poată fi răstălmăcit.” (Abelard) Acest lucru se Întîmplă nu numai datorită faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că, de cele mai multe ori, conștiința este un factor care tulbură adevărul (ex.: teama unora de propria conștiință, sau tendința altora de a suprasolicita valoarea adevărului prin scrupule de conștiință). * Suferința - factor de remodelare spirituală „Cine știe să sufere totul „poate Îndrăzni totul.” (Vauvenargues) Unii reflexologi merg chiar mai departe, spunînd: „A suporta Înseamnă a birui destinul nostru” (La Bulwer Lytton). Credem și noi că suferința conștiinței este generatoare de stări sufletești noi, necunoscute pînă atunci de Eul nostru. Deși de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prin găsirea, la momentul potrivit, a unui sens valoric Înalt, un „gînd” poate reorganiza un trup răvășit În fiziologia lui, de o boală sau de alta? * „Sufletul bolnavului se etalează, umple camera, și camera pare atunci o rană. Nu mai Îndrăznești să te ciocnești de o mobilă, să mai umbli.” (A. de S.-Exupéry) În situații de boală, de suferință, sufletele oamenilor au tendința - mai mult ca oricînd - de a intra Într-o relație empatică cu tot ceea ce le Înconjoară, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rușinii” ar trebui să ne onoreze, și nu să ne Întristeze, deoarece reprezintă o dovadă a sensibilității noastre morale, a dorinței noastre de a ne Îndrepta, de a ne schimba În bine. În absența acestei sensibilități și dorințe nu putem Îndrăzni - spune poetul - să ne Încrucișăm privirile cu cele ale lui Dumnezeu: Pe scara sufletului meu M-am Întîlnit cu bunul Dumnezeu - Eu coboram mîhnit din conștiința mea, Iar El urca surîzător spre ea!... Și ne-am oprit la jumătatea scării
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și scandalurile de pedofilie și homosexualism în care acesta a fost implicat. Îi este oferită cetățenia franceză. În 1662 se căsătorește cu Madeleine, fiica compozitorului Michel Lambert. Lully era temut de mulți, tiran cu subordonații și nemilos cu cei care îndrăzneau să-i fie rivali. Profesorul și istoricul David Sturdy îl apreciază pe Lully pentru talentul și versatilitatea sa. O opinie diferită ne este prezentată de către Donald Jay Grout, care afirmă că Lully este o combinație de talent muzical, lipsă de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
alegerii acelei persoane în anturajul curții, însă s-ar simți mult mai bine daca ar opta pentru altcineva. Datorită acestei curiozități neostenite a Regelui, poziția locotenenților de poliție s a consolidat tot mai mult pe parcursul domniei sale. Nimeni nu ar fi îndrăznit să-i jignească sau să-i trateze cu lipsă de respect, nici măcar prinții de sânge. Pe lângă faptul că ei erau cei care redactau rapoartele informative pentru rege, erau la curent cu toate intrigile și scandalurile societății pariziene. Probabil cea mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]