13,290 matches
-
propriile cunoștințe, credințe și înclinații, pentru a oferi interpretări cât mai puțin subiectiviste. În pofida dezirabilității enunțării unor interpretări obiective, un alt principiu susține poziția sentimentelor în ghidarea interpretării, în măsura în care acestea ar îmbunătăți înțelegerea. Deoarece o persoană poate răspunde critic atât emoțional, cât și intelectual față de o lucrare de artă, pot apare interpretări diferite, contradictorii și chiar aflate în competiție, ale aceleași lucrări de artă. Acest principiu ar încuraja diversitatea interpretărilor, valorizând lucrarea de artă ca o matrice extinsă de răspunsuri. Un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
transformarea paradigmatică a practicii artistice, în special prin reflecția teoretică a artiștilor conceptuali care au in-format câmpul de acțiune al studiilor vizuale contemporane. Dezvoltând premisele unei teorii post-estetice, preocupată de articularea semnificațiilor, mai curând decât de contemplarea experiențelor perceptive și emoționale, critica artei conceptuale a deschis posibilitatea unei restructurări a câmpului artistic de pe pozițiile creativității teoretice și a asumării unui rol activ în comentarea situațiilor la care ar fi putut răspunde arta. Datorită regândirii funcționalității artei ca instrument de reflectare, de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care îl studiază. Într-adevăr, argumentează criticul, teza principală a adresei de la Coatesville, oricât ar fi ea de dificil de identificat "mântuirea poate veni numai de la Dumnezeu" este "furnizată publicului ex cathedra, fără nici o urmă de dovadă"120. În ce privește apelul emoțional (pathos-ul), profesorul Black apreciază că emoțiile cu care Chapman pare să lucreze "nu pot fi corect descrise în termeni de furie, dragoste, teamă, rușine, milă, bunăvoință, indignare, invidie sau opusele lor"121. La capitolul ethos, însă, Black nu se sfiește
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
al lui Aristotel și, de altfel, al "oricărui orator tradițional"235, recapitulează demonstrația (reamintind efectele negative ale retragerii imediate din Vietnam), (re)construiește ethos-ul (președintele "angajându-se să conducă națiunea cu forță și înțelepciune"236) și restabilește "un climat emoțional adecvat"237, prezicând succesul strategiei alese, în baza unei "istorii americane" de astfel de succese, al căror exemplu îl dă cine altul? președintele american Woodrow Wilson. În acest moment, criticul Forbes Hill se oprește, o clipă, asupra întregului raționament al
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dezirabilă iar dovezile, nu-i așa, pentru a nu ceda, pe cale pur logică, ultimei menționate predicții ale lui Nixon îi stau la îndemână o strategie "temporizatoare și moderată"251 cum este "vietnamizarea", președintele trebuie să mizeze pe un alt factor emoțional în întreprinderea sa persuasivă. Hill remarcă acest lucru cu finețea care îl caracterizează: Nixon, prin urmare, are nevoie de un public care, chiar dacă se află, temporar, într-o stare de teamă, este fundamental încrezător. Încrederea, explică Hill, reprezintă "cealaltă față
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ceea ce pe mine m-a mirat la început. Pe urmă mi-am zis: „Sigur, vrea să știe și el o dată pentru totdeauna ce și cum”. Apoi l-am văzut mult mai obsedat. I-am și spus: „De ce te implici tu emoțional în asta? Cine a auzit de scandal în America?” El a făcut-o cu inocență, atunci când a distribuit foaia aceea, dar în fond totul putea fi în detrimentul meu. Poate erau zece colegi în toată America oarecum la curent cu afacerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
toată viața, folosești multe referințe românești în opera ta, de câte ori e cazul, și mai ales cunoști uimitor de bine, până în detaliul mărunt, cultura română modernă. Asta arată, cred, dincolo de incredibila ta memorie și de uluitoarea ta sârguință, și un raport emoțional bun cu România, pe care nu toți cei plecați din România îl păstrează - români sau evrei sau turci. Mulți dintre cei care au plecat din România nu mai vor să audă de obârșia lor, își taie punțile. Și nu reușesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
trimitere în judecată? — Există momente din acestea în viața unui magistrat, pentru că dosarele nu sunt întotdeauna clare precum cristalul. Activitatea infracțională, mai ales într-o lume liberă, e din ce în ce mai evoluată, din ce în ce mai complexă. Încercăm să judecăm obiectiv, să nu ne implicăm emoțional. Și dacă acele date obiective ne oferă destule argumente pentru trimiterea în judecată, o facem. Dacă nu, nu. Știți că există un principiu de drept care zice: Îndoiala profită inculpatului. Numele unor antivedete. Semnificațiile cazului Voicu — Simt nevoia să echilibrez discuția
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
