9,983 matches
-
dar și a preferințelor politice ale acestora este analizată în perspectiva Marii Britanii de J.A.G. Griffith, The Politics of the Judiciary (1985). Rolul curților americane în politică este abordat în principal din perspectiva acțiunii curților supreme în domeniul controlului de constituționalitate. Această chestiune a fost analizată în profunzime. Printre numeroasele lucrări pe acest subiect, vezi H. McClosky, The American Supreme Court (1960), E.V. Rostow, The Sovereign Prerogative (1962) și cu precădere G. Schubert, Constitutional Politics (1960) și Judicial Decision-Making (1963). Pentru
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Turkey (1964) Princeton, NJ: Princeton University Press. C. Young, Ideology and Development in Africa (1982) New Haven, Conn.: Yale University Press. Indice A Aberbach, J.D., 327 Adams, C.T., 375 Adenauer, K., 159, 178, 387 adjudecarea regulilor, 33 și controlul de constituționalitate, 353-358 și tribunalele, 348-351 dimensiunile, 347 și normele, 346 noțiunea de, 345-346 sfera de cuprindere a, 358-361 administrație publică, vezi birocrații administrație, vezi birocrații; manageri administrativ, stat, 323-326 adunări, vezi legislative Afganistan, 164, 341 Africa, vezi țări specifice Agor, W
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
299-303 și personalitatea, 304-305 și prim-miniștrii și președinții, 300-302 și revoluția, 305-306 și socializarea, 305 tradițională, 156 confederație, 171, 245 Congo, 169, 172, 341 Connolly, W., 76, 88 conservatoare, partide, 144-147, 148, 150, 152, 154, 156, 168 control de constituționalitate, 353-358 constituționalism, 23-25, 29-30, 31, 346-347 constituții, conținutul politic, 232 definiții, 227 durată scurtă a, 231 supremație a, 227-228 și amendamente, 229-231 și federalism, 236, 244 și norme, 227-228 și organizarea guvernamentală, 234-235 și reprezentare, 236, 257 și schimbare, 229-231
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Mironescu, avocat, St. C. Dumbravă, avocat. 359 Temele revistei: „Contractul de locație de serviciu și contractul de mandat”, „Jurisprudențele instanțelor judecătorești din județul Tutova”, „Obligațiunea naturală a părinților de a‐și înzestra copiii”; natura juridică și efectele acestei obligațiuni”; „Despre constituționalitatea legilor”; „Abuzul de drept”, „Justiția comunală”. Dar iată și părerea revistei „Documente răzășeș ti” despre publicație la apariția ei: „Menționăm cu plăcer e apariția acestei reviste juridice în orașul nostru și după cum s untem informați, numai în județul Muscel mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Băsescu, persoană obedientă față de S.U.A., consilierul secretarului de stat, domnul Philip Gordon și-a permis o vizită la București în care s-a întreținut cu o persoană ilegitimă, căreia parlamentul și poporul român i-au dat o pedeapsă pentru nerespectarea constituționalității. Este aceeași problemă ca în cazul unor persoane sancționate să li se acorde favoruri și recompense. Domnul Gordon trebuia să vorbească mai întâi cu președintele interimar, în funcție, cu primul ministru și apoi cu permisiunea acestora să-l intervieveze și
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
este cel care avizează sau numește unii demnitari în stat, judecători ai Curților constituționale, ambasadori sau membrii unor instituții centrale. 3. Funcția de control 26. Investit cu puterea poporului, parlamentul realizează și o importantă funcție de control. În principiu, aceasta vizează constituționalitatea legilor, a unor decizii și măsuri întreprinse și aplicate de guvern, revocarea unor organe de stat sau înalți funcționari. Controlul are în vedere și plângerile, sesizările cetățenilor adresate parlamentului, unele abuzuri întreprinse de unele instituții și reprezentanții acestora împotriva lor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
două state semnatare. Între altele, ei se declarau pregătiți să regleze problemele practice și umanitare. În dreptul calității particulare a relațiilor lor, ei au convenit să creeze "reprezentanțe" în locul ambasadelor tradiționale. Sesizată de guvernul statului bavarez, Curtea Constituțională federală a confirmat constituționalitatea tratatului, cu condiția interpretării corecte: pe plan juridic, Republica federală era identică și, pe plan teritorial, în parte identică cu "Imperiul german", care nu dispăruse din punct de vedere juridic; preceptul de reunificare înscris în Legea fundamentală și drepturile rezervate
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
se referă la două dimensiuni de bază, cea guvern-partid și cea federal-unitară (v. Lijphart, 1999: 3-4). Cea de-a doua dimensiune se poate traduce prin gradul de centralizare sau descentralizare, prin unicameralism sau bicameralism, prin flexibilitatea sau rigiditatea constituției, prin constituționalitatea sistemului legal pus la dispoziția parlamentului sau a curților constituționale, prin dependența sau independența băncii centrale de guvern. Când, în schimb, autorul măsoară calitatea democrației, se observă o corelație legată de prima dimensiune și nu de a doua; fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
