10,496 matches
-
coronarelor la pacienții cu vârsta de 55 ani se reduce la jumătate (24). O problemă controversată este existența documentată a hipoglicemiei ca și cauză de deces la pacienții cu T1DM. Datele existente în acestă problemă sunt greu interpretabile datorită notării hipoglicemiei ca și “comă diabetică”, fără alte precizări, ceea ce duce inevitabil la o subdiagnosticare a acestei cauze posibile de deces. Mortalitatea prin comă hipoglicemică, este raportată variabil în diferite studii, ea oscilînd între 0 în Israel și Allegheny County și 0
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
scădere marcată a incidenței complicațiilor microvasculare și o reducere moderată a evenimentelor cardiovasculare fatale și non-fatale (56). În afară de glicemia medie evaluată prin dozarea HbA1c de o mare importanță pare a fi amplitudinea excursiilor glicemice, corelată pozitiv cu riscul de deces. Hipoglicemiile predispun la traumatisme, infarct miocardic, aritmii, iar hiperglicemiile induc modificari importante în procesul de coagulare/fibrinoliză, disfuncție endotelială, activarea moleculelor de adeziune circulante, anormalități ale intervalului QTc. Toate acestea contribuie la apariția unui risc cardiovascular suplimentar la acești pacienți, manifestat
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
grăsimile de tip trans vor fi evitate. Diabetul zaharat La femeile cu diabet zaharat se recomandă măsuri de stil de viață și terapie farmacologică pentru a atinge un nivel de HbA1c sub 7%, dacă acest obiectiv poate fi obținut fără hipoglicemie semnificativă (clasa IIa, nivel de evidență B). Pe lângă o dietă adecvată, activitatea fizică are un efect dovedit în echilibrul glicemic și protecția cardiovasculară la femeile diabetice. În “Nurses’ Health Study”, monitorizarea timp de 14 ani a peste 5000 de femei
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
referim la acțiunile principale ale medicamentelor cardiovasculare în sarcină, vom reaminti că digoxinul, hidralazina, furosemidul, xilina și metildoza nu determină nici un efect asupra fătului [3]. Betablocantele sunt relativ neteratogene, totuși s-au descris întârzieri în creșterea intrauterină, bradicardie neonatală și hipoglicemie. Blocantele canalelor de calciu în general nu prezintă decât puține efecte adverse legate mai ales de tonusul uterin în cursul travaliului [3]. Dintre antiaritmice, administrarea amiodaronei poate determina hipoși hipertiroidism și modificări în creștere. Datele sunt limitate în ceea ce privește utilizarea propafenonei
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
scăderea numărului de trombocite), complicații materne (accidente cerebrovasculare, hemoragie cerebrală, infarct de miocard, insuficiență renală, abruptio placentae, insuficiență de organ, edem pulmonar și coagulare intravasculară diseminată) [2]. Complicațiile HTA asupra fătului sunt următoarele: mortalitate perinatală, neonatală sau fetală, complicații neonatale (hipoglicemie, hipotermie, hipotensiune, bradicardie), risc de creștere intrauterină întârziată, prematuritate, hipoxie tranzitorie (encefalopatie ischemică hipoxică) sau complicații pe termen lung (deficit mental) [3]. Ghidul GDG (Guideline Development Group) propune următoarea clasificare a HTA [4]: • ușoară: TA diastolică 90-99 mm Hg, TA
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
și făt. Referitor la acțiunea medicamentelor antihipertensive asupra fătului s-au efectuat numeroase studii, concretizate în 136 de articole. Recomandările ghidurilor sunt de evitare a inhibitorilor de enzimă de conversie (IECA), întrucât pot determina malformații congenitale, întârzieri în creșterea intrauterină, hipoglicemie, boală renală sau naștere prematură. Utilizarea blocanților de receptori de angiotensină (ARB) este la fel de periculoasă, putând determina malformații congenitale. Clorotiazida crește riscul de apariție a malformațiilor congenitale, trombocitopenie, hipoglicemie și hipovolemie. De asemenea, sunt contraindicați inhibitorii reninei, datorită toxicității fetale