adverb de negație devine rest din propoziția " Nu am citit cartea." (distincție reperabilă în Dimitriu, 1999; Dimitriu, 2002 etc.). III.2.8. Interjecția se definește 118, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte care exprimă sentimente/ stări emoționale 119, acte de voință, imită sunete produse de viețuitoare, zgomote din natură sau exteriorizează senzații; morfologic, nu prezintă categorii gramaticale, forma interjecțiilor fiind, în principiu, invariabilă; funcțional, interjecțiile nu au o funcție sintactică-tip la nivelul propoziției, putându-se constitui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trebuie să fi parcurs un proces psihologic de identificare cu națiunea.320 Identitatea colectivă este în primul rând o chestiune de percepție, la fel cum și securitatea și insecuritatea încep cu percepțiile noastre privind vulnerabilitățile și amenințările.321 Prin identificarea emoțională și prin socializare, identitatea individuală ideile cu privire la noi înșine sunt derivate în contextul social. Identitatea individuală și identitatea colectivă sunt co-constituite, se întăresc reciproc, având tendința de a fi instituționalizate și reproduse. Identitatea colectivă are mari șanse de a fi
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
interesați de problematica impunerii identităților prin intermediul reprezentărilor dominante. Roxanne Doty, plecând de la modelul analizei lui Edward Said352 asupra discursului colonial, relevă metaforele și imaginile care ilustrează opoziția dintre occidentul civilizat, rațional, alb și populațiile colonizate din Kenia și Filipine, negre, emoționale, copilărești, reprezentări împărtășite în cercurile de decizie politică din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. În caracterizarea relațiilor Nord Sud un loc central a fost ocupat de practicile care au implicat producția de semnificații și identități.353 Schemele clasificatorii din timpul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
distinct de cel al bărbaților, dar problema fundamentală este că experiența se relaționeză cu o construcție ambiguă a subiectului individual. Pe de o parte experiența este un concept care promite o legătură directă cu cei marginalizați, o formă de cunoaștere emoțională, subiectivă. Dar, după cum explică Joan Scott, experiența ne conduce către a considera existența oamenilor ca fiind un dat, fără pune problema modului în care concepțiile despre Sine (ale subiecților) și identitățile acestora sunt produse.460 Acesta este motivul pentru care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a influența deciziile cu impact global.721 Criticii acestei viziuni a democrației cosmopolite o consideră utopică, susținând că este puțin probabil ca democrația să se poată dezvolta la nivel global întrucât nu există o alternativă la națiune care să implice emoțional milioane de oameni. Democrația reclamă un anumit nivel de încredere și un angajament față de bunurile publice care există cel puțin în acest stadiu istoric între cei care au aceeași naționalitate.722 O altă abordare, neo-medievalismul, este legată de viziunea unei
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este puternic.723 Conform acestei viziuni, guvernele naționale ar trebui să-și păstreze mare parte din atribuții, iar cetățenii ar rămâne loiali statului, care ar fi o parte a guvernării. Loialitatea față de stat va continua să existe concomitent cu atașamentul emoțional față de autoritățile sub-statale și transnaționale. Nici una dintre aceste loialități nu ar domina asupra celorlalte. Cele mai bune prospecte pentru neo-medievalism pot fi găsite în Europa, modelul fiind cel al Uniunii Europene, caz în care erodarea puterii suverane s-a produs
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
11-14 ani) se caracterizează prin tipul său fundamental de activitate - învățare și instruire (teoretică și practică), dar și prin accentuarea diferențelor dintre sexe. Este vârsta la care se leagă prietenii, crește interesul pentru sexul opus, perioadă caracterizată printr-o sensibilitate emoțională; noțiunile abstracte sunt înțelese mai ușor prin perfecționarea gândirii. Pubertatea este vârsta speranțelor, pasiunilor ascunse, tinerii se descoperă și încearcă să fie descoperiți și apreciați, se implică activ în diverse activități ce le permite să experimenteze ceea ce doresc să înțeleagă
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
poate fi supusă unei analize relevante. Predarea, deci și managementul clasei, este ceva intuitiv. ▪ Tipul centrat pe conexiunile școlii cu alte subsisteme sociale. Conform supozițiilor acestui tip, școala ca instituție și elevii suportă influențe importante de natură politică, financiară, socială, emoțională. Aceste influențe marchează climatul din clasă, chiar învățarea, deși aceasta din urmă este un proces individual. Din această perspectivă, rolul profesorului ar trebui să rezide în administrarea acestor influențe și a efectelor acestora. Criticii acestui tip susțin că un asemenea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
reiese dintr-un studiu al lui Dierenfield 121 pentru profesorii britanici, principalele cauze ale comportamentului perturbator al elevilor sunt: • mediul familial dezechilibrat; • presiunea colegilor; • lipsa de interes pentru o anume disciplină de studiu; • dezinteresul pentru școală (în general); • instabilitatea psihică/emoțională a elevilor; • lipsa abilității de a lucra în clasă; • revolta împotriva autorității adultului; • nivelul scăzut al respectului de sine; • lipsa de afecțiune pentru profesor; • utilizarea drogurilor. Pentru contracararea acestor cauze, specialiștii britanici au atenționat că sunt necesare anumite calități din partea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
