10,591 matches
-
în satele de proveniență (Sebeșul de Jos, Sadu etc.). Satul a fost ajutat la construcția caselor de către Banca Albina, de unde și numele așezării. În acea perioada, ca și în prezent, majoritatea locuitorilor au fost și sunt români de religie ortodoxă. Albina figurează ca sat aparținând comunei Bucovăț până în anul 1950. Din anul 1950 a devenit localitate aparținătoare comunei Moșnița Nouă din județul Timiș. Prima vatră a satului a fost stabilită cam la 4 km. de drumul județean Timișoara - Buziaș, la 2
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
br> Școala a fost zidită tot în 1930 și a rămas aceeași până în zilele noastre. Biserica, căminul cultural și școala sunt amplasate în mijlocul satului. În spatele bisericii se află terenul de fotbal al satului, unde joacă echipa de fotbal F.C. Timișul Albina. Echipa satului a evoluat până în momentul în care nu a mai fost finanțată chiar de sătenii care jucau în echipă în acel moment și au apărut finanțatori din afara satului. În acel moment s-au format două echipe. Prima echipă este
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
cu mare succes în anul 2006. Echipa mare evoluează în divizia C sau liga a III-a, după cum se mai numește, din anul 2006. Obiectivul echipei este rămânerea în aceea divizie și întărirea echipei.<br> Punctul de atracție al localității Albina îl reprezintă obiectivul turistic de pe râul Timiș, format dintr-o terasă și binecunoscută plajă.<br> În fiecare an, în data de 15 august, de Sf. Maria, are loc Ruga din Albina. Cu ocazia acestei sărbători se adună toți fii satului
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
și întărirea echipei.<br> Punctul de atracție al localității Albina îl reprezintă obiectivul turistic de pe râul Timiș, format dintr-o terasă și binecunoscută plajă.<br> În fiecare an, în data de 15 august, de Sf. Maria, are loc Ruga din Albina. Cu ocazia acestei sărbători se adună toți fii satului și neamurile, unii venind chiar și din Sebeșul de Jos. Ei se prind într-o horă a bucuriei în fața bisericii, fiind îmbrăcați în costumele tradiționale românești care nu s-au schimbat
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
special care va dura 3 zile: 15, 16 și 17 august cu multă distracție și voie bună. În acest an va avea loc întâlnirea mult așteptată și de suflet dintre bătrânii și tinerii din Sebeșul de Jos și cei din Albina. Această sărbătoare va fi întregită de un spectacol de dor și suflet oferit de 3 generații din Sebeșul de Jos. Spectacolul va fi continuat de formații și soliști de renume din Banat.
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
176 vaci, 1260 oi, 760 porci și 54 de cai. 1993 - S-au împlinit 660 de ani de atestare documentară a localității Moșnița În prezent Moșnița Veche face parte din structura Comunei Moșnița Nouă, în a cărei componență mai intră Albina, Rudicica și Urseni. Actuala echipa managerială își propune să reconstruiască, prin recuperarea memoriei colective a localității, structurile adminitrative originale care i-au conferit profil identitar vechei localități Moșnița Veche, prima comunitate, în ordine istorică, dintre cele care în prezent alcătuiesc
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
și Exopterygota superioară. Știința care se ocupă cu studiul insectelor poartă denumirea de entomologie. Există aproximativ: Deși insectele dăunătoare ne atrag cel mai mult atenția, multe insecte sunt benefice pentru mediu și pentru oameni. Unele insecte, cum ar fi viespile, albinele, fluturii, și furnicile polenizează plantele cu flori. Polenizarea este o relație reciprocă între plante și insecte. Insectele adunând nectarul din diferite plante din aceeași specie, au răspândit, de asemenea, polenul de la plantele cu care s-au hrănit anterior. Acest lucru
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
specii de insecte ele sunt acum crescute în crescătorii, cu scopul de a poleniza suficient plantele din câmpuri, livezi sau sere la stadiul de floare. Insectele produc de asemenea și substanțe utile, cum ar fi miere, ceară, lac și mătase. Albinele melifere au fost crescute de oameni mii de ani pentru miere, deși polenizarea culturilor de aceste albine este tot mai importantă pentru apicultori. Viermii de mătase au influențat foarte mult istoria omenirii, drumul mătăsii a stabilit relații comerciale între China
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
câmpuri, livezi sau sere la stadiul de floare. Insectele produc de asemenea și substanțe utile, cum ar fi miere, ceară, lac și mătase. Albinele melifere au fost crescute de oameni mii de ani pentru miere, deși polenizarea culturilor de aceste albine este tot mai importantă pentru apicultori. Viermii de mătase au influențat foarte mult istoria omenirii, drumul mătăsii a stabilit relații comerciale între China și restul lumii. Insectele insectivore, sau insectele care se hrănesc cu alte insecte, sunt benefice pentru oameni
