11,879 matches
-
cultură similară, probleme similare - Însă armean american Însemna cineva care Îi disprețuia pe turci. Toate capetele s-au Întors dintr-odată Înspre Armanoush. Privirile lor stăruitoare dezvăluiau un interes amestecat cu panică, de parcă ea ar fi fost o cutie de cadouri viu colorată al cărei conținut le era necunoscut. Înăuntrul cutiei putea fi un cadou la fel de Încântător ca și ambalajul sau o bombă. Armanoush a ridicat umerii de parcă s-ar fi oțelit Împotriva unei lovituri, Însă, fiind de atâția ani niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Toate capetele s-au Întors dintr-odată Înspre Armanoush. Privirile lor stăruitoare dezvăluiau un interes amestecat cu panică, de parcă ea ar fi fost o cutie de cadouri viu colorată al cărei conținut le era necunoscut. Înăuntrul cutiei putea fi un cadou la fel de Încântător ca și ambalajul sau o bombă. Armanoush a ridicat umerii de parcă s-ar fi oțelit Împotriva unei lovituri, Însă, fiind de atâția ani niște obișnuiți ai cafenelei, membrii grupului se pătrunseseră mult prea mult de apatia locului ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
rubinele dinăuntru și apoi i-a dat-o lui Hovhannes Stamboulian zâmbind. — N-ar trebui să lași o piatră atât de prețioasă la vedere. Uite, ia-o, a zis sergentul cu un aer de curtenie calmă. — Da, mulțumesc. E un cadou pentru soția mea, a spus liniștit Hovhannes Stamboulian. Sergentul i-a aruncat un zâmbet complice, ca de la bărbat la bărbat. Însă imediat expresia lui a trecut de la amabilitate la Îmbufnare, iar când a vorbit din nou vocea lui nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
puternică, să fie Întotdeauna puternică de dragul copiilor și a celui care era pe drum. Armanoush era gravidă În patru luni. Doar când a fost Împins pe ușă În strada Întunecoasă și-a amintit Hovhannes Stamboulian să-i dea soției sale cadoul. Și-a vârât mâinile În buzunare și s-a simțit ușurat că vârfurile degetelor sale nu au dat peste rodia de aur. O lăsase acasă, Într-un sertar al biroului. A zâmbit ușor gândindu-se cât de Încântată va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ei o ducea acolo, ca să nu mai pomenim de preocuparea de a găsi o cale să-i spună despre moartea bunicii ei, pe măsură ce ora plecării se apropia, Rose trecuse la un fel de confuzie tipică turiștilor. Vrând să cumpere un cadou special pentru fiecare membru al familiei exclusiv feminine a lui Mustafa, cerceta cu grijă marfa de pe fiecare raft, deși nu avea prea multe opțiuni. Carnețele În formă de cactus, brelocuri În formă de cactus, magneți În formă de cactus, pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cactus, pahare de tequila cu imagini cu cactuși pe ele - o grămadă de mărunțișuri și fleacuri cu imagini, dacă nu de cactuși, fie de șopârle, fie de coioți pictate pe ele. În cele din urmă, Rose a cumpărat câte un cadou pentru fiecare femeie din familia Kazanci - exact același, ca să fim drepți - compus dintr-un creion multicolor pe care scria ÎMI PLACE ARIZONA, Îndoit În formă de cactus, un tricou alb cu harta Arizonei imprimată pe partea din față, un calendar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
poartă, unde trebuiau să treacă printr-un control de siguranță suplimentar, rezervat celor care se Îmbarcau pentru zboruri intercontinentale, În special cei care se Îndreptau spre Orientul Mijlociu. Rose a urmărit cu o privire Îngrijorată un ofițer politicos, dar morocănos cercetând cadourile pe care le cumpărase din Tucson. Ofițerul a ridicat un creion În formă de cactus În aer și l-a fluturat, de parcă ar fi mustrat-o pentru o faptă rea pe care era pe cale s-o comită. Totuși, de Îndată ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dată când Mustafa Îl văzuse pe taică-său uitându-se la el În felul ăla avea opt ani și era circumcis. Și-a amintit de băiatul acela nefericit, Întins pe un pat imens, arătos de satin, cu o grămadă de cadouri În jur, așteptând să-i fie tăiată, Înconjurat de rude și vecini, unii pălăvrăgind, alții mâncând, alții dansând, În timp ce alții erau ocupați să-l tachineze; erau acolo șaptezeci de oameni care veniseră să sărbătorească inițierea lui, trecerea lui de la copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
