10,626 matches
-
în ciuda originii sale că frumusețe, numele a ajuns în limbaj comun să denote monstruozitatea." Cartea "Female Rage: Unlocking Its Secrets, Claiming Its Power" scrisă de către Mary Valentis și Anne Devane specifică " Atunci cand întrebăm femeile cum percep ele furia, mereu este amintită Medusa, monstrul mitologic cu șerpi în loc de păr... De-a lungul interviurilor, ni s-a spus că Medusa este 'cea mai înspăimântătoare femeie din lume' ... [deși] nici una dintre femeile intervievate nu puteau să-și amintească detalii despre mit." Chipul Medusei a
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
unui cult . Conform lui Jan Bremmer, chiar și ipostaza ca homosexual aparține unei versiuni mai vechi a legendei, care conținea uciderea lui Orfeu, dar nu și episodul cu Euridice. Mitul a fost des prelucrat și citat, de pildă de: Trebuie amintit și spectacolul Platon este unul din gânditorii care își exprimă antipatia față de Orfeu. Această atitudine trebuie înțeleasă din perspectiva poziției în general critice a filosofului față de tagma artiștilor, așa cum reiese ea mai ales din "Republica". În cuvântarea lui Phaidros despre
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
deși, în zilele noastre, Rasputin este văzut de cei mai mulți istorici ca un țap ispășitor. El a jucat un rol minor, dar spectaculos, în prăbușirea dinastiei Romanov. Data de naștere a lui Rasputin nu este cunoscută cu certitudine, cea mai des amintită fiind cea de 10 ianuarie 1869. Datele avansate de mulți cercetători și de numeroșii lui biografi sunt cuprinse între anii 1863 și 1873. Grigori Efimovici Rasputin s-a născut în familia unor țărani într-un sătuc siberian de pe râul Tura
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
din totalul de 1075 locuitori, diferența de 193 fiind greco-catolici,dar nu ne sunt date numele preoților parohi.Din știrile nescrise ajunse prin viu grâi până la noi, în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea,ne sunt amintiți preoți din familiile Toma și Laslău,ultimul Moise Laslău(1860-1900?) îndeplinind și funcția de învățător și director al Școlii primare confesionale din Feneș. Începând cu anul 1900(?) a servit că preot paroh și totodată că învățător-director, până în anul 1919,marele
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
Limita de nord o constituie creasta calcaroasă Vf. Prisăcii - Runcu, limita de sud este formată de o linie convențională ce urmează cursul pârâului Răchite și drumul de exploatare ce leagă pe culme satul de Geoagiu de sus. În cuprinsul teritoriului amintit, sunt răspândite gospodării, sălașe și locuințe abandonate dând așezării un aspect tipic montan, gospodăriile izolate sau grupate mai multe la un loc ocupă terasele văilor și versanții favorabili așezării locuințelor sau utilizării agricole a terenurilor. Cele 17 trupuri ce constituie
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar și spațiile comerciale. În cadrul intravilanului au fost stabilite 2 subzone care datorită fenomenelor sus amintite au interdicție temporară de construcție. Alimentarea cu energie electrică se face prin LEA / linie electrică aeriană de 20 KV - Stremț ce este prevăzută cu deviație din Geoagiu de Sus cu ajutorul a 2 posturi de transformare de la 20/0,4 KV
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
de redacție la ziarul "Scînteia", de la tribuna căruia a cerut condamnarea la moarte, printre alții, a lui Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu, Radu Gyr și Pamfil Șeicaru. Soția sa, Alexandra Sidorovici, a fost acuzator public al Tribunalului Poporului (amintit și de Petre Țuțea). Între 1948 - 1949 a fost profesor de ziaristică la Universitatea din București, deși nu avea decât 6 clase de liceu. În timpul României comuniste a fost ambasador în Statele Unite în 1955 și la ONU între 1959 - 1962
Silviu Brucan () [Corola-website/Science/300260_a_301589]
-
așteptând noi întăriri. Țăranii cu o vitejie deosebită au atacat armata nobiliara având sorți de izbândă, dar sosirea unor noi trupe nemeșești de la Caransebeș, Lugoj și Hunedoara, superioare numericește, a decis în favoarea nobililor bătălia. Nu este însă exclus că cetatea amintită să se fi găsit de fapt pe dealul "Schanzberg", situat la nord-vest de sat, având o diferență de nivel de 5 m față de câmpia înconjurătoare. Aici se pot bine distinge șanțurile de odinioară, care străjuiau o construcție pătrată din pământ
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
