11,589 matches
-
pentru că saint-simonismul a oferit o perspectivă aproape economică asupra genialității. Nu numai că permitea, ci chiar încuraja o privire cantitativă, după cum se vede și în primul citat pe care l-am dat din manifestul lui Saint-Simon: sunt 7 categorii de genii, reprezentate prin 3 persoane, pentru un total de 21 etc. Accentul se mută de pe definirea geniului, preocupare constantă a filosofiei din secolul al XVIII-lea, pe administrarea genialității ca o resursă umană distribuită în masa populației. Saint-simonismul a organizat excepționalitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
încuraja o privire cantitativă, după cum se vede și în primul citat pe care l-am dat din manifestul lui Saint-Simon: sunt 7 categorii de genii, reprezentate prin 3 persoane, pentru un total de 21 etc. Accentul se mută de pe definirea geniului, preocupare constantă a filosofiei din secolul al XVIII-lea, pe administrarea genialității ca o resursă umană distribuită în masa populației. Saint-simonismul a organizat excepționalitatea ca o funcție socială. Nu era vorba numai de o sacralizare a unor resurse laice, ci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost implicate în toate afacerile zilei: orice domeniu care avea nevoie de îndrumare în îndeplinirea sarcinilor concrete, avea dreptul să mobilizeze, să utilizeze și prin urmare să califice genialitatea. Saint- simonismul a ușurat exploatarea economică și politică a noțiunii de geniu, operând o banalizare a apostolatului. Iar dacă azi ne mirăm cum oamenii din secolul al XIX-lea au putut să creadă, la o asemenea scară, în genialitate, trebuie să ținem cont de calitatea acestei utopii de a articula excepționalitatea cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îi individualizează pe Văcărescu sau pe Conachi (nici nu ar avea cum, "firea" fiind una singură), ci îi unifică. De aceea tendința lui Heliade Rădulescu de a lucra cu entități abstracte și colective, cum e clasa aristocrată: boierii lui sunt genii prin adevărul pe care îl dețin despre societatea românească, fără conținuturi personale și fără diferențieri. Îi umple aceeași "natură" exterioară a unei legi, care e în acest caz tradiția unei comunități și ordinea internă a unei națiuni. Chiar mai mult
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cei care îl urmează nu e decât un interval reductibil. Saint-simonismul oferea astfel în același timp o formulă prin care optimismul progresist al iluminismului era aplicat în câmpul realităților naționale, și una dintre cele mai simple "rețete" de producere a geniului. 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații Să facem un mic exercițiu de imaginație și să ne punem pe poziția celui care trebuia să producă "un geniu" în virtutea doxei saint-simoniene. Toate "ingredientele" existau deja în societatea românească. Mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
naționale, și una dintre cele mai simple "rețete" de producere a geniului. 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații Să facem un mic exercițiu de imaginație și să ne punem pe poziția celui care trebuia să producă "un geniu" în virtutea doxei saint-simoniene. Toate "ingredientele" existau deja în societatea românească. Mai întâi, o idee foarte înaltă despre artiști, scriitori, savanți și despre funcția lor în societate. Saint-simonismul lărgise infinit câmpul pretențiilor oamenilor de spirit: ca deținători ai unei cunoașteri, poeții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oamenilor de spirit: ca deținători ai unei cunoașteri, poeții și savanții se calificau pentru orice demnitate, puteau fi guvernanți, îndrumători ai națiunii ori trimiși ai providenței. Apoi, o definiție foarte îngăduitoare a genialității, care admitea "sacrarea" oricui. Pentru că fabricarea unui geniu în România acelui moment nu impunea exigențe valorice intangibile. Nu trebuia să inventezi marele, unicul punct de reper care să se bucure de recunoaștere indiscutabilă și eventual internațională. Nu însemna să reinventezi existența lui Victor Hugo în versiune locală. Uneori
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
