43,150 matches
-
de decizie importante În managementul procesului de dezvoltare a școlilor incluzive au făcut ca rezultatele să fie parțiale și nesemnificative În domeniul educației integrate/incluzive din țara noastră; - inexistența unor programe și proceduri de identificare și diagnosticare timpurie a dizabilității, absența monitorizării programelor de integrare școlară a elevilor cu dizabilități, faptul că vocea persoanei cu dizabilități aflată În cadrul unui program educațional nu este Încă suficient ascultată și luată În considerație, slaba implicare a familiei În deciziile și În programele educaționale care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sistemului național de Învățământ constă În a forma cetățeni care sunt membri ai aceleiași matrice sociale și care Împărtășesc valori comune. Prin urmare, școala reprezintă numai un segment al sistemului social, iar schimbările din cadrul ei nu pot avea succes În absența unor schimbări dirijate la nivelul celorlalte segmente. Acest fapt impune gândirea unor structuri care să Îmbine flexibil și eficient demersurile din toate domeniile, proces care implică formarea unei atitudini pozitive față de integrare și, Într-o perspectivă cât mai apropiată, față de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
tradițional (cel puțin În condițiile țării noastre), relațiile familiei cu școala sunt aproape inexistente sau au un caracter informal, ocazional. În condițiile școlii incluzive, părinții participă direct la viața școlii și pot influența anumite decizii care privesc procesul educațional 1. Absența sau indiferența părinților În ceea ce privește problemele educaționale ale copilului vine În opoziție cu ideea de integrare sau incluziune. În acest sens apar o serie de dificultăți cauzate de atitudinea de reținere sau de neîncrederea părinților care sunt tributari unor reprezentări/mentalități
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
plus În favoarea promovării educației incluzive și a integrării elevilor cu cerințe speciale În școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de Încredere În forțele proprii, diminuarea nivelului motivațional, dezorientare, absența intereselor și a expectanțelor pozitive În activitățile cotidiene, obișnuința de a fi ajutați În permanență, imposibilitatea de a identifica alternative, de a opta și de a lua decizii, toate acestea conducând la ideea unei pseudoalienări În plan social-acțional și relațional
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
toți elevii din comunitate; - există un program eficient de integrare pentru toți elevii noi; - elevii au dreptul să studieze orice materie și să participe la toate activitățile incluse În programul școlii; - școala dispune de o politică eficientă de reducere a absențelor elevilor și a exmatriculărilor din motive disciplinare; - școala dispune de o strategie eficientă pentru diminuarea acțiunilor de intimidare și abuz asupra elevilor și Între elevi; - există un interes pentru a adapta clădirea școlii astfel Încât să fie accesibilă tuturor; - strategia de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
directe asupra gândirii. 4.1.3. Reprezentările tc "4.1.3. Reprezentările " Reprezentările exprimă rezultatul experienței și Învățării senzorial-perceptive, consecutiv unui proces de semnalizare sub forma unor imagini unitare, schematice, a Însușirilor concrete și a caracteristicilor obiectelor și fenomenelor, În absența acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor; pot fi definite și ca imagini secundare ale realității care reflectă un anumit grad de generalitate și selectivitate. Caracterul mai mult sau mai puțin cuprinzător al reprezentărilor depinde În mare măsură de calitatea activităților
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În cât mai multe scheme și noi structuri cognitive. Uneori, În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale, se pot Întâlni dezechilibre pseudocompensatorii Între nivelul dezvoltării reprezentărilor și cel al altor funcții psihice cu care interacționează; astfel, la copiii nevăzători, În condițiile absenței reprezentărilor vizuale și ale unei educații greșite, se poate produce o dezvoltare excesivă a vocabularului activ 1, fără a avea o suficientă acoperire În reprezentări concrete de spațiu, timp, mișcare, orientare etc. (decalaj mare Între reprezentările efectiv existente și cunoașterea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
integrării lor sociale. În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale, există premise favorabile pentru o evoluție normală a gândirii, care trebuie valorificate de timpuriu prin stimularea mecanismelor compensatorii, astfel Încât să se diminueze consecințele negative ale deprivării senzoriale specifice. La elevii nevăzători, absența intervenției timpurii conduce la formarea unor reprezentări inexacte sau false, formarea unor noțiuni lacunare, dezvoltarea unei gândiri predominant verbale, șubredă sub aspectul conținutului intuitiv-practic și al suportului operațional, adesea Îndepărtată de realitatea Înconjurătoare. La cei cu dizabilități de auz, atunci când
