15,723 matches
-
niciodată nu fu bucurie Mereu tot batem pe la porți străine.” Ca absolvent al liceului, în baza legislației de atunci a statului român, navea nici o specialitate (liceul dădea numai cultura generală), câștiga câte un ban meditând la limba română și limba latină. În anii 1934-1935 se află în armată ca soldat T.R. (cu termen redus). În perioada anilor `30 ai secolului XX, la Bolgrad a activat o pleiadă de tineri poeți și prozatori, grupați în jurul revistelor: Familia Noastră, Bugeacul, Generația Nouă, printre
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
și auto la întocmirea devizelor lucrărilor de construcții - circulara BI Centrală. - 141 de ani de învățământ la Liceul de băieți din Bolgrad - Comunicare la aniversarea liceului din 1999. - Diverse articole pe linie de învățământ și despre minorități în curierul Ginta Latină Iași. - Tratează-te singur - elixirul vieții - 6 ediții, ultimele 3 în editurile Moldova (1995) și PIM (2000, 2005). - Din înțelepciunea oamenilor celebri, ediția I-a - 2006 - 30 de fișe de activitate pentru oameni de știință ieșeni, absolvenți ai liceului de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
trupul nostru. Astfel, cu numărul de față, gazeta noastră se preface într-o foaie a tuturor fiilor neamului nostru, dornici de a avea în aceste vremuri o atingere mai apropiată cu viața și cu sufletul poporului românesc și al rasei latine. 9 Valeriu Vierița, fost viceguvernator al Băncii Naționale a României (septembrie 1990-iunie 1991), despre interesul lui Nicolae Ceaușescu pentru situația aurului Băncii Naționale „Întâmplarea a făcut ca prin funcțiile avute în B.N.R. să mă ocup de problema aurului, în perioada conducerii țării de către
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu-mi surâdea nici acum. Trebuia să-mi revizuiesc atitudinea față de școală. În toamna anului 1939, Mitică și Negrea au plecat de la mătușa Anghelina, deci grupul de joacă s-a destrămat. La liceu am Început o nouă limbă străină: limba latină. Ne era predată de profesorul Liviu Cozma, unul dintre cei mai vârstnici și cei mai apreciați profesori din liceu. Comportamentul lui părintesc (elevii Îi spuneam pe bună dreptate "Pater") m-a cucerit și deși limba latină era mai grea decât
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nouă limbă străină: limba latină. Ne era predată de profesorul Liviu Cozma, unul dintre cei mai vârstnici și cei mai apreciați profesori din liceu. Comportamentul lui părintesc (elevii Îi spuneam pe bună dreptate "Pater") m-a cucerit și deși limba latină era mai grea decât limba franceză și era o limbă moartă, i-am acordat o atenție deosebită, devenind la sfârșitul studiilor liceale un latinist de frunte. Tot În acest an am intrat În atenția profesorului I. Armeanu, care mă aprecia
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
unele pregătiri În această direcție, dar majoritatea elevilor eram străini de ideile socialiste. Am Înșiruit scriitorii și poeții care au avut unele tangențe cu problema În cauză, dar nu și ideologia. Notarea a fost pe măsură. Nici textul de la limba latină n-a fost prea accesibil cunoștințelor noastre, cerându-ne timp mai lung pentru descifrare. Președintele Comisiei și examinator la istorie a fost Acad. C-tin Daicovici, pe care Îl cunoșteam și Îmi cunoștea preocupările. Având de tratat “Creștinismul la români
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
atâta literatură Editura Junimea Iași 2016 Adrian ALUI GHEORGHE (note biobibliografice) Adrian ALUI GHEORGHE s-a născut la 6 iulie 1958, în Topolița/ Grumăzești, Neamț. Absolvent al facultății de filologie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, specializarea Română Limba latină cu licența în anul 1986, cu teza "Paradigma erosului în poezia lui Ovidius" (prof. coordonator: Traian Diaconescu). Doctor în Filologie din anul 2004 cu teza "Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului" (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, prof.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
