10,420 matches
-
poziția de exercitare a puterii și controlului asupra dansatorilor (bărbați și femei). În scene de simulare a actului sexual, Madona apare, de obicei, "deasupra", iar în scandaloasa scenă de masturbare și orgasm simulat din "Like a Virgin" dansatorii întîi o mîngîie, pentru ca mai apoi să dispară, în vreme ce ea se contorsionează, într-un orgasm exagerat. S-ar putea răspunde acestor critici demonstrînd faptul că Madona ironizează în mod constant relațiile de dominație, expunînd mecanismul acestora și, așa cum am arătat în interpretarea pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
d-a răspândi seninătatea în giurul alor noștri. Cred că fiii și fia ei vor lupta cu tărie pentru a o face să nu simță un minut măcar că nu mai sunt lângă dânsa: cred că printr-o necurmată blândețe vor mângâia-o. Exprimându-i din nou simțimintele mele de admirațiune, de iubire și de recunoștință, o rog ca împreună cu fia și fiii noștri să împlinească ultimele mele rugăciuni. Să nu se facă pentru înmormântarea mea nici o ceremonie. Totul să se facă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
m-a făcut să combat. Recomand tuturor și mai cu seamă fiilor mei să iubească poporul și pe sătiani și să lupte cu iubire pentru fericirea tuturor. O îmbrățișare fiicei și fiilor mei și ultimă rugăciune tuturor a îngriji și mângâia pe soția mea, C.A. Rosetti.“ Sub text era următoarea notiță: „Dacă guvernul și Camerile vor voi a plăti datoriile sau a face un dar soției mele, o rog să l primească, căci calomnia nu va mai avea nici o putere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
spre Casa Mihai Ursachi. “Sărbătorile la români” le-am marcat permanent cu panouri impunătoare, pline de mesajul primirii unice cu pâine și cu sare și cu alaiul datinilor străbune, pornite din jarul vetrelor noastre. Am evidențiat alaiul pregătirilor care ne mângâie sufletul veșnic, de bucuria strămoșească. “Măștile de sticlă”, cele construite din deșeuri materiale și din elemente din natură, icoanele pe sticlă, toate au încântat privirile oamenilor, atât la Teatrul “Luceafărul”, cât și la Biblioteca “Gheorghe Asachi” sau în școala noastră
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
și înainte de ,,învoire’’. Mă veghează un bec de putere mică ce abia mai pâlpâie, licăre ,,sistematic’’ și incoerent parcă mi-ar face cu ochiul, într-un anume fel ce semnifică șiretenie. Sentimente și gânduri cel puțin ciudate ori plăcute, mă mângâie pe suflet, mă sensibilizează, ori mă zgârie pe creier îmi dau înțepături brutale în inimă și-n creier. Mă macină teama că merg pe un drum fără întoarcere deși nimic nu e grav în ceea ce privește starea mea de sănătate e doar
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
acesteia. O mamă simte nevoia să-și fixeze privirea pe chipul făpturii sale, cu atât mai mult dacă aceasta suferă. Dar cine va reuși să înțeleagă pe deplin semnificația acelui «stabat» (stătea)?! În Ghetsemani apăruse și un înger să-L mângâie pe Isus cuprins de o tristețe de moarte; pe Calvar, Maria își depășește rolul de mângâietoare într-o manieră extraordinară. Prezența ei în picioare, privirea fixă, sufletul ei deplin conștient, stăpânirea sa de sine - ce nu schițează nici un gest de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a ne face să izbutim, și ne lasă totdeauna prea molatici în fața datoriei, așa cum ne mărturisesc înțelepții antichității, care au moralizat așa de bine, și apoi au trăit atât de aiurea. Ce-ar putea să facă rațiunea singură ca să ne mângâie în încercare, ca să ne susțină în bine și să ne întărească împotriva ispitelor, o spunea Iov tuturor acelor prieteni falși, care pretindeau că-l alină și că vor să-l scoată din necazurile lui: «Mângâietori plictisitori sunteți cu toții» (Iov 16
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Sufletul simte cum căsuța inimii sale este ocupată de Dumnezeu. El îi este îndeajuns, nu se mai gândește la altceva, nu visează altceva. Cine susține sufletul feciorelnic care renunță la familie și acceptă izolarea, dacă nu această iubire? Cine îl mângâie pe cel care a acceptat renunțarea voluntară la paternitatea naturală, dacă nu acest colocviu intim? Poate să vină durerea, abandonarea oamenilor, singurătatea, munca apostolică, încercările: încântarea lui Dumnezeu susține totul. Apare asfințitul după o zi de lupte? Sufletul feciorelnic se
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
