10,269 matches
-
la cercul polar", punând în oglindă două poluri ale feminității române, titlul făcând referință la experiența deportării Aniței Nandriș în Siberia. Astfel, unei lumi reprezentate de personaje precum „Regina Maria, principesa Martha Bibescu, prințesa Maria Cantacuzino-Enescu - feminitatea labirintică, de budoar imperial, cabinete politice cu anvergură continentală și etajări politice cu multiple strategii” el îi opune în Elisabeta Rizea și Anița Nandriș-Cudla două modele de „putere trupească și măreție sufletească, povestind la fel de convingător infernul, pe cât de atașant ne prezentaseră cele dinainte fragmentele
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
curtea moscheii a fost folosită pe post de depozit de arme, iar atunci când o parte din muniție a luat foc, moscheea a suferit un nou incendiu. Abia în anul 1956 a fost restaurată complet. La fel ca și celelalte moschei imperiale din Istanbul, Moscheea Suleymaniye este precedată de o curte interioară în partea de vest. Curtea moscheii este una excepțională fiind decorată cu coloane de marmură, granit, porfir și peristil. La cele patru colțuri ale curții se află cele patru minarete
Moscheea Suleymaniye () [Corola-website/Science/330453_a_331782]
-
s-a întâmplat sub domnia lui Eadred. Edgar a fost încoronat la Bath și uns cu soția sa, Ælfthryth, stabilind un precedent pentru încoronarea unei regine în Anglia. Încoronarea lui Edgar nu a avut loc până în 973, într-o ceremonie imperială, iar acest serviciu a fost făcut de către Dunstan, sărbătorindu-se cu un poem din Cronica anglo-saxonă, consituind baza ceremoniei de încoronare britanică de astăzi. Încoronarea sibolică a fost un pas important. Alți regi ai Marii Britanii au venit și și-au
Casa de Wessex () [Corola-website/Science/331034_a_332363]
-
islamice ca o condiție esențială a progresului socio-politic. Cei care susțineau și credeau cu putere în ideea unei unități naționale în lumea islamică aparțineau unor clase sociale superioare, adeseori implicate în administrarea imperiului aflat într-o starea de aservire colonialismului imperial că urmare a căderii califatului din Istanbul. Printre cei care promovau animarea renașterii arabe se numărau lingviști aparținând unor familii de renume că Bustani, Yazigi și Sidyaq. Aceștia doreau acest lucru prin descentralizarea democratică a sistemului de putere otoman. După
Naționalism arab () [Corola-website/Science/331049_a_332378]
-
această perioadă a avut posibilitatea de a intra în contact cu populația. În timpul unei călătorii a trecut pe la Peć și s-a cunoscut cu rudele din partea tatălui. În anul 1898 s-a căsătorit cu Doamna Ismet, fiica casierului de la „Turnătoria Imperială Dl. Mehmed Emin”, cu care a avut șase copii. M. Akif își cultivă pasiunea pentru poezie scriind poezii care îi sunt publicate în diferite reviste. Este numit profesor de limba turcă la Școala de Agricultură și Veterinari de la Halkali și
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
La 12 ianuarie 1875, vărul lui Zaitian, împăratul Tongzhi, a murit fără să aibă un fiu. Împărăteasa Ci'an a sugerat întonarea unui dintre fiii Prințului Yixin ca viitor împărat, însă a fost respinsă de Cixi. În schimb, rupând convenția imperială care cerea ca noul împărat să fie întotdeauna de o generație după cea a împăratului anterior, Cixi l-a nominalizat pe nepotul ei și familia imperială a fost de acord cu alegerea ei. Zaitian a fost numit moștenitor și succesor
Împăratul Guangxu () [Corola-website/Science/331142_a_332471]
-
Yixin ca viitor împărat, însă a fost respinsă de Cixi. În schimb, rupând convenția imperială care cerea ca noul împărat să fie întotdeauna de o generație după cea a împăratului anterior, Cixi l-a nominalizat pe nepotul ei și familia imperială a fost de acord cu alegerea ei. Zaitian a fost numit moștenitor și succesor al unchiului său, împăratul Xianfeng, în loc de vărul și predecesorul său, împăratul Tongzhi. A urcat pe tron la vârsta de patru ani și a folosit ca nume
Împăratul Guangxu () [Corola-website/Science/331142_a_332471]
-
împărătesele văduve Cixi și Ci'an. În 1881, când Guangxu avea nouă ani, împărăteasa Ci'an a murit pe neașteptate, lăsând-o pe Cixi ca singura regentă. Totuși, Cixi suferea de multă vreme de probleme de sănătate. Între timp, eunicii imperiali au abuzat adesea de influența lor asupra băiatului-împărat. În 1887, împăratul Guangxu ar fi fost destul de mare pentru a începe să domnească în nume propriu. Cu toate acestea, în anul anterior, mai mulți curteni, printre care Prințul Chun și Weng
Împăratul Guangxu () [Corola-website/Science/331142_a_332471]
-
