9,951 matches
-
100 km, pe traseul internațional Chișinău - Ismail. Suprafața totală a orașului Comrat este de 16.403 ha, cea mai mare parte 10.955 ha sunt terenuri cu destinație agricolă, dintre care 10% sunt sădite cu vii și livezi. Suprafața terenului intravilan este de 1.094 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ialpug care are o suprafață de 12,5 ha pe teritoriul orașului și rezervorul de apă Comrat cu o suprafață de 175 ha. Suprafața totală a terenurilor
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
lunca r. Răut, precum și atractivitatea din punct de vedere turistic, istoric și rolul de agrement cu microclimat balnear a codrilor din apropierea localității. Râurile Răut și Ivanos și iazul din oraș constituie rețeaua hidrografică a orașului. Suprafața totală a spațiilor din intravilan destinate înverzirii este de 184 ha sau 9,1% din suprafața totală a orașului din care 70% sunt acoperite cu vegetație forestieră, iar restul se completează anual. Conform datelor pentru anul 2001 pădurile ocupă 22 ha, iar arbuștii - 8 ha
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
un loc de muncă. Singura sursă de câștig era munca la pădure, dar guvernul oprește exploatarea lemnului ceea ce lovește crunt mai ales satele din zona montană.La reforma agrară din 1921, în Beiuș sunt împroprietărite 144 persoane cu terenuri în intravilan și 108 cu terenuri în extravilan.Deși a avut scăderile ei in concepție și mai ales in aplicare, reforma agrara a contribuit la dezvoltarea relațiilor de producție capitaliste din agricultură și a îmbunătățit situația materială a unei pâr ti a
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
Tube". Deși majoritatea călătoriilor care implică centrul Londrei sunt efectuate cu transportul public, iar exteriorul Londrei este dominat de către mașină, inelul interior (în jurul centrului orașului), drumul Circular de Sud și Nord (în suburbii), și autostrada din exteriorul orbital (M25, în afara intravilanului) încercuiesc orașul și sunt intersectate de o serie aglomerate de rute radial autostrăzi, dar foarte puține pătrund în interiorul Londrei. M25 este cel mai lung inel-autostradă din lume de 121.5 mile (195,5 km) lungime. Un plan pentru o rețea
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
în 1941 fabrica de conserve Arovit (ulterior naționalizat de către regimul comunist) și în 1961 Liceul Teoretic. În 1968 ia naștere Spitalul în castelul Bujanovics. Teritoriul administrativ al orașului Valea lui Mihai este situat în partea de Nord-Vest a județului Bihor. Intravilanul cât și extravilanul aparținător orașului se încadrează în unitatea de relief de câmpie, în zona de câmpie înaltă subcolinară a Câmpiei Careiului (Nyirului). Localitatea este situată la o distanță de 8 km de granița cu Ungaria, iar pe drumul național
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
nemodernizate. Lungimea căilor ferate în direcția Oradea - Satu Mare respective Ungaria este de cca 9 km. Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7345 ha din care teren agricol este 5277 ha și păduri 1264 ha. Intravilanul stabilit este 1114,95 ha, din care nucleul de bază este de 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai. Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7.345 ha din care
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
al orașului Valea lui Mihai. Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7.345 ha din care : Din datele existente în P.U.G. preliminar a orașului Valea lui Mihai rezultă că orașul are un intravilan stabilit la 1114,95 ha din care nucleul de bază cu 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai. Suprafața de 973 ha are următoarele funcțiuni : Procentul de 5,70 mp/locuitor nu acoperă necesarul față de un
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai. Suprafața de 973 ha are următoarele funcțiuni : Procentul de 5,70 mp/locuitor nu acoperă necesarul față de un necesar de 16,50 mp/locuitor În partea Nord a orașului la limita intravilanului se află o zonă de pădure cu valoare ecologică și peisagistică cu regim special de protecție - parcul dendrologic - cu suprafața de cca 3,5 ha. Parcul din zona terenului de sport cu suprafață de cca. 2 ha cu specii de