De exemplu, descentralizarea, care diminuează distanța dintre centrele decizionale și cetățean, făcând răspunderea și responsabilitatea mult mai probabile la nivel local, apare ca un element specific unui proiect instituțional de o înaltă calitate democratică. Independența magistraturii, incluzând hotărârile judecătorești privind constituționalitatea și independența băncii centrale față de puterea politică, sunt factori foarte importanți în analiza statului de drept (rule of law). Evident, este esențial să ne întrebăm cu ce s-a văzut Lijphart constrâns să demonstreze teoria sa, "mutilând" democrațiile analizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
locale puterea de a exercita aceste competențe.69 Nu se poate spune că această legislație reprezintă o cale lină spre realizarea completă. În primul rând, a trebuit să se confrunte cu obstacolul examinării de către Curtea Constituțională, care i-a verificat constituționalitatea. Chiar dacă această curte a respins unele părți ale legislației propuse, a aprobat-o în cea mai marea parte. În al doilea rând era nevoie de acceptul majorității, atât în Senat cât și în Adunarea Națională. Proiectul de lege din 2004
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
p.43 și urm. * Succesiune sau continuitate în cazul Uniunii Europene, în Buletinul de informare legislativă al Consiliului Legislativ, nr.1/2006, p.26 * Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană putea fi ratificat și fără a se ocoli verificarea constituționalității lui, în Revista de drept public, nr.2/2005, p.121 și urm. * Despre natura juridică a Actului de aderare a României la Uniunea Europeană, în Revista română de Drept Comunitar, nr.2/2005, p.29 și urm. * Considerațiuni referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comparat 11, care s-au referit la multe ramuri ale dreptului, la diferite instituții juridice și, totodată, la probleme de ordin epistemologic. Înainte de 1990, studiile de drept comparat, elaborate în Institut de specialiștii din domeniul dreptului public au privit: controlul constituționalității legilor, jurisdicția constituțională, inițiativa legislativă, legalitatea, legalitate penală, procedura administrativă, legislația electorală, jurisdicția administrativă, utilizarea de către legiuitor a dreptului comparat, avocatura și notariatul, drepturile omului etc. Din categoria primilor cercetători, care au elaborat lucrări de drept comparat, fac parte : Victor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu particularii și garantând drepturile acestora în fața administrației". O astfel de apreciere o considerăm întru totul corespunzătoare conceperii codificării, ca factor de securitate juridică, esențială pentru configurarea raporturilor între stat și cetățeni, în concordanță cu exigențele statului de drept. Controlul constituționalității activității de legiferare IOAN VIDA* PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Summary The control for the constitutionality of the enactment activity is pending on the contest of the procedure to adopt the law or its content by one or another of the subjects
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unconstitutional elements that have appeared after the adoption of the first decision in the preceding control of the constitutionality of the Constitution's revisal initiative. 1. Potrivit art.146 lit. a) din Constituția României republicată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia din președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de lege devine lege prin votul final din Camera decizională. După redactarea finală, legea se anunță în plenul fiecărei Camere pentru a fi deschisă procedura de sesizare a Curții Constituționale, de către minoritatea parlamentară (opoziția parlamentară)2, în vederea exercitării controlului de constituționalitate asupra acesteia. În cazul în care legea a fost adoptată în procedură obișnuită, un grup format din 50 de deputați sau 25 de senatori are la dispoziție un termen de grație de 5 zile pentru a o ataca la Curtea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în procedură de urgență, termenul este de două zile. În ambele situații, în interiorul acestor termene, legea nu poate fi trimisă președintelui României, iar dacă ar fi trimisă, nu poate fi promulgată. De același drept, de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea unei legi înainte de promulgare, beneficiază Președintele României, președinții celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție și Avocatul Poporului. Pentru a-și exercita acest drept, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Președintelui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în secțiile sale reunite. Examinând terminologia constituțională, instanța noastră de contencios constituțional a decis că, în momentul adoptării unui proiect de lege în cele două Camere, ne aflăm în fața unei legi, care urmează a fi promulgată ori supusă controlului de