10,854 matches
-
vechi din întreaga lume, nu numai asupra celor din Bucovina, dar și asupra celor din Moldova, Turcia, Rusia, ai căror episcopi și preoți erau hirotoniți de ierarhii de la Fântâna Albă. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Fântâna Albă a făcut parte din componența României, în Plasa Siretului a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Trupele
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
a fost nevoit să părăsească aceste locuri și să se mute la Brăila, refugiindu-se pe teritoriul României. Astfel, autoritățile sovietice au desființat mănăstirea de călugări, obiectele de cult au fost confiscate, iar călugării împrăștiați. Din acest moment, Mitropolia de Fântâna Albă și-a încetat activitatea. Biserica Ortodoxă de Rit Vechi a fost nevoită să-și mute reședința de la Fântâna Albă la Brăila. La data de 21 iulie 1940, la Mănăstirea „Uspenia" din Slava Rusă a fost organizată o adunare a
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
autoritățile sovietice au desființat mănăstirea de călugări, obiectele de cult au fost confiscate, iar călugării împrăștiați. Din acest moment, Mitropolia de Fântâna Albă și-a încetat activitatea. Biserica Ortodoxă de Rit Vechi a fost nevoită să-și mute reședința de la Fântâna Albă la Brăila. La data de 21 iulie 1940, la Mănăstirea „Uspenia" din Slava Rusă a fost organizată o adunare a episcopilor și preoțimii care a hotărât înființarea Mitropoliei de Rit Vechi în orașul Brăila și menținerea denumirii de Mitropolia
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
la Brăila. La data de 21 iulie 1940, la Mănăstirea „Uspenia" din Slava Rusă a fost organizată o adunare a episcopilor și preoțimii care a hotărât înființarea Mitropoliei de Rit Vechi în orașul Brăila și menținerea denumirii de Mitropolia de Fântâna Albă, după modelul patriarhilor de Alexandria (care, după ocuparea Alexandriei de către otomani s-au refugiat la Constantinopol, menținându-și titulatura de patriarhi de Alexandria) sau după modelul mitropoliților de Kiev (care după distrugerea Kievului de către hoardele tătare s-au refugiat
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
mondial. În anul 1988 s-a înființat în sat un muzeu al rușilor staroveri, dar acesta a fost închis în 1996 ca urmare a lipsei de fonduri, exponatele fiind transferate la Muzeul Regional din Cernăuți. Începând din anul 1991, satul Fântâna Albă face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, majoritatea locuitorilor o formau rușii-lipoveni (91,79%), iar numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), adică 1
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
1989, majoritatea locuitorilor o formau rușii-lipoveni (91,79%), iar numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), adică 1,03% din populație . În perioada 7-14 noiembrie 1996, în Catedrala Ortodoxă de rit vechi din Fântâna Albă (Ucraina) a avut loc un Sobor al tuturor credincioșilor ruși de rit vechi din lume sub președinția mitropoliților Alimpie al Moscovei și Leontie al Brăilei. La lucrările acestui Sobor au luat parte șase episcopi, peste 50 de preoți și
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
de credincioși din toate comunitățile de rit vechi din Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Kirghistan, Statele Unite ale Americii și Australia. Aici s-a luat decizia canonizării mitropolitului Ambrosie Popovici, având ca zi de pomenire ziua de 2 noiembrie. În prezent, satul Fântâna Albă are 169 locuitori, preponderent ruși lipoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Fântâna Albă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fântâna Albă se ridica
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
ale Americii și Australia. Aici s-a luat decizia canonizării mitropolitului Ambrosie Popovici, având ca zi de pomenire ziua de 2 noiembrie. În prezent, satul Fântâna Albă are 169 locuitori, preponderent ruși lipoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Fântâna Albă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fântâna Albă se ridica la 819 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (25,76%), cu o minoritate de cehi
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
În prezent, satul Fântâna Albă are 169 locuitori, preponderent ruși lipoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Fântâna Albă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fântâna Albă se ridica la 819 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (25,76%), cu o minoritate de cehi\slovaci (0,12%) și una de români (1,83%). Restul locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (72,29%), dar probabil aceștia
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
absorție bună, dar și datorită condensării din zonele împădurite și a depozitului de gheață de pe vârfuri. Date fiind, iregularitatea precipitațiilor și condițiile geologice ale insulei, construcția de baraje a fost evitată, așa că, cea mai multă din apa(90%) vine din fântâni și din galerii de apă (tuneluri orizontale săpate în vulcan), care sunt cu miile pe insulă, un sistem important care extrage această resursă hidrologica. Aceste tuneluri sunt foarte periculoase datorită pungilor de gaz vulcanic ori dioxid de carbon care pot
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
bisericilor moldovenești din secolul al XV-lea este monumentală ca dimensiuni și are un pridvor deschis unde sunt pictați sfinții români canonizați de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992. În incinta Mănăstirii se mai află și o fântână cu roată acoperită cu o cupolă de tablă. O altă ieșire din incinta Mănăstirii, are o boltă de piatră și duce către un mic cimitir amenajat pentru viețuitorii Mănăstirii trecuți la cele veșnice. La 150 de metri nord-est de biserică
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