omagiile mătușei sale și pentru a discuta despre afacerile de stat cu ea. În 1891, sub presiunea misiunilor diplomatice străine și ca răspuns la revoltele din valea râului Yangtze, Guangxu a emis un edict prin care creștinii erau sub protecție imperială. În 1892, el a încercat să pună în aplicare o serie de măsuri draconice, în scopul de a reduce cheltuielile Departamentul de uz casnic Imperial, care s-a dovedit a fi una dintre puținele sale succese administrative. Dar, a fost
Împăratul Guangxu () [Corola-website/Science/331142_a_332471]
-
din valea râului Yangtze, Guangxu a emis un edict prin care creștinii erau sub protecție imperială. În 1892, el a încercat să pună în aplicare o serie de măsuri draconice, în scopul de a reduce cheltuielile Departamentul de uz casnic Imperial, care s-a dovedit a fi una dintre puținele sale succese administrative. Dar, a fost doar o victorie parțială, el a trebuit să aprobe cheltuieli mai mari decât i-ar fi plăcut, în scopul de a satisface nevoile împărătesei văduve
Împăratul Guangxu () [Corola-website/Science/331142_a_332471]
-
Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, monument istoric de artă și arhitectura, cel mai vechi edificiu teatral din spațiul culturii românești , fondat la 1817, este realizat în stilul barocului vienez (barocul târziu). Proiectant este arhitectul imperial, oravi
Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”. Muzeul de Istoria Culturii Cărășene () [Corola-website/Science/331329_a_332658]
-
cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea a bronzului expuse într-o realizare grafică modernă. Din perioada cuceririi romane în expoziție atrag atenția siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnița, castrul roman Arutela - Căciulata și tezaurul de monede imperiale din argint care a fost descoperit la Pădurețu (Băbeni). Perioada de afirmare a statului feudal românesc este redată prin surprinderea evoluției obștilor de moșneni și a satelor aservite, prin procesul de constituire al marilor familii de dregători și prin apariția
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
de pavaj ștampilate cu însemnele unităților militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care și una cu ștampila Legiunii V Macedonica, și monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus cercetările au fost continuate și aprofundate de către Cristian Vlădescu, Victor Teodorescu, Mihail Zahariade și Marinela Peneș, iar în cel de la Mălăiești cercetările au fost inițiate de către Constantin Zagoritz, fiind continuate de către Grigore
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
timp util și, după ce a trăit pentru un timp la Beyoğlu (Pera), a revenit la Messina, unde a murit în 1564. Fiul său, Scipione, nu a fost eliberat, dar a fost introdus în corpul otoman al tinerilor instruiți pentru armata imperială. El s-a convertit, așa cum era obligat, la islamism și a fost instruit în palatul imperial, ajungând la rangul de "silahtar". În cele din urmă s-a căsătorit, prima dată (1573) și apoi a doua oară (1576) cu o strănepoată
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
unde a murit în 1564. Fiul său, Scipione, nu a fost eliberat, dar a fost introdus în corpul otoman al tinerilor instruiți pentru armata imperială. El s-a convertit, așa cum era obligat, la islamism și a fost instruit în palatul imperial, ajungând la rangul de "silahtar". În cele din urmă s-a căsătorit, prima dată (1573) și apoi a doua oară (1576) cu o strănepoată a sultanului Soliman Magnificul. El și-a asigurat astfel avere, o funcție înaltă și protecție la
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
de specialiști pe care a reușit să o formeze în jurul său. O amintire îl face pe Constantin Mimi să rămână unic în memoria Basarabiei. Într-o comunicare făcută congresului viticol din 1902, prințul Nikolai Golițin, administratorul tuturor viilor și pivnițelor imperiale a declarat că "ar trebui să se distrugă toate podgoriile din Basarabia și să se pună porumb în loc, pentru că această gubernie nu este capabilă să producă altceva mai bun decât popușoiul". Devenind cunoscută în Basarabia, această opinie a stârnit reacții
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
autorul primului tablou pictat în ulei, înfățișând un peisaj autonom (fără „stafaj“, adică figurație umană), din Europa (Peisaj dunărean la Regensburg, 1522-1525, München, Alte Pinakothek), fiind totodată și cea mai înaltă expresie a Școlii dunărene. A mai realizat Frescele Băii imperiale din Regensburg (1525, astăzi fragmente în muzeele de la Budapesta și Regensburg), ca și numeroase desene și gravuri pe aramă (peisaje, compoziții cu tematică religioasă, studii de arhitectură ș.a.), contribuind de asemenea - dar într‑o proporție încă neelucidată - la executarea comenzilor