stapâni în veci, numit Kend [Uifalău - parte componentă a comunei Rădești], așezat lângă Mureș, (care fusese al ereticului Iob), mort fără a lăsa vreo rudă de sânge, aflător lângă pământul zis Fynod [așezare dispărută] al comitelui Andrei. (I-a dăruit amintitul pământ) aceluiași comite Andrei între hotarele sale vechi și neîndoielnice împreună cu toate forțele și cele ce țin de el.” Pământurile și satele din zona centrală a comitatului Albei erau în proprietatea nobililor de Geoagiu și a familiei acestora, iar cele
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
brăzdate de vai (care coboară până la apă Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii. Dealurile sunt potrivite că înălțime, acoperite cu păduri de fag și stejar, salcâm ori plop, așa cum sunt cele două culmi amintite: Berești (382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
străromânească (sec. V-VIII) importantă pentru confirmarea continuității în zonă (consemnăm și importantul depozit de seceri din bronz descoperit aici în iunie 1974). Hazardul face ca primele atestări documentare, pe care le cunoaștem, să se refere la același sat Străoști, amintit atât într-un hrisov semnat de Radu cel Frumos la 28 octombrie 1464 pentru a întări mânăstirii Snagov mai multe sate, fapt confirmat de Basarab cel Tânăr la 23 martie 1482, într-o carte domnească emisă la Gherghița aceleiași mânăstiri
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
stabilește că identificarea și înregistrarea așa cum este prevăzută în Articolul 3 (1) ( c) al Directivei 90/425 / CEE, a unor astfel de animale trebuie, în afară de cazurile animalelor pentru tăiere și a equinelor înregistrate, trebuie să fie efectuate după controalele veterinare amintite; Întrucât, îndeplinirea unor scheme de ajutor Comunitar, în domeniul agriculturii solicită identificarea individuală a anumitor tipuri de specii de animale, deoarece sistemele de identificare și înregistrare trebuie să fie potrivite pentru aprecierea și controlul unor astfel de măsuri; Întrucât este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
capacitatea de cazare: „Remus” (în centrul satului), „Forum” (nord-vest), „Sub Cetate” (centru) și „H & H” (la intrarea în sat dinspre sud-vest). Autoritatea Națională pentru Tineret pune la dispoziție 60 de locuri de cazare pentru taberele școlare organizate în sat. Monumentele amintite (cele două biserici, din deal și din vale) au mare însemnătate istorică, fiind mărturii ale Transilvaniei medievale, respectiv moderne. Se pot efectua trasee montane, lanțul Cibin aflându-se la doar 4-500 m distanță de sat, iar drumurile din sat și
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
de 18.900 lei . În 22 ianuarie 1944, preotul Marian Boian, cerea Administrației financiare să scutească biserica de impozit datorită valorii mici an bunurilor sale și pentru că aveau în proiect repararea bisericii și edificarea unei case parohiale noi. Din documentul amintit reiese că biserica greco-catolică din Giacăș a avut o clădire destinată școlii confesionale, cedată administrației locale pentru desfășurarea cursurilor școlii primare de stat . Cererea nu înduioșează autoritățile care cer plata unui impozit de 911 lei, majorat cu 50% pentru întârziere
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
a devenit uneori un administrator și/sau un mijlocitor între români și noii feudali și/sau (2) titlul de cneaz/voievod a devenit unul nobiliar (ex. voievodul Transilvaniei sau asociat titulurilor de nobil de origine română). În acest context merită amintit că Țara Codrului a dat câteva familii nobiliare românești, poate mai puțin mediatizate decât cele din Maramureșul istoric, dar foarte importante și cu contribuții cheie la istoria României. Spre exemplu, George Pop de Băsești (1835-1919) a fost președintele Adunării Naționale
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de la [[Turnu Roșu]], pe lângă organele scăunale de la [[Tălmaciu]], precum și pe lângă cele două curți din sat, ca: plăieși, călărași, crainici, libertini etc., „slujbe” care implicau o minimală știință de carte. Ținând cont de aceștia dar și de faptul că în conscripțiile amintite sunt menționați numeroși preoți care îndeplineau funcțiile de „grămătici” , cum a fost cazul lui Ioan Vasile în 1721, respectiv de dascăli ai școlilor sătești, se poate conchide că, deși neatestată documentar până acum, cel puțin începând cu [[secolul al XVIII
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
al XVIII-lea]] sunt acelea de „"Territorio inferiori"” și „"Territorio superiori"” . Cu prudența de rigoare se poate considera că „hotarul de jos” se întindea între actualul [[drum]] județean [[Tălmaciu]]-Racovița-[[Avrig]] și [[râul Olt]], iar „hotarul de sus” între drumul amintit și până la poalele [[pădure|pădurilor]]. Spre sfârșitul secolului al XVIII, s-a trecut la practicarea unei [[agricultură|agriculturi]] sedentare trienale, după modelul [[sași|săsesc]], numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