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
conversie (IECA), întrucât pot determina malformații congenitale, întârzieri în creșterea intrauterină, hipoglicemie, boală renală sau naștere prematură. Utilizarea blocanților de receptori de angiotensină (ARB) este la fel de periculoasă, putând determina malformații congenitale. Clorotiazida crește riscul de apariție a malformațiilor congenitale, trombocitopenie, hipoglicemie și hipovolemie. De asemenea, sunt contraindicați inhibitorii reninei, datorită toxicității fetale severe, în special în al doilea și al treilea trimestru. Dacă totuși sunt luate în primul trimestru de sarcină, este necesară și suficientă înlocuirea acestora și monitorizarea atentă fetală
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
glucozei în sânge este menținută constantă datorită mai multor hormoni, îndeosebi insulină și glucagon, concentrația în sângele uman este de aproximativ 5mmol [1]; în cazul în care concentrația glucozei în sânge scade sub acest nivel, apar simptomele generale și neurologice hipoglicemia [2]; dacă nivelul glucozei în sânge crește peste nivelul normal, ajungând la 10 mmol/l apare hiperglicemia (simptom al DZ) [2], este o aldohexoză cu caracter reducător (conține o grupare aldehidă) și reduce reactivul Fehling (servește la determinarea glucozei din
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
enzime determină o serie de enzimopatii: deficiența de fructokinază este la originea fructozuriei esențiale [3.4], deficitul ereditar în fructo-1 fosfataldoză este responsabil de intoleranța ereditară la fructoză[3.4], deficitul în fructozo-1,6bifosfatază, antrenează la nou născut hepatomegalie cu hipoglicemie[3.4], fructoza se obține în stare pură prin hidroliza acidă din inulină, un polimer asemănător cu amidonul, care se găsește în rădăcini de dalie, de nap porcesc, de cicoare și de iarbă mare [5], poate apare atât sub formă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Stresul operator, adăugat celui al spitalizării, este binecunoscut a fi cel care determină o secreție crescută de catecolamine și glucocorticoizi, așa numiții „hormoni de contrareglare”, care pot determina, în condițiile nesuplimentării dozei de insulină, atât o decompensare cetoacidotică, cât și hipoglicemie în perioada postoperatorie imediată. De aceea, o atenție deosebită se va acorda pregătirii psihice a pacientului, care va fi sedat in seara și în dimineața dinaintea intervenției chirurgicale, la care se va adăuga o premedicație cu doze mici de Atropină
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
cazul intervențiilor de durată este necesară uneori, recoltarea intraoperatorie a glicemiei și a parametrilor acidobazici. Dacă nu, ele vor fi însă obligatoriu apreciate imediat după ce pacientul a ajuns în postoperator, ținând cont că riscul cel mai mare este acela al hipoglicemiei intra și postoperatorii, și nu cel al hiperglicemiei (2). Principalele cauze de hipoglicemie postoperatorie sunt reprezintate de absența alimentației în perioada dinaintea intervenției chirurgicale în condițiile menținerii dozelor de insulină și de supracorectarea cu insulină a lichidelor de perfuzie. Hipoglicemia
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
parametrilor acidobazici. Dacă nu, ele vor fi însă obligatoriu apreciate imediat după ce pacientul a ajuns în postoperator, ținând cont că riscul cel mai mare este acela al hipoglicemiei intra și postoperatorii, și nu cel al hiperglicemiei (2). Principalele cauze de hipoglicemie postoperatorie sunt reprezintate de absența alimentației în perioada dinaintea intervenției chirurgicale în condițiile menținerii dozelor de insulină și de supracorectarea cu insulină a lichidelor de perfuzie. Hipoglicemia este uneori foarte greu de recunoscut în timpul anesteziei, și chiar în perioada postoperatorie
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