Arad, Sibiu. De asemenea, sunt postate filme realizate de IRRD despre evenimentele din decembrie 1989. Au fost realizate o placă memorială și un basorelief pentru monumentul de la Brașov, dedicat eroului anticomunist Liviu Corneliu Babeș. Au fost achiziționate proiecte pentru monumentul „Fântâna cu lumină veșnică”, ce urmează a fi amplasat în București și „Martirul” de Camilian Demetrescu, pentru municipiul Brașov. Cu prilejul Zilei Eroilor. Înălțarea, Zilei Naționale. 1 Decembrie și în zilele de 17, 20 (Timișoara) și 21, 22 Decembrie (București) au
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
de mulți ani în Los Angeles și președinte de onoare al Organizației „RAFFI“, asociația armenilor originari din România, a fost pietruit drumul de acces la Mănăstirea Hagigadar, s-au reparat aleile din jurul bisericii și poarta de intrare, s-au restaurat fântâna din curtea mănăstirii și trapeza. Tot prin bunăvoința acestei familii, s-au efectuat unele reparații la turla bisericii. La solicitarea Episcopiei Armene din România care dorea să pună în valoare ansamblul monastic Hagigadar, în a doua jumătate a anului 2010
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
locul de reședință al episcopilor armeni. Mănăstirea Hagigadar este înconjurată de ziduri de incintă nu foarte înalte. Există nu mai puțin de șase porți de ieșire din incintă. În interior pe lângă biserică, se află o trapeză, un grup sanitar, o fântână cu roată acoperită, o troiță și o clopotniță amenajată între două trunchiuri de copac. În inventarul bisericii se află mai multe icoane vechi, precum: La sfârșitul secolului al XIX-lea, se afla aici un clopot care fusese găsit cu ocazia
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
descălecat din Maramureș. În interiorul bisericii, s-a amplasat mobilier sculptat de către meșteri din stejarul pădurilor bucovinene. În interval de 10 ani de la punerea pietrei de temelie, s-au înălțat biserica (care a fost pictată în tehnica frescă), turnul-clopotniță, chilii, o fântână adâncă de 20 de metri, monumentul închinat primului ctitor, Bogdan Voievodul, totul împrejmuit cu zid temeinic, de piatră. Deasupra intrării în biserică se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: ""Biserica actuală și clădirile dimprejur s-au construit numai
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
redeschiderea mănăstirii s-au construit mai multe clădiri printre care o biserică nouă cu hramul "Acoperământul maicii Domnului", un arhondaric de dimensiuni mari, o stăreție, un agheasmatar, un magazin bisericesc, un muzeu, o fermă zootehnică, un bazin de apă, trei fântâni șu un zid de incintă; de asemenea, s-au împodobit cu pictură și mobilier ambele biserici. Toate acestea au fost realizate cu cheltuiala exclusivă a credincioșilor (donații și sponsorizări), printre care și a unor oameni politici și de afaceri din
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
sau în caz de pericol, poartă încadrată de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar și pe blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se considera că o vegheau. La intersecția diagonalelor incintei se află o fântână octogonală, înconjurată de stâlpi circulari și arcade. În partea nord-estică a domeniului există un pavilion ridicat în 1825, dispus pe două laturi ale sale cu coloane dorice.
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]
-
de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km. Reportaje Vârfuri de peste 2500 de metri Moldoveanu- 2.544 m • Negoiu- 2.535 m
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km. Reportaje Vârfuri de peste 2500 de metri Moldoveanu- 2.544 m • Negoiu- 2.535 m • Viștea Mare- 2
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
și colecționar de artă. Colecția sa, pe care o amplifica mereu, însumează tablouri, grafică. El și-a dăruit colecția orașului natal Bârlad, unde este expusă în Muzeul "Vasile Pârvan". Ion Chiricuță a scris și un volum de poezii, numit "Minunatele fântâni". Profesorul Nicolae Ghilezan caracterizează activitatea lui Ion Chiricuță astfel: Deși chirurg, Directorul Chiricuță este conștient de caracterul multidisciplinar al oncologiei și dotează în egală măsură sălile de operație dar și laboratoarele sau sectorul de radioterapie, pentru care într-o vreme
Ion Chiricuță () [Corola-website/Science/303020_a_304349]
-
împărțite în patru curți: Prima curte a palatului cuprinde zidurile exterioare ale complexului și clădirile din ansamblul lor. Intrarea în curtea palatului, numită Poarta Imperială ("Bâb-ı Hümâyûn"), conducea spre așa zisa Curte a Ienicerilor. Această curte este încărcată de numeroase fântâni și este cunoscută pentru faptul că aici aveau loc de obicei execuțiile. În partea dreaptă a curții se găseau grajdurile imperiale ce puteau găzdui până la 1000 de cai, iar în stânga curții se află Hagia Irene, fostă biserică bizantină devenită depozit
Palatul Topkapî () [Corola-website/Science/303097_a_304426]
-
i s-a conferit statut de orășel în noiembrie 1980. Începând cu anii 1990-1992 populația orașului prin repetate rânduri de donație au contribuit la reparația bisericii. Petru Ion Gojan a construit în curtea bisericii o casă parohială și o frumoasă fântână acoperită cudantelă de țiglă. La deschiderea bisericii serviciul divin a fost oficiat de Mitropolitul Vladimir (Mitropolitul Chișinăului și întregii Moldove) însoțit de un Sobor de preoți din capitală. Orașul Șoldănești face parte din podișul de nord al Moldovei și este
Șoldănești () [Corola-website/Science/303199_a_304528]
-
mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara ("Corvini"). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]
-
cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara ("Corvini"). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]
-
fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”. Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) până în dreptul localității Sântuhalm, dinspre est sau vest, iar de
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]