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
pericol, mamele fug de obicei cu puii în dinți. Hrană constă din carne și se hranesc mai ales cu mamifere și păsări, vii sau mai ales in descompunere, apoi cu oase, cu reptile, batracieni, pești, scoici, răci, insecte, miere de albine. Unele canide însă se hranesc și cu plante: fructe, muguri, mlădițe tinere, rădăcini, iarbă și mușchi, iar vulpile cenușii au anumite perioade din an în care sunt exclusiv vegetariene. Unele specii sunt foarte sângeroase. Sub aspect numeric, populațiile de canide
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
Rasputin "prietenul nostru", probabil un semn al încrederii de care se bucura acesta în ochii membrilor familiei imperiale. Rasputin a avut asupra țarinei Alexandra o influență personală și politică considerabilă, în mod special după ce Alexei a fost atacat de o albină în vara anului 1905. După cum se povestește, Rasputin ar fi alergat în ajutorul băiatului și ar fi strigat " Ужальте его и вы умретe!" ("Înțeapă-l și vei muri!”). Albina a zburat din preajma bolnavului și asta a fost interpretată ca o
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
considerabilă, în mod special după ce Alexei a fost atacat de o albină în vara anului 1905. După cum se povestește, Rasputin ar fi alergat în ajutorul băiatului și ar fi strigat " Ужальте его и вы умретe!" ("Înțeapă-l și vei muri!”). Albina a zburat din preajma bolnavului și asta a fost interpretată ca o manifestare a puterilor sfinte ale lui Rasputin. Poziția lui Raputin în biserică i-a permis să-și crească influența asupra lui Alexei. Este verificat că mai înainte de a-l
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
Constantă Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronică, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p. 7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albină, nr. 9/ septembrie 1990, Alină Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp. 55 - 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
911 a semnat un tratat comercial cu Imperiul Bizantin pe picior de egalitate. Noul stat kievean a prosperat pentru că avea controlul asupra drumului comercial care lega Marea Baltică de Marea Neagră și Orient și pentru că avea mari rezerve de blănuri, ceară de albine și miere pentru export. Dată fiind poziția pro-scandinavă a cronicii "Povestea anilor care au fost", unii istorici ai slavilor au pus în discuție rolul varegilor în înființarea Rusiei Kievene. Până la domnia lui Sviatoslav (aproximativ 945-972), prinții kieveni au adoptat religia
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși,albine,etc. Obiceiuri și credințe populare Obiceiurile de iarnă se întâlnesc în lunile decembrie - ianuarie și se referă la sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou. În Ajunul Crăciunului copiii merg în „colindeți” (colindat). Ei trec pe la toate casele satului, iar gospodării
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
120 de familii, fapt care ilustrează sporirea permanentă a populației. În 1891 comună Bala era formată din satele Bala de Jos și Cârșu și avea 800 de locuitori care posedau 108 bovine, 182 ovine, 19 căi și 182 familii de albine, iar în 1894 la Bala existau 145 de contribuabili și 156 de case, după cum notă revizorul școlar N. D. Spineanu: „Ocupațiunea locuitorilor este agricultură și creșterea vitelor. Calitatea pămîntului este de mijloc. Aici se cultivă și pomi mulți. Ei posedă
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
plasa Podgoria a județului Prahova, având exact aceeași configurație ca și azi, și anume satele Bălteni, Izești și Podenii Vechi, cu o populație totală de 2185 de locuitori, care se îndeletniceau cu meșteșuguri (erau dulgheri, zidari, rotari, dogari, fierari), creșterea albinelor și a gândacilor de mătase. Ei își desfăceau produsele la Ploiești și București. Aceeași alcătuire o avea, așa cum arată Anuarul Socec, și în 1925, cu o populație de 2640 de locuitori, fiind reședința plășii Podgoria. În 1931, satele Bălțești și
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
croitorie; Până în anul 1989, la scoală au fost crescuți viermi de mătase cu sămânța indigena elită și galbenă, apoi rasele Milaneză, de Neapole și Milaneză încrucișată cu Japoneză. În localitate se practică și apicultura, fiind înregistrate peste 300 familii de albine. Terenurile bune pentru agricultură, cursurile de apă, bogăția apelor freatice din podul terasei au fost favorabile dezvoltării așezării omenești încă din vechi timpuri. Climatul este temperat - continental.
