65,754 matches
-
pe Internet. Analiza conținutului anunțurilor ilustrează cererea și oferta de calități pe piața maritală. Decelând anunțurile de la rubrica de mariaje din ziarul La Centrale des Particuliers, B. Lemennicier (1988) găsește următoarea ierarhie de calități pe care bărbații le solicită femeilor: afecțiune (59,5%), frumusețe (49,4%), feminitate (27%), inteligență (21,3%) și senzualitate (16,8%). Femeile menționează drept calități dorite la bărbați: o situație financiară bună (61%), tandrețe (36,7%), inteligență (26,5%), masculinitate (24,4%) și seriozitate (14,2%). Fr.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familii și a obsesiei părinților de a păstra cu orice preț „armonia” familiei și intimitatea ei emoțională. La familiile centrifuge, unde relațiile din cadrul acestora fac parte dintr-o rețea mai vastă de rudenie sau socială, această dispersie în afară a afecțiunilor și comportamentelor membrilor familiei o afectează în special pe mamă. Ea își vede subminat rolul de soție și mamă autoritară și, în loc să-și asume respectiva condiție, proiectează insatisfacția asupra fiului (de neîmplinire a rolului), trimițându-l (involuntar, bineînțeles) în afara vieții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Acest scenariu nu este incompatibil cu dragostea romantică dintre cei doi, întrucât el funcționează cumva insidios. Desigur că, pe de altă parte, putem explica faptul de mai sus nu ca pe un scenariu rațional deliberat, ci și în termeni de afecțiune puternică reciprocă și de principii morale. (Băiatul se simte dator, și în numele reciprocității, să-i returneze serviciile și sacrificiile făcute.) 6.2.4. Planificarea familială și costul copiluluitc " 6.2.4. Planificarea familială și costul copilului" Un domeniu cu totul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
specializate (spitale, case de bătrâni) au micșorat cererea de a avea copii. Apoi, dacă o femeie, grație salariului pe care îl are și a subvențiilor de stat, este capabilă să-și crească singură un copil - care îi asigură nevoia de afecțiune și imortalitate -, de ce să se căsătorească, să aibă și grija soțului și eventual a mai multor copii? Facilitatea divorțului sporește riscurile ruperii căsătoriei și, prin urmare, incită cuplul să nu aibă mai mulți copii. Interdicția legală a copiilor de a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
beneficiilor face în mică măsură apel la factorii de mentalitate. Supoziția esențială este că indivizii se comportă rațional și în această zonă a realității umane, urmărind să-și maximizeze propria bunăstare. Sacrificiul dezinteresat pentru copii este unul aparent; nevoia de afecțiune și de imortalitate prin urmași este suficientă pentru a înțelege dorința de a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma costuri-beneficii construiește sisteme argumentative eficiente în descrierea și explicația fecundității, depășind cantonarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în funcție și de socializarea din familia de proveniență. Rolul de tată nu este nici el simplu. Aducerea pe lume a copilului satisface orgoliul parental și patronimic, dar în același timp acum are în copil un concurent la timpul și afecțiunea soției. Copilul în cuplul conjugal produce o nouă situație. De aceea, putem înțelege transformările radicale care survin de foarte multe ori în relațiile dintre cei doi și stingerea marii iubiri. Am în vedere aici următorul fenomen: la nivelul conștiinței comune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
granițe devin mobile. Impactul primului copil este foarte pregnant. Cele mai multe familii au însă mai mulți copii și survin astfel probleme suplimentare legate de relațiile între frați și (sau) surori, de competiția pentru a obține cât mai mult de la părinți, de afecțiunea discriminativă (reală sau doar percepută) a acestora. Prezența preadolescenților și a adolescenților în familie, cu tot evantaiul de dificultăți, afectează nu doar relațiile părinți-copii, ci și cele de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care se aleg liber ca soț și soție pe temeiul dragostei adevărate (romantice), dezinteresate, ajung să divorțeze în asemenea proporție? Ironic (și paradoxal), răspunsul este că tocmai de aceea. Adică, dacă cineva se căsătorește din dragoste, ceea ce înseamnă suport emoțional, afecțiune, confort psihologic, de ce să mai continue o conviețuire conjugală în care acestea au dispărut? Sistemul marital fundamentat pe nevoi expresive și mai puțin pe cele instrumentale (economico-productive, instruirea și profesionalizarea copiilor, presiunile grupului și ale familiei extinse etc.) conduce la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modernizării, urbanizării, automatizării și creșterii nevoii forței de muncă în sfera serviciilor. Aceasta a atras după sine și distanțarea dintre habitat și locul de muncă. Posibilitatea