10,032 matches
-
pe arme... să apărăm partidul și pe cel mai uriaș... și mai sfînt fiu al neamului... Ne vom lupta pînă la moarte... pînă la ultimul...! (urlînd peste puteri) Trăiască...! Trăiască...! Securistul: (îngrozit, încearcă să-l potolească) Gata, gata... Gata! Hai liniștește-te... Costache: (revenit dintr-o transă hipnotică) Dacă vreți... eu pot să mai... Securistul: (încă speriat și cu o oarecare silă...) Nu, nu, e destul... A fost bine..., foarte bine... (pune casetofonul în sîn) Bine. Ne vom vedea conform programului
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vrei. Costache: Tu ai știut? Marieta: Păi spune și mie ce-a însemnat prostia aia cu ieșitul repede la pensie după revoluție?! Și m-ai pus și pe mine să ies. De parcă fusesem cine știe ce barosani de comuniști! Alții au rămas liniștiți pe locurile lor... Ba s-au dus și mai sus... Și noi? Parcă am fi omorît oameni! Costache: (foarte departe de concretețea dialogului) Poate că... am omorît... Marieta: Ce dracu' tot spui tu acolo! Costache: Poate că... ne-am omorît
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
perspectivă metafizică-pitagoreică provoacă la alți scriitori accente mai marcate, muzica și cântecul sacru fiind luate în considerație îndeosebi pentru puterea lor de edificare religioasă. Sf. Vasile cel Mare (330-379 d. Cr.), în omilia sa asupra psalmului întâi, afirmă că „psalmul liniștește sufletul, este arbitrul păcii, limitează dezordinea și agitația gândurilor, deoarece calmează pasiunile sufletului și temperează tulburarea sa”. În această perspectivă edificatoare, elementul muzical dobândește funcția de instrument auxiliar al rugăciunii, având scopul de a o face mai plăcută și mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cel puțin în zona Spaniei, muzica se transmitea pe cale orală, notația muzicală nefiind încă inventată sau cunoscută. Puterea și influența muzicii asupra omului este reafirmată: „Muzica mișcă și dă naștere emoțiilor. În bătălii, sunetul trompetei îi mobilizează pe soldați ... Muzica liniștește spiritele agitate, cum se citește despre David care l-a eliberat pe Saul de duhul cel rău prin arta melodiei ... Orice cuvânt pe care îl pronunțăm, fiecare bătaie a inimii, este legată de ritmurile muzicale și de puterea armoniei”. Pe lângă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în dimineața zilei de 20 iunie. Contele Schulenburg mi-a trimis atunci pe dl. von Tippelskirch ca să mă întrebe dacă hotărârea mea ar fi fost influențată de vreo știre „alarmantă” primită din București. Răspunsul meu negativ a avut darul să liniștească pe d-nii de la ambasada germană. Am dedus din aceasta că nici ei nu aveau informații precise cu privire la cele ce trebuiau să se întâmple. Sâmbătă dimineață am trimis toate doamnele legației cu cel din urmă avion care a părăsit Moscova la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a evita acest efect agregativ negativ, fiecare persoană va fi interesată să susțină norma generală a respectării rândului. Această normă nu exprimă o finalitate primară a suprasistemului, ci este impusă acestuia de sistemele componente, de persoanele care vor să stea liniștite la coadă, evitând conflictele și tensiunile. Egalizarea cozilor, starea de echilibru a suprasistemului, nu apare însă nici în acest caz ca o finalitate a acestuia. Nu există o regulă care să oblige pe cineva să se așeze la coada cea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Stoian (Ștefan) Olahus, care se înrudea cu domnitorii Vlad Țepeș, Mihnea cel Rău și Iancu de Hunedoara. Refugiat în Transilvania, Ștefan Olahus respinge la un moment dat sprijinul vărului său Matei Corvin pentru a dobândi tronul Țării Românești, preferând viața liniștită de jude crăiesc în Orăștie. O. își începe învățătura la școlile săsești din Sibiu și Orăștie, pentru a-și continua studiile, între 1505 și 1512, la școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
tânăr. Nu uita nici În somn moartea Îngrozitoare a lui Mitruț. Cum și-a pus pe frunte coroana Moldovei, Întâi a vrut să facă rânduială dinspre tătari. Nu le-a călcat pământurile, ci a trimis oameni să-i Întrebe : se liniștesc, sau nu ? Căci prea s-a Încruntat lumea de atâta sânge și năvăliri ! Îi sfătuia cu domolul, după firea moldovenească, să se lase de pradă, să se apuce de lucru, ca oamenii Moldovei, căci cu prada n-au s ajungă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