clopotnița cu un singur etaj; pe cele patru laturi are câte o fereastră semicirculara. Datorită faptului că este destul de veche, este declarată monument istoric. Din Conscripția Aran din anul 1750, aflăm unele date despre populația acestui sat. Astfel, în documentul amintit se arată că în Csula Mare trăiau 34 de familii cu 160 de suflete, populația crescând într-un ritm simțitor pentru că în anul 1900 să ajungă la 300 de locuitori. Fiind un sat de români, deosebit de vechi, este menționată și
Ciula Mare, Hunedoara () [Corola-website/Science/300544_a_301873]
-
Din registrul cu procesele verbale rezultă problemele dezbătute în ședințe, bugetul local, etc. Primăria a funcționat în Livadia de Câmp - pe atunci comună, până în anul 1963, când regimul comunist a transferat primăria la Baru (comuna Livadia devenind sat). Prima biserică (amintită scriptic) a fost construită în anul 1733 din lemn, fiind amplasată în zona cimitirului actual. Datele despre parohie apar într-o carte publicată de Dr. Dimitrie Radu episcop greco-catolic de Lugoj, editată în 1903 sub numele „Semitism". Aceste date au
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
secolul XX au fost familiile Stoica / Ianăș, Lascu / Naia, Mihai Lupșa, Iancu Betii, Popescu Iacob și Beni Șupănău. Mai erau în sat una sau două persoane numite cojocari, care confecționau cojoace și pieptare. Referitor la alimentația locuitorilor din Livadia, trebuie amintite posturile care erau respectate până în primele decenii ale instaurării regimului comunist. Astfel credincioșii, de religie greco-catolică, țineau posturile din calendarul creștin și zilele de vineri ale fiecărei săptămâni. În primele decenii ale secolului XX, așa cum s-a menționat în capitolul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
prezentat în capitolul anterior, în deceniile de după anii 1950 - 1960, transformările produse după al doilea război mondial de armatele Rusiei comuniste, după ocuparea țării noastre, au transformat complet fața acesteia, deci și a satului tradițional ardelenesc, sub toate aspectele lui, amintite anterior. Livadia de astăzi sub aspectul fizic, ca și al generației actuale de săteni, (ai deceniului 90 și după) seamănă foarte puțin cu al părinților și bunicilor actualei generații de locuitori. De asemenea menționăm că 45 de ani de comunism
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ivită între moștenitorii pamânturilor stăpânite la 1810 de Dumitru-Dumitrașcu Mariș (din "Valea Arinilor") și soția sa Maria (fiica preotesei din Brătila), respectiv moșiile "Borzești, Prăjești, Măzănăești, Sârbi, Brătila". Nepoții și strănepoții, căpitanul Constantin Mariș, Constantin Ene, se judecă pentru pământurile amintite, respectiv cele schimbate de Vasile Mariș și sora sa Anița (fiii lui Dumitru Mariș), cu Ioan Mariș și Luca Mariș, cercetarea fiind făcută de către ispravnicul de ținut Iordachi Mariș. Măzănăeștii este numele moșiei de lângă Valea Șoșii, Luca Mariș fiind locuitor
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
poartă. Porțile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau cetatea dintr-o parte în alta. Forul era în centrul orașului cuprins între zidurile de apărare și se afla la întretăierea celor două străzi principale amintite mai sus. Dacă în interior se aflau clădirile administrative și religioase, în afară însă se aflau case, gospodarii, unele temple, dar și construcții publice și particulare precum și cimtirele. Numele complet al orașului era Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. La
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
personalitatea și cultul pentru țară și străbuni. În 1967 este admis la "Școala Militară Superioară de Ofițeri de Marină" din Constanța. Anul I îl urmează pe nava școală Mircea. Printre profesorii pe care i-a avut în această școală merită amintiți amiralul Ilie Ștefan - comandantul școlii și comandorul Constantin Costăchescu - comandant de submarine în al Doilea Război Mondial. Data de 19/20 august 1968, zi reținută de istorie prin Invadarea Cehoslovaciei de către URSS, îi găsește pe Pavel Coruț și colegii din
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
mare și au împușcat și pe comandantul artileriei. Atunci împăratul s-a tras înapoi"" sau în cronica scrisă de vistiernicul venețian al sultanului, Giovanni Maria Angiolello (1451-c. 1525), în care asediul este descris astfel: Făcând încercarea de a cuceri fortăreața amintită, s-au așezat șapte bombarde și în decurs de opt zile s-au făcut efortul de a o cuprinde, dar două din cele bombarde s-au spart, iar cei care se aflau în fortăreață nu voiau să stea de vorbă
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]