pentru ambii parteneri de a întâlni alți indivizi și de a stabili legături de afecțiune este acum mult mai mare. Pe de altă parte, dezvoltarea economică și creșterea urbanistică a însemnat în țările avansate și rezolvarea problemei locuinței, care era un serios impediment în divorțialitate. Democratizarea și liberalizarea vieții sociale de ansamblu au determinat o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de cupluri conjugale (care pretindeau în timpul intervievării că au o căsnicie reușită), a făcut o predicție de mare acuratețe cu privire la divorț (94% dintre cele previzionate). Cei care au divorțat au avut scoruri scăzute la următoarele trei dimensiuni: 1. grijă și afecțiune reciprocă; 2. gradul în care partenerii se văd pe ei înșiși ca parte a cuplului în opoziție cu tendința spre independență; 3. importanța „bătăliei” pe care cei doi trebuie să o ducă pentru menținerea mariajului. Cei care au realizat scoruri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ia în calcul mai multe feluri de divorțuri (mai modest și mai propriu, ele ar putea fi numite aspecte sau ipostaze ale divorțului): divorțul emoțional, atunci când deși cuplul poate fi văzut ca fiind fericit, soții au pierdut în mare măsură afecțiunea reciprocă, nu se mai înțeleg bine, iar comunicarea lasă mult de dorit. Se ignoră reciproc și ignoră problemele care apar. Astfel, deși atmosfera pare relaxată, insatisfacțiile cresc și se ajunge la divorț. Pe bună dreptate, autorul observă că dacă ruptura
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau ministru și nu-ți pasă, dacă vezi ce bine arată actualul soț al fostei tale neveste și nu te încearcă nici un fior, „dacă... și nu...”, înseamnă că ești despărțit cu adevărat. Personal, mă întreb în ce măsură, indiferent de sentimentele de afecțiune pe care le mai avem, putem ajunge la o asemenea liniște superioară, fără umbră de invidie și gelozie. După cum putem constata, de data aceasta fără interogație, câți dintre noi nu ne facem doar că nu ne pasă. Privitor la cauzalitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca și soților li se pare că părinții se comportă preferențial față de odraslele lorbiologice, îi avantajează atât psihologic, cât și material; loialitatea divizată se referă la faptul că cei doi părinți despărțiți își dispută, nu de puține ori cu cruzime, afecțiunea copiilor. Lupta pentru loialitatea exclusivă față de unul dintre ei îi plasează pe copii „la mijloc”, îi pun într-o teribilă derută. „Ațâțarea” este desigur nu doar vizavi de părintele biologic, ci și față de cel vitreg. Copiii prinși într-un asemenea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ajută părinții mai mult când aceștia sunt pensionari. Într-un anume fel, ceea ce părinții au investit în progeniturile lor se returnează acum sub formă de contribuții materiale (cheltuieli pentru întreținerea locuinței, medicamente și spitalizare etc.) sau răspunsuri de stimă și afecțiune. Prin pensionare, ieșind într-o anumită măsură din rețeaua socială dată de profesie și viața socială activă, părinții se centrează asupra celei familiale. A. Pitrou (1977) distinge două tipuri de întrajutorare părinți-copii: „ajutorul de subzistență” și „ajutorul de promovare”. Prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vecini și rude, cu referire la familia pe care o vizitează. Byng-Hall (1982) emite considerații pertinente și sugestii despre felul cum poate găsi lucrătorul social prilejuri de a implica persoane-cheie din afara familiei în munca de asistență. Infatuarea, vorbitul prea mult, afecțiunea exagerată, dar și lipsa de interes și alte comportamente constituie contraindicații în procesul terapeutic. Mai generale și semnificative sunt însă cearta cu clientul - te-ai certat, ai pierdut - și comportamentul de „robot”, adică lipsa de spontaneitate facială, corporală și paralingvistică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbatul apare așadar mai sec, nu întreabă prea mult, nu face comentarii, întrerupe, nu este atent la detalii. Femeile ar trebui să țină seama de aceste diferențe stilistice de conversație și comunicare și să nu le interpreteze ca lipsă de afecțiune, de respect sau de interes. Pentru a evita tensiuni și conflicte, este necesar ca lamentări de genul „Soțul niciodată nu mă ascultă cu seriozitate” sau „Nu este de acord cu nimic din ce spun eu” să fie revăzute în lumina
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
totuși, ministru de Interne (iunie 1881-ianuarie 1882). Girează chiar conducerea Consiliului de Miniștri, în perioada când I.C. Brătianu se afla în străinătate, și e ales în mai multe rânduri președinte al Camerei Deputaților. Suferea de mai multă vreme de o afecțiune pulmonară, care s-a agravat, grăbindu-i sfârșitul. Poeziile din tinerețe ale lui R. - care debutează în 1836, cu romanța A cui e vina? - par urmarea unui capriciu, o expresie a preocupărilor erotice, foarte asidue. Compunând cu înlesnire, în maniera