facă să nu creadă celor scrise. Căci mai bine este ca cei ce nu pricep să tacă și să creadă, decât să nu creadă din pricina neînțelegerii. Căci cel ce nu pricepe poate să aibă întrucâtva iertare, pentru că cercetând s-a liniștit. Dar cel ce, nepricepând, își născocește cele necuvenite și grăiește cele nevrednice de Dumnezeu rămâne cu osânda îndrăznelii neiertată. Căci cel dintâi poate avea din aceste taine neînțelese o mângâiere din Scripturi, ca să primească cum se cuvine cele scrise. Dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca mulțime, ci ca însușiri, încât inima omului nu le poate bănui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, 13, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 351-352) „Acolo toate sunt liniștite și netulburate, neclintite și continue, netrecătoare și nedescrise, veșnice și nestricăcioase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 66) „Starea viitoare a fericirii nu are sfârșit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 67
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
evidențiază o anxietate majoră, cât și conduite de evitare. Informare și formare Terapeutul explică pacientei că aceasta suferă de o tulburare anxioasă (care nu este încă bine definită) și avansează posibilitatea urmării unui tratament psihoterapeutic și principiile acestuia. Această informație liniștește pacienta și diminuează teama sa de a consulta un psihiatru: ea acceptă să vină la o a doua ședință. Sarcini de îndeplinit Sunt propuse și acceptate două sarcini de îndeplinit între ședințe: - pacienta trebuie să noteze circumstanțele în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pozitiv. Sedința 2 Doamna S. sosește mai devreme, însoțită de soțul ei. Ea este anxioasă, îi este teamă să nu-și piardă mințile, să nu fie internată sau să nu fie obligată să ia medicamente. Atmosfera calmă din cabinet o liniștește puțin câte puțin. Are sentimentul unei culpabilități importante, și își reproșează că este cauza îngrijorării celor care îi sunt aproape. Trecerea în revistă a sarcinilor In perioada scursă de la consultația precedentă, pacienta a făcut 18 atacuri de panică (dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sa. El este îngrijorat în legătură cu problemele acesteia, cu gravitatea lor și în ceea ce privește prognosticul. Terapeutul, cu acordul pacientei, îi explică ce înseamnă tulburarea de panică cu agorafobie, mecanismul acesteia, în ce constă terapia și faptul că prognosticul este bun. Soțul se liniștește repede și vorbește apoi despre dificultățile familiale cauzate de tulburare, amintind de ameliorarea care a apărut în ultimele două săptămâni, și despre sentimentul său de neputință pentru că nu-și poate ajuta soția. El este preocupat să afle dacă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este atunci atât de puternic, încât este obligată să-l trezească pe soțul său, lucru care nu rezolvă situația, deoarece se culpabilizează că-l deranjează și se teme ca acesta să n-o părăsească. Sedința de terapie de cuplu o liniștește în legătură cu aceste din urmă gânduri, dar nu înțelege cum de este posibil să apară un atac de panică nocturn. Terapeutul enunță o ipoteză: teama de reapariția unui atac de panică generează o hipervigilență; răspunsul fiziologic variază mult pe parcursul diferitelor etape
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar putea „suna” alarma făcând confuzie între activarea unui atac de panică și fenomenele fiziologice normale. Doamna S. pune numeroase întrebări în legătură cu mecanismele somatice și cu eventualele riscuri, pe termen lung, legate de aceste atacuri de panică. Explicațiile terapeutului o liniștesc. In intervalul scurs de la ședința precedentă pacienta a făcut 6 atacuri de panică (dintre care 4 nocturne) și a luat 8 comprimate de 0,25 mg de alprazolam. Informare și formare Doamna S. stăpânește de acum înainte perfect controlul respirației
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea în legătură cu sexul”. In perioada respectivă a avut nevoie de mult timp până să mărturisească mamei sale despre ceea ce i s-a întâmplat, aceasta preferând, ea însăși, să nu vorbească despre acest lucru cu tatăl său... Prezentare și contact Isabelle, liniștită pentru faptul că a întâlnit o echipă care cunoaște acest gen de tulburări, vorbește cu claritate și ușurință despre dificultățile sale. In prezența terapeutului, ea se simte în siguranță, deoarece nu este nevoită să-și ascundă dificultățile, nici să „simuleze
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau consecințele de care se tem, nu se vor produce sau pentru a da impresia că șansele ca acestea să se producă sunt mai mici. Unele comportamente superstițioase (de exemplu, păstrarea unei labe de iepure) ajută, de asemenea, să se liniștească. La fel ca și strategiile de evitare, comportamentele de securizare participă la menținerea psihopatologiei împiedicând expunerea și desensibilizarea emoțională și contribuind la apariția efectului de ricoșeu al neliniștilor. Atitudinea negativă față de problemele de viață Un alt mecanism asociat tulburării de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