leac pentru angoasanta viață? Nicolae, Nicolae, de ce te prigonești...? Nu mă prigonesc deloc. Mai degrabă practic, așa cum a remarcat Ștefania Mincu în textul de escortă pus de mine pe coperta a IV-a a antologiei VorbaIago, "un fel de scepticism latin, experiat până și de visceralitatea sa concretă, ca semn de ultimă rectitudine morală". Cistelecan mă citește în cheia neoexpresionistă de extracție ardelenească, pe urmele germanilor, desigur, și în anumite privințe are dreptate s-o facă. Totuși, e mai complicat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trebuie căutată, acolo e soliditatea receptării. Vezi ce veselă e lumea criticii de la noi și cât de divers se poate exprima ea? De aia o iubesc pe Ștefania Mincu, fiindcă m-a intuit destul de bine: sunt un sceptic de extracție latină, cum bine îi șade unui poet din sudul Olteniei, din zona castrului roman de la Romula (asta ca să mai spun o dată ceva și despre influențele neștiute ale locului unde te naști). Care e raportul tău cu cititorul/ cititorii? Îl/ îi cauți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vreun sens pe care-l bănuiam doar, eram tentat să citesc cu voce, doar pentru mine, cuvintele acelea deodată stranii, răsfoisem fascinat unul-două volume de Dinescu pe care mi le arătase cineva (unul dintre colegi visa o reîntoarcere la poezia latină eu pariam pe Dinescu), citisem antologia de poezie a lui Philippide, din literatura germană, dar a fost un moment când nu mă mai pasiona nimic. Nu găseam cartea, cărțile care să-mi placă. Să mă provoace. Să mă oblige asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fiind practic niște poeți ilizibili, penibili și plicticoși la maximum. Lirismul nu se reinventează decât după o descindere în trecutul unei arte: lirismul marilor italieni din acest veac, Ungaretti, Montale, Quasimodo, Saba, e întemeiat pe redescoperirea liricilor antici, greci și latini, de la ei au reînvățat italienii rostirea lapidară, esențială... Am refăcut și eu acest drum și mai întâi, primul meu volum, "Rod", ca și "Baaadul", o probează, am apărut ca un poet român modern în continuitatea școlii italiene și franceze de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
realiza la înălțimea talentului lor, din cauza faptului că sunt din Tecuci? Cum poți caracteriza climatul literar românesc, în raport cu alte culturi/ literaturi europene, pe care le-ai cunoscut? Care sunt diferențele? Care sunt asemănările? Suntem, nu-i un clișeu, o cultură latină, foarte diferită de culturile din jurul nostru. Avem spirit critic, ingeniozitate și o anumită doză de neseriozitate care mie îmi place foarte mult, pentru că relativizează și umanizează cultura, care, altminteri, ar deveni solemnă și plicticoasă (nu fac nici o aluzie la Germania
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și-L rugau să mai rămână la ei. El vine și astăzi la cei care-L cheamă și-L așteaptă. Biserica Pater Noster Pe Muntele Măslinilor este această biserică și numele ei este scris În latină. Pater Noster În limba latină Înseamnă Tatăl Nostru. Biserica se numește așa pentru că pe locul acesta i-a Învățat Domnul rugăciunea Tatăl Nostru. Este foarte mare și spațioasă. Pe niște ziduri speciale este scrisă rugăciunea Tatăl Nostru În peste 50 de limbi. În românește este
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
voie, dacă vreau eu să fac, am să fac treabă și aici, și dincolo, știu să muncesc, am muncit, nu mi-e frică de muncă.” „- Bine !” Deci, liceul de la seral, nu știu cum este acuma, era exact ca ăla de la zi: franceză, latină, rusă, tot, toate materiile, exact ca la zi. Singurul lucru care era deosebit de zi, se dădeau temele mai puține... Dar, pe urmă cam știai că, dacă termini liceul, puteai să te duci la meditațiile respective, din care trebuia să dai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
întindea la vremea aceea până la sudul Dunării, incluzând Dobrogea. Nu mai este un secret că aceste contacte, dintre autohtoni și lumea romană, de credință politeistă și creștină, au contribuit la romanizarea și creștinarea populației din zona noastră, la utilizarea limbii latine și la răspândirea culturii romane în acest areal. Dintr-o epocă mai târzie, au fost descoperite opaițe la Curteni (com. Oltenești), în 1976, pe care a fost imprimat semnul crucii, interpretat de istorici ca o atestare a creștinismului din secolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de prezența husiților aici a avut și mai are o anume credibilitate, deși nu se poate susține lingvistic și istoric. Locuitorii considerați atunci eretici, adepți ai doctrinei lui Jan Hus, nu s-au numit niciodată în românește huși, iar derivatul latin cult husites nu putea crea toponimul Huși. Nu poate fi acceptată, în lipsa unei documentări ferme, nici posibilitatea întemeierii așezării de către refugiați, care, după venirea lor pe meleagurile moldovene, se vor fi stabilit într-o localitate mai veche. În concluzie, data
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pustiite de turci și tătari, și date ca pradă din voia lui Alexandru...” După victoria asupra lui Alexandru Lăpușneanu, Iacob Heraclid Despot, rămas în istorie cu numele de Despot Vodă (1561-1563), domn de religie protestantă, cel care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). După ce a ieșit învingător în luptele cu tătarii la Cetatea Albă și Bender (Tighina), și-a organizat armata