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
a produselor animaliere—carne, lână, lapte, mici ateliere ce produc mobilier la comandă, brutării, secții de sifoane, unități de construcții civile, tâmplării metalice, secție drumuri cu stație bitum. Meșteșugurile tradiționale de la nivel comunal au dispărut de-a lungul timpului. În intravilan se află unitățile indstriale alimentare Romagribuz, fabrica de brânzeturi Zguras, unitatea Bachus, moara mălai și făină, brutăria. În satul Căldărăști sunt moara și brutăria Agromec și un abator. Activitățile comerciale reprezintă 35% din economia orașului Pogoanele. Pe plan local funcționează
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
-lea, când au început să se așeze scutelnicii de pe lângă mănăstirea Sinaia. Până în 1852, însă, punctul muntenesc de vamă între Țara Românească și Transilvania a fost la Breaza, în acel an mutându-se în comuna Predeal, impulsionând dezvoltarea turismului. Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a orașului Comarnic), care cuprindea tot ținutul de pe valea superioară a Prahovei; comuna Predeal s-a înființat în 1864. când Podul Neagului și Posada s-au alipit
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
ce vine tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
14, este situat la 43 km de reședința de județ, 12 km de municipiul Mediaș și la 33 km față de municipiul Blaj pe DN 14B. Orașul Copșa Mică are o suprafață de 2 590 hectare din care 278 hectare în intravilanul localității. Localitatea se învecinează la nord cu comuna și statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava și municipiul Mediaș, la est cu comuna Valea-Viilor (Vorumloc), la sud cu comuna Axente Sever (Frâua), iar la vest cu Micăsasa. Orașul este amplasat
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
km de capitala țării, pe lungimea căii ferate Bălți-Ocnița, el este situat între orașele Bălți, Soroca, Rîșcani și Edineț. Suprafața totală a resurselor funciare ale orașului sunt de 1830 ha, din care terenurile agricole constituie 439,4 ha. Suprafața terenului intravilan este de 864 ha, terenurile fondului silvic constituie 83 ha. Pe teritoriul orașului este un lac cu o suprafață totală de 30 ha. În anul 1922, în cadrul reformei agrare din Basarabia, 43 de locuitori au primit 250 ha de pământ
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
orașului în direcția nord-vestică iese la suprafață complexul de sisturi silurene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de sisturi argiloase de culoare brună. De asemenea în apropierea orașului se întîlnesc calcare silicoase. Suprafața actuală a Edinețului - intravilan și extravilan constituie 6365,9 ha, dintre care: Primul document în care apare și Edinețul este gramota de la 15 iulie 1431 prin care domnul Moldovei Alexandru cel Bun dăruiește lui Ivan Cupcici 14 sate cu hotarele lor vechi și locuri
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
numele în acel an (de la cel al Mănăstirii Sinaia, al cărei nume provine la rândul sau de la cel al Muntelui Sinai). La 9 mai 1880 Sinaia a dobândit statutul de comună urbană și cuprindea cătunele Izvor, Furnică și Poiana Țapului. Intravilanul orașului Sinaia a fost astfel desprins din domeniul comunei Podul Neagului, care și-a mutat reședința înapoi la Comarnic. În 1884, cătunele Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului s-au separat de Sinaia, formând comună Predeal, în vreme ce comună Sinaia a
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
2008 și au fost executate de asocierea dintre firmele Concefa și UMB Spedition. Costul proiectului a fost de 81,8 milioane lei, iar prin implementarea sa, distanța dintre DN11 și DN13 a fost redusă de la 11 km (9 km în intravilan și 2 km în extravilan) la 6,43 km (situați în extravilan), ceea ce a dus la atât la creșterea vitezei de deplasare, cât și la scăderea timpului de parcurgere a distanței. Pe acest tronson se are de asemenea în vedere
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