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ea afectată, mai mult sau mai puțin, la copiii cu dizabilități, din cauza sărăciei și caracterului lacunar al bagajului de reprezentări, insuficientei dezvoltări a limbajului și a gândirii, rigidității reacțiilor adaptative. La copiii cu dizabilități senzoriale, insuficiențele imaginației se pot datora absenței sau diminuării accentuate a unor modalități senzorial-perceptive și dificultăților În dobândirea informațiilor; la cei cu dizabilități locomotoare, imaginația poate fi afectată de unele limitări ale câmpului de acțiune care implică și limitări ale propriei experiențe cognitive. În condiții favorabile de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
schițe grafice, prototipuri, machete etc.). 4.1.6. Memoriatc "4.1.6. Memoria" Memoria este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În raport cu prezența sau absența Înțelegerii materialului de memorat, distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar În funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate fi involuntară sau voluntară; Între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În raport cu prezența sau absența Înțelegerii materialului de memorat, distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar În funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate fi involuntară sau voluntară; Între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea Într-o activitate de Învățare, inclusiv la elevii cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare 1 (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului frustrant sau capacitatea de a suporta o stare de frustrare intensă, fără a-și pierde autocontrolul). Absența intervențiilor educative și terapeutice În situațiile de frustrare afectivă generează În timp conduite și efecte de tipul: - complexele de inferioritate - copilul cu cerințe educaționale speciale le are nu numai față de copiii din familie, ci și față de alți copii din școală
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de educație; - sugestibilitatea, manifestată prin acceptarea oricărei orientări și Îndrumări exterioare, imitarea fără discernământ și fără a lua atitudine critică, chiar dacă ideile, acțiunile imitate sau În fața cărora cedează ușor nu corespund cu propriile convingeri; este favorizată de lipsa de experiență, absența sau slaba manifestare a autocontrolului În situații concrete sau neprevăzute; - ostilitatea, manifestată prin dorința de izolare, indisciplină, conduite revendicative și fugă de responsabilitate În sarcinile primite de la adult; - accese de furie, proiectate asupra colegilor sau obiectelor din jur și tendința
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
revendicative și fugă de responsabilitate În sarcinile primite de la adult; - accese de furie, proiectate asupra colegilor sau obiectelor din jur și tendința de a distruge obiecte personale sau ale colegilor; - stări de apatie manifestate prin Închiderea În sine, reducerea sau absența comunicării verbale, tonus afectiv redus, indiferență, neglijarea Îndatoririlor, reținere de la activități ludice etc.; - dificultăți de autocontrol, datorate sau provocate de nesatisfacerea unor nevoi cu care se confruntă copilul (nevoi fundamentale legate de hrană, confort fizic, securitate, nevoi de afecțiune, nevoi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unor planuri individuale de îngrijire; instituțiile sunt segregative, creează un mediu artificial, mult diferit de cel existent în comunitate, întreținând dependența persoanelor cu dizabilități față de personalul din instituții. Acest mediu determină în comportamentul persoanelor cu dizabilități instaurarea incompetenței sociale, din cauza absenței spontaneității, a accentuării conformismului și a lipsei de inițiativă în acțiunile proprii. Construirea unei structuri de personalitate, în cadrul unei instituții, are o influență negativă, vizibilă mai ales în momentul integrării persoanei în viața socială, deci într-un mediu mai puțin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
total absent; 2 - parțial absent; 3 - parte suplimentar; 4 - dimensiuni aberante; 5 - discontinuitate; 6 - abatere de la poziție; 7 - schimbări calitative în structură, inclusiv acumulare de lichid; 8 - nu se menționează; 9 - nu e cazul Exemplu: s730.32 pentru a indica absența parțială a extremității superioare Activități și participare (dă Performanță Calificator generic Probleme existente în mediul curent al persoanei Exemplu: d5101.1 pentru a indica dificultăți ușoare privind activitatea de spălare a întregului corp cu ajutorul unor mijloace ajutătoare de care dispune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
interpretate în mai multe sensuri. Mai întâi, pot fi privite ca elemente ale unei scale nominale, cum e cazul cu stările „masculin” și „feminin” ale variabilei „sex”. În al doilea rând, o clasă poate semnifica prezența unei însușiri, iar cealaltă, absența ei. În acest caz se vorbește de caracteristici de tip atributiv, cu ajutorul cărora putem distinge indivizii ce posedă un anume atribut de cei care nu-l posedă. Dar această din urmă interpretare introduce practic o distincție ierarhică, având în vedere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