deschidea unul din sertarele măsuței de toaletă și scotea de acolo o cutie. Pe Învelitoarea de catifea se odihnea broșa În formă de rodie. Fiind cel mai mare copil al familiei Kazanci, broșa asta Îi fusese dată ei, era un cadou de la tatăl ei care o moștenise de la mama lui - nu de la mama vitregă, Petite-Ma, ci de la mama despre care nu vorbea niciodată, mama care Îl abandonase când era copil, mama pe care nu o iertase niciodată. Broșa era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o adunătură de mincinoși. Toți politicienii sunt corupți. Dacă am avea mai multe femei În parlament, lucrurile ar sta cu totul altfel, s-a băgat mătușa Feride care purta tricoul cu ÎMI PLACE ARIZONA pe care Rose i-l adusese cadou. — Mama are dreptate. Dacă e să mă Întrebați pe mine, singura instituție demnă de Încredere din țara asta a fost Întotdeauna armata, a spus mătușa Cevriye. Slavă Domnului că avem armata turcă. Dacă nu era ea... — Da, dar ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ceva de genul ăsta. Ți-am spus că m-am recăsătorit? — Parcă am citit undeva, spuse Norman. E reporter TV. O femeie minunată. Zâmbi și continuă: — Când ne-am căsătorit, mi-a dăruit un Corvette. Un minunat Corvette '58 drept cadou de nuntă. Ții minte culoarea aceea roșie, „mașină de pompieri“, care se folosea În anii '50? Mașina mea are culoarea asta. Ted se Învârtea prin cameră, privind-o pe Beth. — Mie mi se pare nemaipomenit de interesant. N-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sa. — Ce vrei să spui? — Am luat În discuție o mulțime de ipoteze legate de ce anume ar putea să fie o sferă aparținând altei civilizații. Ted se gândea că e un trofeu sau un mesaj - o vedea ca pe un cadou. Harry credea că are ceva Înăuntru - și-o imagina ca pe un container. Iar eu mă Întreb dacă nu cumva este vorba de o mină. — Vrei să spui, un exploziv? — Nu tocmai; mai degrabă un sistem de apărare sau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
cu brânza în mână. Nu mișcă toată ceremonia de frică să nu atragă atenția; brânza i se scurge pe pantaloni, pe pantofi... În sfârșit, Iliescu revine, Păvălucă aruncă ce i-a mai rămas, nu-l nimerește, dar „ca și la cadourile pentru femei, gestul contează“. Gărzile de corp îi răsucesc mâinile la spate în timp ce el îi strigă Președintelui: „De ce inaugurezi, măi animalule?!“ Președintele e evacuat în viteză, apucă totuși să-i răspundă: „Ești ceea ce spui!“ Unde ești tu, Nene Iancule? Ce
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ea are nevoie de timp. Opțiunea Alianței D.A. (PNL-PD) este să câștige acest timp din aproape în aproape și nu printr-o lovitură de forță, cum ar fi declanșarea de alegeri anticipate. Deja am început să ne declarăm tablourile și cadourile... NIȘTE CIORI VOPSITE-N ROȘU Pe cine mai interesează angoasele unui om sfârșit? Iliescu le-a bătut obrazul noilor lideri PSD. Hai să zicem chiar că i-a plesnit. Sau că i-a împroșcat în față: ciocoi, aroganți, oportuniști, corupți
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
mai mare dintre ei fiind nenea Visarion pe care eu regret enorm că l-am văzut doar o singură dată în viață. Nu cu mult timp înaintea morții sale. Dar păstrez de la el, ca o relicvă, poate cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreodată de la rudele mele: Dicționarul Limbii Române Literare Contemporane, în patru volume. Pe primul dintre ele, scria cu mâna lui: "Nepotului meu Vasilică Tărâțeanu în dorința expresă de a fi un mânuitor abil al cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la condiția umană, un prozator interesat de micile istorii și de raportul lor cu problemele morale, vorbind simplu, rar, accentuând întotdeauna dialectica contrariilor. Un tip pe care Ambasada Franței, în parteneriat cu Editura Polirom și Universitatea „Ovidius“, l-a adus cadou cititorilor români. Philippe Claudel, câștigător al premiului „Renaudot“ cu romanul Suflete cenușii (tradus deja în colecția „Biblioteca Polirom“) și al premiului „Goncourt des lycéens“ cu romanul Le Rapport de Brodeck (în curs de traducere în aceeași colecție). Întâlnirea cu publicul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
dar și cei mai celebri creatori de jocuri din lume. În România, singurul club al jocurilor de societate funcționează în Cluj; restul se formează ad-hoc, pe podeaua sufrageriei vreunui pasionat. Iar pentru cei care vor să ofere de Crăciun un cadou original și distractiv - pentru prima dată, în sezonul cumpărăturilor, oferta de jocuri de societate din România va fi comparabilă cu cea din străinătate. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Iluzii lucioase Lucian Dan Teodorovici Am descoperit, în ultima vreme, o lume nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