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scriindu-și cărțile în limbi străine, a făcut cunoscută Țara Moldovei în Occident, mai ales prin Descrierea Moldovei, căci la vremea aceea europenii încep să descopere Estul continentului, despre care aveau doar cunoștințe vagi. În această carte, scrisă în limba latină, el descrie orașul Huși astfel: „Departe în lăuntrul țării, se află Huși, un târgușor, dar scaun al unui episcop, altfel prin nimic deosebit, în afară de bătălia în care Petru cel Mare, stăpân al întregii Rusii, cu o oaste puțină a ținut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
est oppidum waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o colină, la apus râul Bârlad, la răsărit pârâul Vaslui îl înfrumusețează”. Raportul său, scris în limba latină, asupra Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova (Codex Bandinus) este unul din cele mai importante memorii de călătorie din secolul al XVII-lea privind țările române. El conține multe informații despre obiceiurile și rânduielile din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
manuscris intrat în posesia Academiei Române cu semnătura lui Marco Bandini și publicat parțial pentru prima dată de V. A. Urechia, în 1895, foarte apreciat de Nicolae Iorga și de Andrei Veress, dar abia de curând publicat și tradus integral din latină. Codex Bandinus s-a dovedit a fi o sursă de informații extrem de importantă pentru cunoașterea universului catolic moldovean, întrucât, ca urmare a vizitelor episcopului în toate parohiile de acest rit din Moldova (octombrie 1646-ianuarie 1647), a întocmit o sinteză, datorită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și omul său de încredere, preotul iezuit secui Paul Beke . Bandinus exagera atunci când afirma că cele mai multe orașe sunt ungurești: Trotuș, Bacău, Huși (Huse Varosa !), ca și multe sate, foarte probabil sub influența consilierului numit mai sus. Raportul scris în limba latină, Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova, conținea multe informații despre obiceiurile din Moldova. Unele se refereau la mănăstirea episcopului „schismatic” (ortodox). Biserica Catolică („templul catolicilor”) se afla „într-o poziție frumoasă”. Era asemănătoare unei case
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezat. Ei au păstrat limba maghiară ca limbă de cult, căci hușenii („Hussiani”) - scrie misionarul catolic - au cântat în această limbă „sfânta liturghie și vecernia” („Sacrum et Vesperas”), deși episcopul a intervenit ca slujba religioasă să fie oficiată în limba latină. Starea de lucruri găsită nu l-a mulțumit și a propus îmbunătățiri „pentru o mai bună păstorire ecleziastică” („pro meliori gubernatione Ecclesiastica”) ce ar fi trebuit să conducă la animarea credinței catolice în zonă. A instituit un „administrator al bisericii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu 193 de persoane. Înscrierea numelor de familie cu intenția de latinizare, dar cu particule românești de genitiv, are importanță aparte pentru că arată onomastica din zonă la începutul secolului al XIX-lea, dar și folosirea unor forme lingvistice mixte, de latină și română, în acte oficiale, de către preotul Franciscus Maria Longhi: Simeon a Gregoroja, Antonius a lui Ioseph Croitor ș.a. În localitatea „Korni Kiall” (Corni Deal) trăiau 65 familii, cu 267 de persoane. Satul Kerza era format din 29 familii, cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 7,96 metri și un echipaj de 39 marinari. "Pinta" era o caravelă cu vele pătrate, lungă de 22,75 metri, lată de 6,60 metri și cu un echipaj de 25 marinari, iar "Niña", o caravelă cu vele "latine", lungă de 21,40 metri, lată de 6,28 metri și 20 de marinari. Cele trei nave aveau la bord, în afară de comandanți pe "Santa Maria", Columb, pe "Niña", Vicente Yanez Pinzon și pe "Pinta", fratele său, Martin Alonso Pinzon maiștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cazul Amiralului, pe care World Almanac, ediția 2000, îl așeză pe lista celor mai influente per-sonalități ale mileniului al doilea, alături de Shakespeare, Newton, Darwin, Galileo Galilei și Einstein. Tot respectul față de cei citați, dar referindu-ne la o altă "zicere" latină, "primus inter pares", cred că Amiralul își merită cu prisosință dreptul de a fi "primul între cei egali"! Plângem cu "Romeo și Julieta", Newton a studiat cum cade mărul din pom, Darwin ne-a trimis din Biblie la maimuță, Galilei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]