care, împreună, constituie premisele unui învățământ activ și individualizat; în aceste circumstanțe, elevul se va implica în activitățile desfășurate în cadrul lecției, ceea ce va reduce la minimum situațiile conflictuale din sala de clasă. Sala de clasă cuprinde mediul fizic și mediul emoțional. Altfel spus, se poate vorbi de șase factori care constituie cadrul educațional: profesorul, elevul, strategiile și tehnicile instrucționale, conținuturile, mediul social și mediul fizic. În ceea ce privește mediul fizic, profesorul ar trebui să aibă în vedere iluminatul (de exemplu, stângacii ar trebui
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe profesori să-și asume responsabilități în sala de clasă și să-i învețe să fie calmi, deși energici, cu elevii. Încă de la începutul anului școlar profesorii pozitivi manifestă intoleranță față de comportamentul indezirabil și nu acceptă scuze de genul problemelor emoționale, mediului defavorizant de acasă, slăbiciunilor ereditare, necazurilor personale. Ei stabilesc reguli de comportament, dar și consecințe, atât pentru comportamentul considerat adecvat, cât și pentru cel considerat indezirabil. Elevii care respectă regulile primesc semnale pozitive: recompense morale (chiar materiale), mai mult
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
rosti scurt numele celui aflat în culpă pot opri comportamentul indezirabil cu pierderi de timp minimale. Eșuarea în încercarea de a calma situația ("până când voi avea timp să mă ocup de ea") poate determina deterioarea ei, cu costuri temporale și emoționale mai mari. • Sistemul de stimulente motivează elevii în desfășurarea activităților solicitate, îi menține pe aceștia concentrați asupra temei lecției respective și îi determină să aibă un comportament adecvat. Un stimulent este ceva pe care profesorul îl poate oferi și ceva
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cu biletul respectiv; dacă primii trei pași sunt urmați în mod adecvat, acest ultim pas va fi utilizat destul de rar. Dar dacă lucrurile au ajuns departe, profesorul poate trece la acest ultim pas de o manieră rece, fără nicio implicare emoțională; nu este nevoie de țipete sau de accese de furie. Acești pași ar trebui afișați în sala de clasă, alături de trei până la cinci reguli pe care profesorul le consideră esențiale; regulile ar trebui să fie exprimate prin intermediul unor comportamente considerate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
încadreze într-o structură "vizibilă" pentru elevi. Împotriva acestora există mai multe obiecții. Argumente împotrivă: • nu funcționează decât pe termen scurt; • are drept consecință umilirea elevilor; • profesorul trece cu vederea violența, iar elevii ar putea să-l imite; • produce efecte emoționale (frica de școală, ostilitate, furie); elevii se simt nedoriți, ceea ce are drept efect scăderea respectului de sine; • există modalități umane mai eficiente de a interacționa cu elevii; • scopurile educației pot fi atinse prin mijloace nonagresive; • pedeapsa eficientă trebuie să fie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mecanisme sunt: negarea, proiecția, raționalizarea. Acolo unde este posibil, aceste mecanisme ar trebui puse în lumină și este necesară o discuție cu cei în cauză despre efectele lor. Iată câteva repere de urmărit în timpul unui interviu investigativ: nu te implica emoțional; dacă este posibil, exclude de la discuții elevii care nu sunt implicați în incident; fă-i pe elevii implicați să-și expună versiunea proprie asupra celor întâmplate; încearcă să clarifici faptele și să elimini opiniile; încearcă să descoperi funcționarea mecanismelor de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
-le acest lucru: • stabilește reguli și standarde simple pentru ceea ce consideri a fi comportament dezirabil (transmite siguranță, fii amabil și eficient; elevii trebuie să simtă că în sala de clasă sunt în siguranță din punct de vedere fizic, intelectual și emoțional); • utilizează modelarea și jocul de roluri pentru a le transmite un comportament respectuos, dezirabil; • nu accepta mai puțin, manifestă explicit dezacordul tău; • nu cheltui energie schițând răspunsuri pentru fiecare comportament greșit. ▪ Stabilește planuri în vederea sprijinirii comportamentului dezirabil: • pregătește lecții care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va avea efecte pozitive pe termen mediu și lung: ceea ce trebuie să știe orice profesor este că pedeapsa, ca remediu, nu are efecte pozitive decât în mod circumstanțial și pe termen scurt. În schimb, de cele mai multe ori, ea produce reacții emoționale negative, cu efecte pe termen lung: anxietate, frustrare, deteriorarea relațiilor profesor elev166. În plus, prin efectul de undă, resentimentele față de profesor, față de obiectul de studiu pe care acesta îl predă și chiar față de școală în general pot fi mult amplificate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]