facă ceva. Iși ceartă soțul. Teamă de consecințele (abordate de psihiatru) tratamentului îndelungat cu medicamente Ii spune fiului său că ei fac totul pentru Ușoară și de scurtă durată diminuare a a o stresa. indispoziției sale atunci când încearcă să se liniștească Privește buletinele meteo la televizor. Creșterea ritmului cardiac atunci când sună telefonul. Senzație că are nervii întinși la maxim. Face o baie. Tensiuni musculare. Sfârșește prin a lua medicamentele pentru Nu simte nevoia de a dormi în ciuda orei a-și diminua
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că are nervii întinși la maxim. Face o baie. Tensiuni musculare. Sfârșește prin a lua medicamentele pentru Nu simte nevoia de a dormi în ciuda orei a-și diminua anxietatea și a se calma. târzii. Anturaj Soțul său încearcă să o liniștească. Fiul său se supără și pleacă la prietena sa. - Decesul tatălui său, atunci când aceasta avea paisprezece ani, a obligat familia să-și schimbe domiciliul. Marie și-a pierdut prietenii și a avut probleme în încercarea de a-și face alții
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în mod precipitat). Somniferele i-au fost prescrise în această perioadă. - Cea mai bună prietenă a sa a decedat ca urmare a unui cancer. Marie îi putea vorbi despre neliniștile sale și această prietenă găsea, adesea, mijloacele pentru a o liniști. - Câteva luni mai târziu, Marie a fost mutată cu serviciul într-un oraș vecin. Ea consideră că drumurile zilnice sunt dificile deoarece îi oferă timp pentru „a se gândi la tot felul de lucruri”. - Marie gândește în legătură cu copiii săi că
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în adolescență și la începutul vârstei adulte (precaritatea situației familiale, moartea tatălui, accident de mașină, pierderea sarcinii) au reușit să o facă să se teamă de diferite situații, să le considere ca fiind probabile și să încerce să le prevină neliniștindu-se și mai mult; - creșterea responsabilităților (nașterea copiilor, cumpărarea casei) a reușit să o determine să-și facă mai multe griji și să dezvolte alte simptome ale tulburării de anxietate generalizată (probleme de somn); - decesul recent al prietenei sale, schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
serviciu și transformarea copiilor săi în tineri adulți au putut precipita neliniștile sale (situații noi și nesigure) și au diminuat sursele sale de susținere. Comportamentele de evitare Comportamentele de evitare comportamentale (evitare situațională, control, prevenție a riscurilor...) și cognitive (se liniștește, încearcă să se gândească la altceva...) contribuie la menținerea neliniștilor sale. Acestea o împiedică să se expună la stimuli externi și la stimulii cognitivi supărători, ceea ce preîntâmpină diminuarea reacțiilor emoționale și întărește cognițiile eronate (incertitudinea este periculoasă, neliniștile sunt utile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care se referă la copiii săi, la sănătatea sa mentală, la serviciul său și la situația sa financiară sunt mai frecvente și mai angoasante. Marie își observă comportamentele pentru a preveni consecințele de care se teme sau pentru a se liniști în legătură cu riscurile posibile. Ea notează faptul că unele neliniști au puține consecințe negative, ceea ce dedramatizează unele necazuri (de exemplu, cele în legătură cu mașina sa sau cu întârzierile sale). Datorită importanței neliniștilor de tip 2 ale pacientei, terapeutul și Marie se hotărăsc
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
luate în considerație. Marie notează, de asemenea, dovezile sau elementele care ar putea contribui la concretizarea temerilor sale și dovezile, acumulate în timpul exercițiilor, că acestea nu au apărut. Terapeutul îi sugerează să-și înlocuiască gradual gândurile eronate urmărind să se liniștească în timpul expunerii („Nu este nici un pericol, nimic grav nu se va întâmpla dacă fac lucrul acela”) cu ajutorul unor gânduri mai reliste („Există poate un risc ca ceva negativ să se întâmple, dar riscul este mic; trebuie să învăț să tolerez
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deci problema să se agraveze. In timpul unei ședințe, terapeutul nu abordează decât câte o situație anxiogenă pe rând, și nu trece la cealaltă decât atunci când anxietatea s-a diminuat cel puțin până la jumătate (paliere ale habituării). Terapeutul nu-l liniștește pe pacient: el utilizează reformularea și empatia, asigură evaluarea regulată a anxietății și, dacă este necesar, reamintește situația anxiogenă. Durata ședințelor de expunere este o variabilă importantă. Un criteriu care poate fi luat în considerație pentru întreruperea ședinței este diminuarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]