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
Regiunea autonomă Basarabia), Moldova de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia și Republica Bucovina (este vorba de Bucovina de sud; cea de nord și Bugeacul, deja stăpânite de un stat slav, nu sunt incluse în această propunere, care reanimează abordarea imperială panslavistă). Mișcării respective i s-au asociat în 2014 alte forțe politice de stânga precum și unele personalități, pentru a constitui o platformă politică centrată pe această idee Teritoriul "Moldovei de Vest" inclus actual României, din punct de vedere administrativ corespunde
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]
-
lui Iuliu, a fost preot greco-catolic la Orșova din comitatul Mureș-Turda. El s-a căsătorit cu fiica boierului bucovinean Nicolae de Goian și a Măriei de Stârcea. Soții au avut patru fii, pe lângă Paul (1799-1888), consilier guvernamental, deputat al dietei imperiale, precum membru fondator al ASTREI, pe Nicolae, tatăl viitorului general. Moștenind împreună cu fratele său Ștefan mai multe moșii în Moldova după mama lor, au trecut ambii în România, unde au și rămas. Nicolae a devenit mare ban, Ștefan, mare spătar
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
Fielding Huxley (1917-2012). Huxley și soția sa au avut cinci fiice și trei fii: Profesor de științe naturale și zoologie la Royal School of Mines ("Școala Regală de Inginerie a Minelor") din Londra (1854-1885) și profesor de anatomie comparată la Imperial College din Londra. Prieten și colaborator al lui Charles Darwin, apărător al transformismului și unul dintre propagatorii teoriei darwiniste, pe care a susținut-o cu convingere. A afirmat antropogeneza din maimuță și că păsările se trag din dinozauri. A căutat
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
Regimentul 125 Infanterie „Împăratul Friedrich, Regele Prusiei”". Odată cu avansarea la gradul de locotenent-colonel, a fost transferat, la 7 iulie 1907 în statul major al "Diviziei 16 Infanterie „Baron von Sparr”". La 1 aprilie 1903, a devenit membru al "Curții Militare Imperiale", cea mai înaltă instanță militară germană. La 19 iulie 1904 demisionează din calitatea de membru al curții de justiție și simultan cu avansarea la gradul de colonel, preia comanda "Regimentului 126 Infanterie „Marele Duce Friedrich de Baden”". La 18 august
Friedrich von Gerok () [Corola-website/Science/334241_a_335570]
-
Concertul pentru pian nr. 5 în Mi bemol major, Op. 73, al lui Ludwig van Beethoven, cunoscut în special sub numele de Concertul Imperial, a fost ultimul său concert pentru pian. A fost compus la Viena între 1809 și 1811 și a fost dedicat Arhiducelui Rudolf von Habsburg-Lothringen, patronul și elevul lui Beethoven. Premiera concertului a avut loc pe 28 noiembrie 1811 la Gewendhaus
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
1811 la Gewendhaus în Leipzig sub bagheta lui Johann Philipp Christian Schulz, solist fiind Friedrich Schneider. Premiera vieneză a concertului a avut loc pe 12 februarie 1812 în interpretarea lui Carl Czerny, un alt elev al lui Beethoven. Numele de "Imperialul" nu îi aparține lui Beethoven, ci lui Johann Baptist Cramer, editorul publicării engleze a concertului. Concertul are o durată de aproximativ 40 de minute. Concertul este orchestrat pentru pian solo, două flauturi, două oboaie, două clarinete în Si bemol, două
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
în timp ce Ordinul a rămas în Schleswig. Prin căsătoria Ecaterinei de Anhalt-Zerbst - cărei mamă Ioana Elisabeta tot a fost o prințesă de Holstein-Gottorp - cu viitorul țar Petru III în 1745, a fost întărită unirea dinastiei Romanov și Holstein-Gottorp De atunci dinastia imperială rusă a fost numită „Holstein-Gottorp-Romanov”. După asasinarea lui Petru în 1762, soția sa a fost proclamată împărăteasă sub numele Ecaterina a II-a. Fiul Ecaterinei, Pavel I, ia urmat în 1796 pe tron, și a instituit ordinul „Sfânta Ana” ca
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
Petru). În anul 1828 înfățișarea crucii a fost modificată prin ucazul țarului Nicolae I. Sticla ei a fost înlocuită de o cruce pattée, emailată roșu încadrată într-o ramă aurie. Ordinul a fost acordat de atunci cu o coroana emailată imperială rusă care atârna deasupra crucii, pentru clasa I și II. Pentru aceste clase exista și decorația cu stea. Mai departe a lăsat să creeze o cruce cu brațe de rubine înconjurată de brilianți. În 1874 premiul cu coroană a fost
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]