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
și specializat, desprins de dulgherie. Drănițitul constă în confecționarea draniței pentru acoperișuri. Cizmăria a fost și încă mai este o meserie căutată. Se repară încălțămintea dar se execută și opinci sau mici obiecte din piele: curele, genți, încălțăminte . Lumânăritul. Creșterea albinelor dădea posibilitatea obținerii materiei prime pentru producerea lumânărilor de ceară, făcute pentru iluminat ceremoniile religioase, nunți, botezuri și înmormântări. Biserica „Sfântul Niculaie” („ Catedrala munților” sau „Catedrala ptriarhilor”) din centrul comunei Pipirig a fost construită între anii 1929-1950 și este ctitoria
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
capăt (o bâtă ciobănească mai sănătoasă),(în expresia vezi că iau moșioaca la ciñe=vezi că te iau la bătaie); mñic=nimic si mic; mñezuină=locul dintre două holde,locuri,postăți cu proprietari diferiți; mursă=apă îndulcită cu miere de albine (latina veche=mulsă cu acelaș sens); măduhă=măduvă, inimă, putere, (a) mântui= termina, sfârși de regulă o activitate; motroașă= femeie mai tăntălaică și care de regulă se îmbracă neîngrijit (cu haine murdare și/sau rupte); mară= (magh.marhă, vechi scr
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici italienii nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu mănunchi din picioare de căprioară. Cășiunenii mai aduceau la iarmaroc miere de albine, căci ei erau buni apicultori, iar aceasta era la mare căutare în rândul turcilor și a grecilor. Iarmarocul a luat mai târziu o dezvoltare de necrezut. Mărfurile aduse din Iași, București și Transilvania, blănurile din Rusia, valurile de sumane și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
alte localități. În consecință am procedat la o împărțire a contribuabililor în funcție de numărul satelor cu care este menționată și după metodologia anterioarei situații ar rezulta, ipotetic, următorul tabel: Locuitorii satului se ocupau cu creșterea animalelor mici (oi, capre) și a albinelor, cultivau cereale (grâu, mei, porumb, orz mixt), dădeau dijma din miei, iezi și stupi, precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
floarea-soarelui, în 1746 se obțin 380 buc, în 1753, 363 buc. Se creșteau animale mari, folosite la munca câmpului: boi, vaci și cai. Sătenii aveau 10 boi în 1713 la 1725 - 22, iar 1753 - 25. Mai creșteau porci, oi, capre, albine. Începe să apară o oarecare stratificare socială a populației, raportată la numărul de animale pe care le creșteau probabil și pentru comerț, așa cum este cazul din 1713 al lui Nicolae David, care avea 20 de oi, ori Săcară Gavril cu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
a fost înființata Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării din cele 995 care se ocupau cu agricultura. Albinăritul este o ocupație arhaică practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânării familiilor de albine sălbatice, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată bază meliferă, apicultura este practicată și astăzi exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
fost înfințată Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării, din cele 995 care se ocupau cu agricultura . Albinăritul este o ocupație arhaica, practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânarii familiilor sălbatice de albine, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată baza melifera, apicultură este practicată și astăzi, exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice, a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]