luminează timpul nostru. Sfântă Providență care susții și conduci totul cu grijă, fă-ne să vedem în toate dispozițiile tale iubitoare. Sfântă Providență care ne privești și ne susții, întărește-ne în vocație. Sfântă Providență care ne întristezi și ne mângâi pentru binele nostru, fă-ne să putem înțelege limbajul tău. Sfântă Providență care încerci, dar nu părăsești, ajută-ne să-ți fim fideli și generoși în încercări. Sfântă Providență, ocrotitoarea Operei, veghează asupra noastră. Sfântă Providență, baza granitică a Operei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
muncă, de locurile natale, de părinți, respectul față de tradiții, integrarea în viața socială. Vorbea avântat și reușea să însuflețească și să convingă. Cuceriți fiind de discursul său, noi, elevii, târziu am remarcat un tic al profesorului: din când în când mângâia marginea gulerului cămășii cu arătătorul mâinii drepte spunând „nu-i așa?” concomitent cu o ușoară mișcare a capului. Dorea în acest fel să sublinieze o pildă, o idee, pe care noi să ne-o însușim. Din punct de vedere administrativ
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
În acest scop, în urma asigurărilor de sprijin date din partea tuturor celor prezenți, Reprezentanța Națională a fost convocată la 4 ianuarie 1926”. După Consiliul de Coroană, patriarhul Miron Cristea s-a dus, la îndemnul Reginei Maria, la Castelul Foișor, ca „să mângâiem pe principesa Elena, soția prințului Carol”. „Când m-am suit la principesă pe scări, prințișorul Mihai era vesel, zbiera, alerga prin odaia sa, făcând un tărăboi. Sărmanul nu știa ce se petrece cu tatăl său și familia”. 3 ianuarie 1926
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de la Șosea, pe Șoseaua Kiseleff). În notele sale, Miron Cristea va nota: „Era și voievodul Mihai; gras, roșu, foarte bine recreet de la Sinaia și Mamaia”. Principesa i-a relatat evoluția relațiilor cu Carol pe parcursul verii. Acesta, în spirit creștinesc, a mângâiat-o, spunându-i că amenințările vor trece. Neîndoielnic, tensiunile dintre părinți au lăsat urme dureroase în memoria copilului. Luni, 29 septembrie. Mihai și mama sa pleacă din Capitală și sosesc la Palatul Regal din Scroviștea la ora 11. Aici constată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a tuturor caselor cu astfel de gospodării comunale model. Când au vizitat grajdul armăsarilor, prefectul județului i-a oferit în dar lui Mihai, din partea județului Lăpușna, un superb mânz din rasa Orloff. Mihai, încântat de dar, a mulțumit și a mângâiat mânzul. Lui Carol i s-a oferit în dar un berbecuț karakul și două mioare. După ce au vizitat baia comunală, Carol, Mihai și suita au urcat către Castelul Manuc-bey, construit după un model din Petersburg. La ora 1230, au plecat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
udate de blândețea tatălui și autoritatea mamei (ea fiind tot timpul cu noi). Pe mama, o consideram om aspru, rigid, abia mai târziu aveam să aflăm că principiul vieții ei era că, familia trebuie privită ca un cristal, atins și mângâiat cu iubire, dar ținut sub papuc, fără a fi scăpat din ochi. Tatăl era la polul opus, blând, încrezător, foarte mândru de obârșia sa, fiul unui gospodar de frunte, sumănar înnăscut. Un alt stâlp al familiei, care va juca un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai precis și voi deveni școlăriță. Lacrimile mi-au inundat pe dată obrajii și ridicându-mă pe vârfuri cât am putut am exclamat: Dar, uitați-vă cât sunt de mare! La care clasa a izbucnit în hohote. Doamna m-a mângâiat duios pe cap și a afirmat: Nu fii supărată! Astăzi rămâi cu noi. Nu trebuie să pleci și oricând ușa clasei noastre va fi deschisă și pentru tine. Dar, iepurașul va mai fi la anul? Bineînțeles. El are menirea de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ogradă s-a desfășurat toată operațiunea. Nu puteam să mă uit, să văd că, Joiana noastră atât de iubită, a ajuns într-o covată. M-am apropiat de tata, care m-a înțeles sufletește. M a îmbrățișat și m-a mângâiat spunându-mi printre lacrimi: Lasă! Așa a vrut Cel de Sus. Joica ne a rămas urmaș. Tu vei avea grijă de ea. Ți-o dăruiesc. Cât am plâns la aceste cuvinte! M-am repezit ca o săgeată în grajd și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