războiul din 1916-1918, având în același timp și funcția de arhitect șef, el a trebuit să se descurce cu toate probleme grave de aprovizionare a orașului. Tot el avea să fie, în linii mari, creatorul proiectului de lărgire a suprafeței intravilane, incluzând astfel rafinăriile aflate la periferie și, în acest mod, permițând orașului să beneficieze de taxele pe care acestea le plăteau. Bugetul s-a triplat și a putut ajunge la un nivel care a permis materializarea unor proiecte de infrastructură
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Centrul Sucevei este zona urbană cea mai veche a municipiului Suceava, în jurul căreia s-a dezvoltat actuala localitate. Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
groase de 2-3m de pietrișuri. La confluența cu Valea Iașului al treilea nivel de terase de 30-45m se continuă spre nord -vest pe valea amintită, cu extindere de peste 1km, fiind plană cu unele zone depresionare în bună parte ocupată de intravilan. Lunca situată la 1-2m față de albie, este puternic influențată de modificările antropice survenite aproape pe toată lungimea văii Argeșului prin crearea lacurilor și canalelor de dirijare și regularizare a cursului. Valea Argeșelului. Sectorul subcarpatic pe care îl traversează această vale
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ce leagă reședința de județ cu orașul Rășinari. Înconjurate de suprafață teritorială a rezervației, nefăcând totuși parte din aceasta, se află Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” (unul din cele mai mari muzee în aer liber din România), Grădină zoologică, trupul intravilan Sitex (vechea fabrică de covoare Dumbrava) și zona fostului Han Dumbrava, actual Hotel Hilton împreună cu zona fostului camping. Videoreportaj
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
aparține administrativ județului Ilfov, învecinându-se la nord și nord-vest cu comună Domnești, la est și sud-est cu orașul Bragadiru și la sud cu comună Cornetu. Comună Clinceni are o suprafata totală de 2367 ha , suprafața aflată în totalitate în intravilan prin Planul Urbanistic General din august 2006. "Relieful" orizontului local se încadrează în cel de câmpie cu vai largi, ale râurilor Șabăr și Argeș din Câmpia Vlăsiei. "Climă" este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
între județul Olt și județul Teleorman. Satele componente ale comunei Văleni sunt poziționate de-a lungul arterei de circulație. Începând cu anul 1996 s-a trecut la întocmirea unui mare plan de urbanism general. Au fost autorizate noi extinderi de intravilan fiind făcute tot de-a lungul drumurilor județene. În anul 2007 s-a realizat asfaltarea drumului ce leagă satul Văleni de satul Pieptești, Popești rămânând să se continue în 2008 ajungând în satul Mandra respectiv satul Tirișneag. În ceea ce privește habitatul puterii
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
estică. Vecinii comunei sunt: în vest, comuna Buești; în nord-vest, comuna Perieți; la nord, Municipiul Slobozia iar spre sud, comuna Dragalina(județul Călărași). Suprafața comunei este de 6846 ha.(68,46 km.²)din care: 477 ha.( 4,77 km.²) reprezintă intravilanul iar 6369 ha.( 63,69 km.²) extravilanul. Valea Râului Ialomița a constituit o importantă cale de legătură comercială care ducea spre Orașul de Floci, cunoscut târg la gura de vărsare a râului Ialomiței în Dunăre, unde locuitorii își vindeau surplusul
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
Promulgarea Legii 18/1991 cu modificările și completările ulterioare conduce la reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru aproape 1400 de capi de familie cu un total de 2347 ha teren în proprietate din care 477 ha teren intravilan.
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
15 Km de Mun.Rosiori de Vede și la 115 km de București, capitala țării. Ca unitate administrativ teritorială este formată din satele Dracsenei, Dracsani, Odobeasca și Satu-Vechi. Comună Dracsenei ocupă o suprafață de 3808,00 ha din care în intravilan 281,00 ha și extravilan 3.527,00 ha Formă de relief; Comună Dracsenei se află la intersecția paralelei de 44 00 15 " latitudine nordică cu meridianul de 25 0 longitudine estică. Ca formă de relief, aceasta se situează în
Drăcșenei, Teleorman () [Corola-website/Science/324755_a_326084]