hipoglicemiei intra și postoperatorii, și nu cel al hiperglicemiei (2). Principalele cauze de hipoglicemie postoperatorie sunt reprezintate de absența alimentației în perioada dinaintea intervenției chirurgicale în condițiile menținerii dozelor de insulină și de supracorectarea cu insulină a lichidelor de perfuzie. Hipoglicemia este uneori foarte greu de recunoscut în timpul anesteziei, și chiar în perioada postoperatorie, când lipsa de conștiență a pacientului poate fi pusă pe seama anesteziei sau a eventualei premedicații hipnotice administrate preoperator (17). Pe toata durata intervenției chirurgicale, ca și în
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
apariția cetoacidozei, a hipercolesterolemiei și a hiperlipidemiei, dar pare să și reducă aceste complicații pe termen lung. Administrarea intermitentă a Insulinei, larg răspândită în acest moment, are o serie de dezavantaje pentru pacienții cu diabet insulinonecesitant, cum ar fi riscul hipoglicemiei, necesitatea monitorizarii frecvente a glucozei serice, incomoditatea administrării repetate mergând până la patru administrări în 24 ore, etc. În ultimul timp toate aceste incoveniente par a putea fi ocolite prin mai multe metode de tratament, aflate însă la început de drum
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
de la pacienții tineri, în timp ce acelea obținute de la pacienți de 50-70 ani, sunt practic nefuncționale (23). Pentru a fi acceptați ca acceptori, pacienții diabetici trebuie să îndeplinească anumite condiții: - Diabet zaharat tip I in evoluție de peste 5 ani, - Multiple episoade de hipoglicemii severe în antecedente, necesitând spitalizări repetate în ciuda unei monitorizări de către un diabetolog cu experiență. - Un nivel seric nedetectabil al peptidului C, măsurat la 90 minute după un prânz de 540 calorii (360 ml BOOST). De asemenea, înainte de transplant sunt evaluate
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
apoasă. În perioada de stare scaunele devin caracteristice, muco (pio)sanghinolente, reduse cantitativ, afecaloide, frecvente, însoțite de colici abdominale și tenesme rectale. La copilul mic se pot asocia semne de meningism, confuzie, letargie sau convulsii, cauzate de tulburările electrolitice și hipoglicemie. Cele mai severe complicații intestinale ale dizenteriei sunt megacolonul toxic, perforația intestinală, invaginația intestinală sau prolaps rectal. Sindromul hemolitic uremic este cauzat de toxina shiga produsă de Sh. Dysenteriae tip1 și se manifestă prin anemie hemolitică severă, trombocitopenie și insuficiență
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intestinale ale dizenteriei sunt megacolonul toxic, perforația intestinală, invaginația intestinală sau prolaps rectal. Sindromul hemolitic uremic este cauzat de toxina shiga produsă de Sh. Dysenteriae tip1 și se manifestă prin anemie hemolitică severă, trombocitopenie și insuficiență renală. Dezechilibrele metabolice prin hipoglicemie, hiponatremie și deshidratare, pot fi severe, mai ales la copiii mici. Bacteriemia și sepsisul cu diverse localizări secundare sunt rar întâlnite, favorizate de malnutriție și alte imunodepresii. Complicațiile imunologice postinfecțioase sunt artropatia și sindromul Reiter, mai ales la pacienți care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
având un control glicemic bun, le este permis efortul fizic de orice nivel, incluzând sportul profesionist (4). Vor fi interzise, însă, sporturile extreme, de tipul alpinismului, înotului subacvatic, sau alte sporturi ce pun în pericol viața pacientului în cazul unei hipoglicemii. În general, exercițiile sunt sigure și bine tolerate de toți pacienții cu T1DM, chiar și de cei cu durată lungă a bolii (25-40 de ani) (38), dacă sunt prescrise în mod adecvat, atent monitorizate și se însoțesc de ajustarea corespunzătoare
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
25-40 de ani) (38), dacă sunt prescrise în mod adecvat, atent monitorizate și se însoțesc de ajustarea corespunzătoare a dozelor de insulină. În absența acestor precauții, exercițiile fizice pot produce contrareglare glicemică excesivă, afectarea disponibilității glucozei și complicații de tipul hipoglicemiei. Este însă cert că echilibrul metabolic al pacienților cu T1DM care efectuează în mod regulat și sistematic un efort fizic (bicicletă, tenis, înot, alergare etc.) este semnificativ mai bun decât al celor care nu sunt antrenați într-un astfel de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