detaliată a problemei de cercetat. Problemele sociale au, de regulă, un grad de complexitate care impune descompunerea lor în mai multe dimensiuni. La rându-le, aceste dimensiuni se cer traduse în indicatori, deci în modalități empirice de detectare a prezenței/absenței fie a stării, fie a intensității unor caracteristici. (Pentru detalii, vezi secțiunea destinată operaționalizării conceptelor, din capitolul final.) În cazul anchetei, indicatorii vor fi aduși, până la urmă, sub forma unui text, a unei întrebări ce va apărea în chestionar. Insistăm
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
va începe să dea semne denerăbdare, de plictiseală, de dezinteres, așa încât întrebările din partea finală vor primirăspunsuri superficiale, eronate, chiar intenționat eronate în sensul în care i se pare subiectului că aceasta va scurta discuția (manifestarea dezinteresului pentru anumite probleme,declararea absenței unor comportamente sau opinii etc.). Dar și dacă nu se ajunge la asemenea situații extreme, prelungirea peste măsură a unei întrevederi va conduce la oboseala subiectului și/sau a operatorului și, deci, la scăderea atenției și la înmulțirea greșelilor întâmplătoare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
variabil presupun, de asemenea, un univers de „obiecte” empirice (care, ca și în cazul precedent, pot fi indivizi umani, grupuri sociale, instituții, comunități etc.) dotate cu o anumită trăsătură ce nu se mai evidențiază doar prin cele două alternative - prezență/absență -, ci și prin existența mai multor stări, care pot sugera chiar o variație graduală a intensității caracteristicii. Așa sunt conceptele „satisfacție în muncă”, „integrare socială”, „coeziune” a unui grup și multe, foarte multe altele. Chiar dacă unele noțiuni variabile pot fi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
folosește o singură asemenea întrebare (de satisfacție) în legătură cu întregul univers de probleme vizat de concept. Nici procedeul invers - de stabilire a priori a dimensiunilor și a indicatorilor fiecăreia dintre acestea - nu este lipsit de riscuri și de pericolul subiectivismului. În absența unei teorii clare, o analiză, oricât de atentă ar fi ea, nu poate garanta identificarea corectă și exhaustivă a dimensiunilor unui concept și a indicatorilor necesari și suficienți pentru a construi fiecare dimensiune aleasă. Eventuala consolare că o analiză ulterioară
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la un posibil cititor din afară (la circulația și receptarea poeziei) din moment ce roagă pe cititorul său să nu se grăbească să-l „criticarisească” dacă va intîlni „vreo noimă ori neplăcută sau nepotrivită atît la ideea sa și la a obștii”. Absența totală a ambiției și, deci, a conștiinței estetice, ori binecunoscuta prefăcătorie a creatorului care scrie una pentru a sugera contrariu!? Nicolae Văcărescu, fratele celui dinainte, n-are nici măcar asemenea scrupule. El mărturisește că, neavînd „duh născocitor”, adică talent, va folosi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Căci locul securizant (valea tristă și euforizantă) este, În același timp, o sursă de neliniște. Ea ocrotește, dar nu vindecă. Ceva lipsește (În Inserare: ființa „care poate să-l facă fericit”, În Păstorul Întristat: păstorița „cu chip prea dulce”) și absența transformă spațiul de petrecere Într-un loc de durere. Căutarea se termină În versurile sensibilului CÎrlova cu o plîngere măruntă, eliberatoare: „De multă nemișcare, ce face piste toate, Vederea Împrejuru-i se’ntoarce cu fiori, Pămîntul În somn dulce geamăt parcă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru poezie) fecundă, apropierea interzice confesiunea. Ca și În poemele de meditație istorică, numai distanța dă consistență reveriei. Numai străbătînd un spațiu vast, ochiul vede un palat osianic În niște modeste ruine. Asemeni În poeziile de dragoste: așteptarea presupune o absență, o Îndepărtare care provoacă o veritabilă euforie. Euforia Încetează cînd pașii se apropie: „Din frunza-ntunecată a pădurii vecine, Se Întinde o umbră... cineva parcă vine... Părere-nșelătoare, și-acum mă amăgești? Dar nu, văz o ființă... spre mine-naintează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceste supape nu mai funcționează, Îndrăgostitul Ieșitul. Leșinul este o moarte provizorie, o ieșire, pe termen scurt, din spațiul suferinței. O anticipare a adevăratei, ireversibilei dispariții. Leșinul intervine În clipe de depresiune și În clipe de extaz, În prezenți sau absența obiectului erotic. Formula Văcărescului (Alecu): „CÎnd nu te văz, am chinuri Iar cînd te văz leșinuri’’, este generală În poezia erotică a timpului și indică o suspectă complicitate În durere. Conachi cumulează Într-un poem (În lipsa ei) toate formele chinului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]