eu nu îndrăzneam să spun „nu, nu-i adevărat”, întrucît întreaga noastră familie era îndatorată lui Victor. nu știu cum se constituise această certitudine difuză, dar toți vedeam în existența lui Victor un dar divin, o formă de generozitate din partea naturii, un cadou al destinului. toată familia noastră, altfel spus bunicii, cei trei unchi și cele patru mătuși, ca și nenumărații verișori, împărtășeau același sentiment : și anume că Victor venise pe lume cu o misiune. Iată de ce existența întregului nostru clan dobîndea un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
trebuia eu să înțeleg din cutare sau cutare eveniment. „ascultă ce-ți spun și bagă la cap. Pentru că, dacă mă asculți pe mine, cîștigi timp.” n-am uitat niciodată această atitudine a lui, aceste fraze prin care Victor îmi oferea „cadou” vaste hălci de timp. nu știu de ce era obsedat Victor, încă de la acea vîrstă, totuși fragedă, de problema timpului. în ce mă privește, pe la vîrsta de șase sau șapte sau opt ani mă consideram nemuritor, nu mi se părea de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
așteptare, perturbat și neliniștit. Zeci și zeci de persoane au trecut atunci prin casa noastră pentru a-i ura succes lui Victor, pentru a-l mai vedea o dată înainte de plecare, pentru a-i oferi cîte o mică atenție, cîte un cadou simbolic sau cîte o amuletă... „tu să nu plîngi cumva” îmi spunea din cînd în cînd Victor, ceea ce mă umplea de neliniște întrucît mie nici nu-mi trecea prin minte să plîng dar cuvintele lui Victor îmi dădeau de gîndit
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
să încheie mai întotdeauna o discuție cu o analiză, cu o concluzie sau cu o poveste și mai grozavă decît a lor, de fiecare dată cînd Victor se abținea să facă acest lucru grupul percepea atitudinea lui ca pe un cadou. Cînd Victor tăcea la sfîrșit, un fel de căldură interioară îl inunda pe cel care condusese dis cuția pînă la tăcerea finală a lui Victor. Prin tăcerile sale Victor atribuia de fapt cîte un premiu amical, și o făcea cu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
așeze la masă cu Stefan Zweig. Mă salută însă cînd trece pe lîngă mine, n-a uitat evident că noi i-am furnizat începutul pentru Ulise. Intrarea în cafenea este ornată cu nesfîrșite serpentine roșii, ca și cum ar fi panglica unui cadou oferit cuiva cu ocazia unei aniversări. Max Frisch tocmai desface o sticlă de șampanie. Din păcate, cei o sută de ani care au trecut peste această venerabilă instituție nu se prea simt în decorul dinăuntru. Nu știu de ce, dar marmura
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ne adaptăm cu atîta supușenie tehnicii moderne ? Aștept să te întorci la Paris pentru a discuta puțin despre toate acestea... Domnul M oricum te așteaptă cu o febrilitate crescîndă convins că se apropie momentul cînd va primi din mîinile tale cadoul suprem, începutul de roman ideal ! Conform indicațiilor tale, se ține încălzit, ca un tenor care își pregătește vocea înaintea intrării în scenă. în ciuda antipatiei pe care mi-o provoacă, recunosc totuși că unele dintre paginile sale au o anumită densitate
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de mirosuri provenind de la excrementele păsărilor, dar și de la penele rămase de la ele, de la praful acumulat pe mobile și pe mochetă, de la resturile din pubelă nedevorate integral precum și... de la mine. totuși, țin să spun că moartea mi-a făcut acest cadou : în loc să putrezesc m-am smochinit, m-am uscat încet, m-am mumificat. structura mea osoasă a fost probabil compatibilă cu acest fenomen, precum și faptul că eram slab și înalt : cincizeci și patru de kilograme pentru un metru optzeci și doi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
-mi dau seama că moartea este imposibilă în vis, iată o construcție cu adevărat diabolică. Uitîndu-mă pe notelele mele scrijelite în grabă aproape în fiecare dimineață am reușit să configurez o categorie de vise căreia i-am dat numele de „cadouri otrăvite”. Deși aș putea să le spun „vise otrăvite”. toate sunt niște false „vești bune”. Iată un alt exemplu inocent. într-o dimineață m-am trezit visînd că am un superb apartament. eram singur în el și îl vizitam cameră
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]