constituționalitate. Proiectul de lege devine deci lege, oficial, în momentul anunțării sale în ședința publică a fiecărei Camere, după depunerea sa la secretarul general, moment care deschide calea controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că acțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legi, care urmează a fi promulgată ori supusă controlului de constituționalitate. Proiectul de lege devine deci lege, oficial, în momentul anunțării sale în ședința publică a fiecărei Camere, după depunerea sa la secretarul general, moment care deschide calea controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că acțiunea de control al constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, presupune "că legea a fost adoptată de Parlament, în forma în care a fost adoptată, iar nu de un text dintr-un proiect
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lege devine deci lege, oficial, în momentul anunțării sale în ședința publică a fiecărei Camere, după depunerea sa la secretarul general, moment care deschide calea controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că acțiunea de control al constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, presupune "că legea a fost adoptată de Parlament, în forma în care a fost adoptată, iar nu de un text dintr-un proiect de lege sau un amendament propus Parlamentului, dar care nu a fost adoptat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
proiect de lege sau un amendament propus Parlamentului, dar care nu a fost adoptat de acesta, deoarece, în ultima situație, nu este vorba de un text de lege".3 În astfel de situații, "Curtea Constituțională nu este competentă să verifice constituționalitatea textelor din proiecte de lege, propuneri legislative și amendamentele prezentate Parlamentului, dar neadoptate de acesta.4 În sfera controlului de constituționalitate intră toate legile adoptate de către Parlament, indiferent că acestea sunt legi constituționale, legi organice sau legi ordinare. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este vorba de un text de lege".3 În astfel de situații, "Curtea Constituțională nu este competentă să verifice constituționalitatea textelor din proiecte de lege, propuneri legislative și amendamentele prezentate Parlamentului, dar neadoptate de acesta.4 În sfera controlului de constituționalitate intră toate legile adoptate de către Parlament, indiferent că acestea sunt legi constituționale, legi organice sau legi ordinare. Într-o opinie singulară în literatura noastră de specialitate, se consideră că doar legile organice și cele ordinare sunt supuse acestei forme de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legile adoptate de către Parlament, indiferent că acestea sunt legi constituționale, legi organice sau legi ordinare. Într-o opinie singulară în literatura noastră de specialitate, se consideră că doar legile organice și cele ordinare sunt supuse acestei forme de control de constituționalitate, deoarece "legile de revizuire a Constituției ... au un regim juridic special: controlul se exercită din oficiu asupra inițiativelor de revizuire a Constituției (art. 146 alin. 1 lit. a) în fine".5 Această concluzie era adevărată până la revizuirea Constituției din anul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inițiativelor de revizuire a Constituției (art. 146 alin. 1 lit. a) în fine".5 Această concluzie era adevărată până la revizuirea Constituției din anul 2003. În urma acestei revizuiri, numai inițiativele de revizuire a Constituției sunt supuse "din oficiu" controlului prealabil de constituționalitate. Dar, atunci când legile de revizuire a Constituției sunt adoptate, ele intră sub regulile generale ale controlului facultativ de constituționalitate, exercitat la sesizare, potrivit art.146 lit.a) din Legea fundamentală. În acest sens, art.23 alin. (1) al Legii nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
revizuirea Constituției din anul 2003. În urma acestei revizuiri, numai inițiativele de revizuire a Constituției sunt supuse "din oficiu" controlului prealabil de constituționalitate. Dar, atunci când legile de revizuire a Constituției sunt adoptate, ele intră sub regulile generale ale controlului facultativ de constituționalitate, exercitat la sesizare, potrivit art.146 lit.a) din Legea fundamentală. În acest sens, art.23 alin. (1) al Legii nr. 47/1992 precizează că "În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
timp, subzistă dreptul subiectelor instituționale sau politice prevăzute de art. 146 lit. a) din legea fundamentală de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legii respective. Mai mult, în acest interval de timp, Președintele României are posibilitatea de a veghea asupra constituționalității sau a oportunității legii în cauză. În cazul în care apreciază că legea este inoportună sau neconstituțională are la dispoziție două soluții: 1. poate cere Parlamentului, pentru motive de oportunitate sau constituționalitate, reexaminarea legii. În cazul în care cererea este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]