avea grijă de ea. Ți-o dăruiesc. Cât am plâns la aceste cuvinte! M-am repezit ca o săgeată în grajd și-am zărit-o pe Joica cu ochii umezi. Poate înțelegea și ea nenorocirea ce ne-a lovit. Am mângâiat-o pe capul ei drăgălaș și am văzut că scotea mereu limbuța afară. Pesemne îi era foame. Am alergat în bucătărie, am luat o sticlă de jumătate de litru și-am umplut-o cu lapte. N-aveam însă biberon. I-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe oiște, a trecut în fața lor, i a luat de căpăstru și le-a vorbit ca unor prieteni vechi: Haideți, măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar voi sunteți băieții mei, de treabă! I-a mângâiat pe amândoi și le-a strecurat cu grijă câteva bucățele de zahăr în boturile aburinde. Apoi urcându-se pe oiște, a revenit pe jiț. Ca printr-o minune, caii au făcut o smuncitură puternică și în galop am ajuns pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dezvolta o relație specială. Filozoful îi va influența profund opera. Preocupări de folclor, cu un interes aparte către fenomenul "Miorița" balada care a stârnit și încă stârnește un interes deosebit. Contribuie la realizarea unor filme documentare: "Vin caii și ne mângâie" (1973), "Cărările din Păltiniș". În 1981 publică lucrarea "Viitorul cineaștilor amatori", realizată cu G. Tonin. În 1991 a întemeiat, cu un grup de profesori, Societatea "Miorița", revista și editura cu același nume. În 1993 organizează simpozionul "Miorița" și primul Colocviu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
special, pentru cai. De multe ori, l-am observat desenând pe furiș faimoșii cai (probabil asemănători celor de acasă). De atunci, cred, c-a menținut această pasiune în timp, care a culminat cu realizarea filmului documentar "Vin caii să ne mângâie". Sunt mândră de el, nu numai c-a fost dascăl, ci și ca sătean, că nu a dat uitării locul natal și în curând ne va bucura cu o nouă și valoroasă lucrare "Monografia satului Costișa". Leșanu Petru-Paul (23.V.
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
natal, de care îi leagă cele mai frumoase amintiri. Acolo s-au cunoscut, acolo au legat o strânsă prietenie, pornind împreună pe drumul vieții, dictat de-al lor destin. Au în sat părinții, pe care îi vizitează mereu și mereu, mângâindu-le astfel anii de pe urmă. În timpul verii le dau o mână de ajutor la muncile agricole, sunt aproape de ei, tot timpul când se simte nevoia. Rudele și colegii de școală și de muncă îi așteaptă de sărbători, petrecând împreună clipe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Întâi ne îndreptam spre sălciile pletoase, ce păreau că plâng deasupra albiei. Ce minunate erau ramurile înverzite! Mâțișori pufoși ne îndemnau să ne apropiem. Fiecare, ne-am luat câteva crenguțe și nu ne săturam să-i privim și să i mângâiem. Erau atât de firavi... de nevinovați. I-am luat cu grijă, fără să stricăm aspectul sălciei, fără s-o facem să se întristeze. Ni se părea că e ca o mamă, căreia i se răpesc copilașii... O asemănam cu o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
grădina aparținea Shogunului Tokugawa. Aici, am admirat un pin care are vârsta de peste 300 de ani, o adevărată operă de artă. De fapt, este un monument al naturii ce seamănă cu o pagodă. Fascinată de frumusețea-i monumentală, i-am mângâiat scoarța ridată, iar lângă trunchiul lui, ancorat cu funii de oțel, am făcut câteva fotografii. Pavilionul de ceai(„dojo-ul”) este din lemn, fiind compus din două încăperi despărțite prin uși glisante. Într-una din încăperi se pregătește ceaiul, iar în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
aducând veselia între prieteni sau somnul liniștitor. Când sake este servit într-un bar, bărbatul este dispus să flirteze cu o gheișă, o doamnă șic, care știe să-i creeze momente de destindere totală: ochii îi sclipesc, cântă, se lasă mângâiat de privirea dulce a acesteea. Gheișa este o femeie frumoasă, senzuală, parfumul ei împletindu se cu aroma sake-ului. Sake este o Cale plăcută și femeilor, este inseparabil vieții omului. Cât sake se consumă la o masă? Scuză-mi întreruperea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
brumată, va căpăta o savoare deosebită prin adăugarea petalelor de crizanteme. Dacă în ziua a 9-a a lunii a 9-a, o persoană s-a încălzit bând sake, în timp ce admira Crizantema, va fi ferită de boală. Aroma sakeului îți mângâie, direct, inima. Mâncărurile lunii: „Negură” (Goby) pește ce se mănâncă în timpul „echinocțiului de toamnă”. Se consumă proaspăt sau ca „tempura” (șnițel românesc). „Ochiayu” (Sweetfish) cu icrele foarte gustoase. „Kudari-gatsuo” - un pește bogat în grăsime; consumul lui reduce colesterolul rău. „Kinukatsugi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]