istorică dată: toate dovedeau o capacitate de înțelegere și de "anticipație" suficientă pentru a califica genialitatea. Cei care știu legile după care se conduce lumea, neamul și națiunea pot prezice viitorul, și asta e tot ce se cere de la un geniu: să fie în stare să anticipeze sensul în care se îndreaptă istoria, ca să poată conduce societatea. Iau ca exemplu o serie de portrete făcute de Iosif Vulcan sub numele Panteonul român 78. Cartea a fost constituită printr-o colecție de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Panteonul român 78. Cartea a fost constituită printr-o colecție de medalioane, scrise între 1866 și 1868 pentru revista Familia. În total 34, după ce unele au rămas pe dinafară. Rămâne greu de înțeles astăzi în ce măsură acest ceremonial de consacrare a geniilor ținea de un exercițiu cotidian al presei, așa cum sunt reportajele, știrile sau foiletoanele. Portretele, livrate lunar pe prima pagină a revistei, cu poza alături, aveau caracterul oricărei rubrici fixe. Creația și consumul figurii geniale țin de condițiile comunicării jurnalistice: perisabilitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Familia. Panteonul român se putea prezenta la fel de bine publicului ca o colecție de biografii contemporane în mai multe volume alcătuite mecanic, în ritmul publicației periodice - cu riscul desigur de a expune ridicolului calificarea neobosită a genialității. Pentru că recrutarea de genii e un proces în curs, realizat prin captarea unei surse neîncetat productive. La capătul biografiilor, Vulcan e preocupat să menționeze continuarea activității geniale: "Activitatea penei acestui scriitoriu e atât de mare încât în momentul de față el scoate pre fiecare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
data asta pornind de la vocabularul acestei mașini de consacrare. Vulcan ține o rubrică lunară și e firesc că folosește o retorică - fatalmente repetitivă - pentru a construi medalioanele. E un mecanism de producere a admirației care trebuie să dea "senzația" de geniu, indiferent de cariera pe care o evocă, de operă, sau de destin. Portretele se bazează pe un aparat imaginar simplificat, menit să coreleze rapid activitatea sau existența personalității cu ideea de genialitate. Sunt câteva fraze pe care le reia la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bazează pe un aparat imaginar simplificat, menit să coreleze rapid activitatea sau existența personalității cu ideea de genialitate. Sunt câteva fraze pe care le reia la începutul fiecărui portret și care spun în esență "da, acesta e cu adevărat un geniu". Cum? Calificându-l ca apostol sau luceafăr, asigurându-i adică pe cititori că exercită o acțiune orientată prospectiv, de anticipare, de deschidere de drumuri. "Unul din acei oameni aleși de provedință, al căror merit e cu atât mai mare cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică nu angajează o proiecție oarecare în viitor? - raportarea la genialitate rămâne legitimă. Această formidabilă aplicabilitate pe care Vulcan o descoperă stă în centrul mașinii lui de făcut genii. De fapt, putem distinge felul în care în această imagine se insinuează vectorul democratic, posibilitatea unei extrapolări nelimitate. Când Vulcan spune, la începutul articolului despre Țichindeal: În momentul acestei profunde amorțiri, providența d-zeiască, care veghează neîncetat preste destinele popoarelor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care le inspiră. În acest sens, faptele relatate în Iliada trebuie receptate laolaltă cu efectele lor istorice: abia această lectură care scoate faptele din text ca să le transpună în realitate le transformă în poezie. Noi însă oamenii știm că ideile, geniul, talentul ce se cuprinde în Iliada [...] nu sunt corpul lui Homer și Moise, nu corpul poeților și profeților și sapienților umanității, ci întregul ideilor, doctrinelor, geniului, talentului acestora, sufletul lor, viața lor ce străbătură secolii [...] noi toți la câți ne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le transpună în realitate le transformă în poezie. Noi însă oamenii știm că ideile, geniul, talentul ce se cuprinde în Iliada [...] nu sunt corpul lui Homer și Moise, nu corpul poeților și profeților și sapienților umanității, ci întregul ideilor, doctrinelor, geniului, talentului acestora, sufletul lor, viața lor ce străbătură secolii [...] noi toți la câți ne serveau de exemplu faptele și geniurile părinților noștri 101. În aceeași logică, Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se răsfrâng