persoanele cu T1DM. În absența unui control glicemic adecvat, efortul fizic este temporar contraindicat la pacienții diabetici insulinodependenți. Efectele suprainsulinizării în timpul efortului fizic la pacienții cu T1DM: cea mai temută complicație acută a efortului fizic la pacienții cu T1DM este hipoglicemia. Dacă la persoanele fără diabet zaharat, se observă în timpul efortului fizic o scădere fiziologică a secreției de insulină, la pacienții cu T1DM, o doză moderată de insulină în condiții de repaus poate determina suprainsulinizare în timpul exercițiului, ca urmare a: absorbției
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
insulinemiei în timpul efortului fizic (insulina se absoarbe pasiv de la locul de injectare); creșterii sensibilității la insulină în mușchii scheletici. Suprainsulinizarea se însoțește de scăderea producției hepatice de glucoză care, asociată cu o creștere a utilizării periferice a glucozei, poate provoca hipoglicemie în timpul sau după exercițiul fizic. Utilizarea periferică a glucozei, printr-unul din mecanismele indicate în Tabelul-1, este mai mare cu 25-30% față de repaus, în condițiile în care insulinemia nu se modifică. Activarea transportorilor de glucoză în țesutul muscular (GLUT4) și
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
mai mare cu 25-30% față de repaus, în condițiile în care insulinemia nu se modifică. Activarea transportorilor de glucoză în țesutul muscular (GLUT4) și creșterea sensibilității receptorilor insulinici sunt mecanismele cel mai des invocate. Trebuie notat, de asemenea, că persoanele cu hipoglicemii în antecedente au risc crescut de hipoglicemie în timpul exercițiului fizic, ca urmare a contrareglării neurohormonale deficitare și a răspunsului metabolic alterat, cu producție endogenă de glucoză scăzută (10). Riscul de hipoglicemie crește dacă efortul este efectuat în perioada de maximă
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
condițiile în care insulinemia nu se modifică. Activarea transportorilor de glucoză în țesutul muscular (GLUT4) și creșterea sensibilității receptorilor insulinici sunt mecanismele cel mai des invocate. Trebuie notat, de asemenea, că persoanele cu hipoglicemii în antecedente au risc crescut de hipoglicemie în timpul exercițiului fizic, ca urmare a contrareglării neurohormonale deficitare și a răspunsului metabolic alterat, cu producție endogenă de glucoză scăzută (10). Riscul de hipoglicemie crește dacă efortul este efectuat în perioada de maximă activitate insulinică, efectul fiind și mai mare
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
des invocate. Trebuie notat, de asemenea, că persoanele cu hipoglicemii în antecedente au risc crescut de hipoglicemie în timpul exercițiului fizic, ca urmare a contrareglării neurohormonale deficitare și a răspunsului metabolic alterat, cu producție endogenă de glucoză scăzută (10). Riscul de hipoglicemie crește dacă efortul este efectuat în perioada de maximă activitate insulinică, efectul fiind și mai mare dacă insulina se injectează în membrul mobilizat în cursul efortului (fig. 2). În perioada postexercițiu, răspunsul glucagonului și catecolaminelor la hipoglicemia indusă de exercițiu
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
10). Riscul de hipoglicemie crește dacă efortul este efectuat în perioada de maximă activitate insulinică, efectul fiind și mai mare dacă insulina se injectează în membrul mobilizat în cursul efortului (fig. 2). În perioada postexercițiu, răspunsul glucagonului și catecolaminelor la hipoglicemia indusă de exercițiu este alterat la pacienții cu T1DM, fiind satisfăcător doar la cei bine controlați metabolic și bine antrenați, fără complicații cronice. La acestea se adaugă efectele lipsei scăderii nivelului insulinei, în perioada postexercițiu, cu inhibiția producției hepatice de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]