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol de precursor. Între marile romane, obișnuia să se destindă realizând scrieri epice de dimensiuni mai reduse. După Ion și Pădurea spânzuraților, a publicat Adam și Eva, o carte căreia i-a păstrat o afecțiune specială. E un roman al iubirii, văzută ca formă esențială de viață cosmică. Sunt urmărite două suflete, căutându-se prin epoci istorice diferite, în întrupări succesive. Reconstituirile de civilizații apuse relevă o putere imaginativă flaubertiană, care face din episoadele narațiunii
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
printre altele cercetări ale stărilor emoționale, mintale și comportamentale ale animalelor. Rezultatele acestor cercetări sunt surprinzătoare. Se pare că multe specii animale sunt mult mai asemănătoare cu noi decât ne-am imaginat vreodată. Ele simt durerea, suferă și cunosc stresul, afecțiunea, emoția și chiar dragostea. Studiile realizate referitor la comportamentul social al porcilor la universitatea Purdue, În Statele Unite ale Americii, de exemplu, arată că porcii sunt dornici de afecțiune și devin deprimați cu ușurință dacă sunt izolați sau li se ia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât ne-am imaginat vreodată. Ele simt durerea, suferă și cunosc stresul, afecțiunea, emoția și chiar dragostea. Studiile realizate referitor la comportamentul social al porcilor la universitatea Purdue, În Statele Unite ale Americii, de exemplu, arată că porcii sunt dornici de afecțiune și devin deprimați cu ușurință dacă sunt izolați sau li se ia timpul de joacă cu celelalte animale. Lipsa de stimulenți fizici și mintali poate duce la deteriorarea stării sănătății lor și la apariția diverselor boli. Uniunea Europeană a luat În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exemplu, că un grup este amenințat de un răufăcător (monstrul din mitologie). Cineva care posedă o forță sau o îndemânare specială atacă și omoară monstrul sau îl alungă. Grupul, scăpat de amenințare, întărește (gratifică) comportamentul eroului cu aprobare, elogiu, onoruri, afecțiune, celebrări, statui, arcuri de triumf și mâna prințesei. Unele dintre acestea pot fi neintenționate, dar ele nu întăresc mai puțin comportamentul eroului. Altele pot fi intenționate, comportamentul eroului este întărit special pentru a-i induce dorința să lupte cu alți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
are explicații veridice și în termenii condiționărilor directe și indirecte, transparente sau subtil-ascunse. Așa cum subliniam și în capitolul 1, Skinner (1971, p. 104) notează în acest sens cum „grupul, scăpat de amenințare, întărește (gratifică) comportamentul eroului cu aprobare, elogiu, onoruri, afecțiune, celebrări (...). Unele dintre acestea pot fi neintenționate, dar ele nu întăresc mai puțin comportamentul eroului. Altele pot fi intenționate, comportamentul eroului este întărit special pentru a-i induce” noi acțiuni benefice grupului. Pe aceeași linie, dar într-o paradigmă mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prietenie, și, nu de puține ori, de dragoste. De aceea, redăm în continuare o succintă descriere a celor două fenomene. Prietenia poate fi considerată relația psihosocială de durată dintre două ființe umane, rezultat al alegerii libere, avându-și baza pe afecțiune, încredere și prețuire mutuală. Relația de prietenie are în centrul ei afectivitatea și prețuirea reciprocă, bucuria, plăcerea și entuziasmul partenerilor de a fi împreună. Adevărații prieteni se caută mereu. Ea este o relație autentic afectivă între persoane egale, persoane ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
apară drept un fenomen universal, se prezumă valoarea ei bioevolutivă de reproducere. Raționamentul prezentat ar fi următorul: perechile bărbat - femeie, care, pe lângă simplele raporturi sexuale, au practicat și grija unuia față de altul și față de odraslele lor, au dezvoltat, altfel spus, afecțiune și încredere reciprocă, au căutat să fie pe cât posibil împreună și să aibă relații stabile, au avut mai mari șanse de supraviețuire. Ele au asigurat în mai mare măsură, în principal prin diviziunea muncii (bărbații - procurarea de hrană, în speță
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
doi ani (Bringle și Winnick, 1992). Invit, de asemenea, cititorul să reflecteze dacă, alături de tipurile menționate, nu putem vorbi și despre dragostea compasională - cum ar putea fi numită cea în care se iubește oarecum din milă, donatorul de grijă și afecțiune simțind plăcere în a se comporta paternal cu partenerul și, totodată, a-l vedea pe acesta dependent de el. Există, de asemenea, o dragoste posesivă, unde dominantă este frica de a nu-l pierde pe celălalt, de unde gelozia patologică, după cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]