13,008 matches
-
data de 8 septembrie (sărbătoarea Nașterii Sfintei Fecioare Maria) toți locuitorii țin sărbătoarea deosebit. Opt obiective din orașul Popești-Leordeni sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice (între care ruinele conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
sport" (fotbal, yachting, lupte, box) și, respectiv "turism" și "alimentație", la școala de arte și meserii. Patru obiective din comuna Chiajna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două sunt clasificate drept situri arheologice așezarea din Epoca Bronzului (cultura Glina) de la Roșu, aflată pe malul drept al Dâmboviței, în colțul pădurii; și situl de la Chiajna, de pe malul înalt al Dâmboviței, între conac și cimitir, cuprinzând: o așezare neolitică, una din Epoca Bronzului (cultura Tei
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
Ioan Evanghelistul” și Cocioc (ultima cu hramurile „Sfânta Varvara” și „Duminica Tuturor Sfinților”). În rest, în comună mai există opt alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice trei la Lipia și trei la Siliștea Snagovului. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură stăreția fostei mănăstiri Gruiu din satul Gruiu, astăzi grădiniță, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea; și biserica „Sfinții Voievozi” din satul Lipia, datând
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
Agricol Ilfov, aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Șapte obiective din comuna Ciolpani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, toate ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice patru la Ciolpani, (din care două în zona fostului sat Țigănești) și unul la Izvorani. Celelalte două sunt mănăstirea Țigănești datând din secolul al XVIII-lea, și biserica „Adormirea Precistei” din satul Ciolpani.
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
-lea. Ansamblul constă din biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1517) și turnul clopotniță. În rest, alte zece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea din marginea sudică a pădurii Scroviștea de lângă Tâncăbești, atribuită culturii Glina din Epoca Bronzului; situl de la Tâncăbești, găsit pe malul nordic al lacului, la marginea estică a satului Tâncăbești, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei) și secolul I
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
Sectorului Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector devenit în 1981 județul Ilfov. Nouă obiective de pe teritoriul comunei Ciorogârla sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice tellurile neolitice din satul Ciorogârla punctul „La Plopi”, atribuite culturii Boian; situl de la liceul agroindustrial din același sat cuprinzând o așezare neolitică, una din Epoca Bronzului aparținând culturii Glina, și una din secolele al III-lea-al IV-lea î.e.n.
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
în Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Patru obiective din comuna Ștefăneștii de Jos sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice situl de la Crețuleasca, aflat pe malul drept al râului Pasărea, în marginea vestică a satului, cuprinde o așezare geto-dacică, una daco-romană, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din secolele al IX-lea-al X
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
unei reorganizări administrative regionale, comuna a trecut la județul Giurgiu, din care a făcut parte până în 1985, când a fost transferată Sectorului Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. În comuna Domnești se află situl arheologic de la Domnești, aflat pe malul stâng al Sabarului, între drumul spre Țegheș și cel spre București, clasificat ca sit arheologic de interes național. El cuprinde așezări din Epoca Bronzului, secolele al III-lea-al IV-lea e.n., secolele al IX
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
transferată Sectorului Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. În comuna Domnești se află situl arheologic de la Domnești, aflat pe malul stâng al Sabarului, între drumul spre Țegheș și cel spre București, clasificat ca sit arheologic de interes național. El cuprinde așezări din Epoca Bronzului, secolele al III-lea-al IV-lea e.n., secolele al IX-lea-al XI-lea și secolele al XVI-lea-al XIX-lea. Șase alte obiective din comuna Domnești sunt incluse
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
secolele al IX-lea-al XI-lea și secolele al XVI-lea-al XIX-lea. Șase alte obiective din comuna Domnești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice. Două se află tot la Domnești, pe malul stâng al Sabarului, ambele în zona fostului sat Cațichea: unul la vest de biserică, având o așezare neolitică, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din secolele
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
1986 a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Două obiective din comuna Vidra au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local, ambele că situri arheologice. Situl „Tellul Vidra” de pe malul stâng al Șabărului, cuprinde o așezare din secolul al XVIII-lea, una din secolele al IX-lea-al XI-lea, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și două așezări neolitice, dintre
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Zeița din Vidra”, simbolizând cultul fecundității. Un alt obiect din perioada neolitica, de data aceasta aparținând culturii Boian, este un suport de vas din lut. Ambele obiecte sunt expuse la Muzeul de Istorie și Arta al Municipiului București. Celălalt sit arheologic se află tot pe malul Șabărului, lângă calea ferata București-Giurgiu și conține o așezare din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea.