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vedem că Heliade Rădulescu visează la o formulă perfect circulară în care să fuzioneze ideal cele trei "intenții" care ghidează procesul artistic. În același timp, trebuie subliniat caracterul utopic al acestei reprezentări. Istoria literaturii grecești abundă în asemenea exemple; acolo geniile se cheamă în funcție de ceea ce fac și numele conțin creația. Însă e un paradis - pierdut - al numelor justificate. Culturile moderne nu se mai bazează pe eponimie, nu recurg la supranume, nu au obișnuința poreclelor. Heliade Rădulescu știe că în realitate nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se impun în virtutea meritului personal, nu a eredității și a genealogiei. Numele lor, chiar și atunci când fac parte dintr-o familie, se fixează în memoria publică ca o realizare unică; efectul pluralului în aceste condiții e mult mai puternic: El [geniul limbii, n.m.] a condus peana Văcăreștilor, Donicilor, Bălăceștilor Costache, Alexandreștilor, Bolintinenilor; proza Negruzzilor și a Boleacilor, a oratorilor Adunării Generale, ca Bibești, Sturzi, Ghici Ioan, Ionești etc. Acest geniu a inspirat pe Danielii Skavenski, pe Mămuleni și însuși pe Panii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unică; efectul pluralului în aceste condiții e mult mai puternic: El [geniul limbii, n.m.] a condus peana Văcăreștilor, Donicilor, Bălăceștilor Costache, Alexandreștilor, Bolintinenilor; proza Negruzzilor și a Boleacilor, a oratorilor Adunării Generale, ca Bibești, Sturzi, Ghici Ioan, Ionești etc. Acest geniu a inspirat pe Danielii Skavenski, pe Mămuleni și însuși pe Panii Anton. Geniu ce din generație în alta de la sânul mamelor noastre își întinde aripele peste noi120. Așa se explică faptul că numele lui Ghica, nume vechi, "de familie", e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
n.m.] a condus peana Văcăreștilor, Donicilor, Bălăceștilor Costache, Alexandreștilor, Bolintinenilor; proza Negruzzilor și a Boleacilor, a oratorilor Adunării Generale, ca Bibești, Sturzi, Ghici Ioan, Ionești etc. Acest geniu a inspirat pe Danielii Skavenski, pe Mămuleni și însuși pe Panii Anton. Geniu ce din generație în alta de la sânul mamelor noastre își întinde aripele peste noi120. Așa se explică faptul că numele lui Ghica, nume vechi, "de familie", e însoțit și de prenume. Ca să marcheze caracteristica lui singulară - ca să îl scoată din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scriitori. Nu are încredere în structurile mici ale sociabilității literare, în cenacluri și bisericuțe și își imaginează cadența literaturii române exclusiv în funcție de succesiunea generațiilor. În acest sens ar trebui citită o idee care revine adesea în scrierile lui, aceea a geniului ca germene al întregii omeniri viitoare: În primul om a existat în germini toți oamenii mari și extraordinari, toți oamenii mediocri și toate nulitățile cu toate geniurile, talentele, facultățile, virtuțile, vocațiunile, pasiunile și însuși vițiurile tuturor. În Adam, ca să zicem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spiritualități colective. Între figura colecționarului și aspirația la "bogăție" pe care o implică mitologia genialității există astfel o relație strânsă. Și nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării. Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
după 1760, unde monumentalitatea numea atât evocarea trecutului, cât și rețeta compozită de producție prin reunirea unor bucăți disparate de poezii, legende sau expresii populare 21. Ulterior, figurile monumentalului vor trece, tot pe baza relației cu trecutul și cu imaginarul geniului etnic, în teoretizările Școlii de la Iena (1795-1805)22. Spre deosebire de marile trasee pe care circulă ideile frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
simplă, mai energică și mai poetică? Care cuvânt din limba noastră poate arăta o icoană mai lămurită de iuțeala calului și de repegiunea fugii lui, decât limpezirea văilor? Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului"31. Totuși, în condițiile aproape constante ale acestei experiențe estetice, e important de subliniat diferența de accent. Russo vede poezia populară din perspectivă documentară: "Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Totuși, în condițiile aproape constante ale acestei experiențe estetice, e important de subliniat diferența de accent. Russo vede poezia populară din perspectivă documentară: "Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat"32. "Geniul românilor", pe care scriitorul îl menționează de-a lungul textului de mai multe ori, are o semnificație caracterială 33: se referă la ansamblul de trăsături de comportament și de atitudini pe care poporul român le poate oferi umanității. Folclorul e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Chiar și atunci când Russo proiectează o ficțiune a "străinului", scenariul pe care îl prevede e limitat la un interes etnografic: "Îmi închipuiesc că sunt un străin sosit în Moldavia sau Valahia, cu dorința de a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc"35. Încercând să valorizeze folclorul, Russo nu vinde decât ceea ce se vede: niște obiecte populare făcute de localnici și interesante pentru cunoașterea realității în care trăiesc aceștia. Entuziasmul lui în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]