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
trecut la Sectorul Agricol Ilfov, aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Trei obiective din comuna Clinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice, ambele în satul Clinceni cel din punctul potecii Ciurari-Slobozia de pe malul drept al Ciorogârlei cuprinde o așezare din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din secolele al XV-lea-al XVI-lea; iar situl de la biserica
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
mai departe în județul Giurgiu de Bolintin-Vale. La Aluniș, din această șosea se ramifică DJ401D, care duce la Dărăști-Ilfov, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni și Vidra. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1852, însă săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii ale paleoliticului și neoliticului. În 1595, înaintea bătăliei de la Călugăreni, Mihai Viteazul și-a așezat tabăra la Măgurele. După luptele de la Călugăreni, turcii au prădat și satul Măgurele, locuitorii risipindu-se în pădurile din jur
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,32%). Pentru 5,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Nouă obiective din orașul Măgurele sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, între acestea numărându-se și ruinele fostei mănăstiri Grindure. Celelalte sunt clasificate ca monumente de arhitectură. În incinta Institutului de Fizică Atomică se află conacul Oteteleșanu, monument din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ce cuprinde conacul propriu-zis
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
fie transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Unsprezece obiective din comuna Petrăchioaia sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei) aflată la sud de satul Măineasca pe o vale afluentă Mostiștei; așezarea din secolul al IV-lea e.n. de lângă fostul CAP Măineasca; așezarea din secolele al II-lea-I î.e.n. de pe malul vestic al
Comuna Petrăchioaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300507_a_301836]
-
admire arhitectură deosebită dar și fantastică opulenta în care trăia familia Ceaușescu în Palatul Scrovistea. În rest, opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice două la Bălțeni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat că monument de for public. http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Nouă obiective din comuna Tunari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl arheologic din colțul nord-estic al aeroportului Henri Coandă, aflat lângă Dimieni cuprinde o așezare daco-romană și o așezare cu necropolă de incinerație datând din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl aflat la nord de același aeroport cuprinde așezări
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
arondată Sectorului Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Nouă obiective din comuna Tunari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl arheologic din colțul nord-estic al aeroportului Henri Coandă, aflat lângă Dimieni cuprinde o așezare daco-romană și o așezare cu necropolă de incinerație datând din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl aflat la nord de același aeroport cuprinde așezări din epoca
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
cu necropolă de incinerație datând din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl aflat la nord de același aeroport cuprinde așezări din epoca geto-dacică, Epoca Bronzului, precum și o așezare și o necropolă din secolul al XVII-lea; alte trei situri arheologice ample se află în zona satului Tunari. Drept monumente de arhitectură sunt clasificate biserica „Sfântul Nicolae” a fostei curți boierești a postelnicului Constantin Cantacuzino din Tunari, ridicată în 1742 și reconstruită în 1890; precum și fortul 4 Tunari și bateria intermediară
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
limba rusă. După ce a absolvit Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, a predat aici din 1891, ajungând decan al Facultății de Orientalistică, în 1911, și membru al "Academiei Ruse de Științe", în 1912. În această perioadă a participat la săpăturile arheologice de la capitala antică a Armeniei, Ani și a introdus în circuitul științific și public numeroase monumente ale literaturii vechii armenești și georgiene. Marr și-a câștigat o reputație fabuloasă de geniu rebel cu teoria sa monogenetică a limbii ("teoria iafetică
Nicolai Iakovlevici Marr () [Corola-website/Science/300516_a_301845]
-
Mogoșoaia se află ansamblul palatului brâncovenesc Mogoșoaia, monument istoric de interes național, cuprinzând palatul propriu-zis, biserica „Sfântul Gheorghe”, turnul de poartă, cuhnia, vila d'Elchingen, serele, zidul de incintă, parcul și ghețăria. Un alt monument de interes național este situl arheologic de la „Chitila Fermă”, ce cuprinde două telluri neolitice aparținând culturilor Gumelnița și Boian, precum și așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei, fazele II-III), perioada Halstatt, epoca geto-dacică, secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolele al V-lea-al VI
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Unul este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața ștrandului, și clasificat drept monument de for public. Celelalte patru sunt situri arheologice. Pe malul sudic al lacului Mogoșoaia, în punctul „Livadă” s-a descoperit o așezare geto-dacică, iar pe malul nordic, la sud de pădurea Moțoc, s-a descoperit o așezare din Epoca Bronzului. În punctul „Administrația Fermei”, se află urmele unei
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
italiene (inițial Ruma) ar putea fi derivare din numele unei stirpe etrusce, Rumina. Cea mai mare colecție de artefacte etrusce se gaseste la Museo Nazionale di Villa Giulia din Romă, înființat de Papă Iulius al III-lea. Există numeroase vestigii arheologice în orașele fondate de etrusci și care rezistă până astăzi. Descoperiri importante, care au atras atenția lumii asupra acestei civilizații, au fost mormintele pictate din Tarquinia. În secolul al XIX-lea se declanșase chiar o mânie cu privire la etrusci, orice muzeu
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
rezistă până astăzi. Descoperiri importante, care au atras atenția lumii asupra acestei civilizații, au fost mormintele pictate din Tarquinia. În secolul al XIX-lea se declanșase chiar o mânie cu privire la etrusci, orice muzeu mândrindu-se cu obiecte etrusce, în defavoarea siturilor arheologice. Limba etrusca nu făcea parte din limbile indoeuropene, si nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie, principalele texte cunoscute
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]