11,805 matches
-
în Marea Iarnă. Anul ăsta, ca și-n ceilalți ani, nu a fost anul cu Sfârșitul lumii și nimeni nu se mai mira. Părintele Isidore Chapuis, oportunist din fire și unul dintre bețivanii cei mai stimați de la Gros Caillou se mira cu atât mai puțin. Prin temperament și cultură, făcea parte din acea elită superfină de mârșavi care nu există decât la Paris și care nu poate fi egalată de niciun alt popor de lichele de pe lumea asta. Secătură vegetală dintre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și interpretare. — Hei! Aveți nevoie de ajutor? E cineva rănit? Mai trăiește cineva? Trăiește toată lumea, am șoptit în barbă. I-am asigurat că totul e-n ordine. Destul de repede au apărut doi polițiști din localitatea Brețcu, care, după ce s-au mirat îndelung că suntem vii: Domnu’, aici e-așa, când cade o mașină, capul colo, o mână colo, un picior colu’șa, ne au ajutat să ieșim din prăpastie. Cu mașină cu tot. Care, spre surpriza noastră, în afară de un far spart
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
din prăpastie. Cu mașină cu tot. Care, spre surpriza noastră, în afară de un far spart, câteva zgârieturi și o jantă deformată, era și ea întreagă. Astfel că a doua zi am ajuns la Alba Iulia. Pe drumul de întoarcere m-am mirat și eu că suntem vii. De ce eram vii? Cum o fragilă posibilitate, neluată în serios de nici o logică, decât ca pur element teoretic, să învingă imposibilitatea, singura care guverna situația dată? Cum revolverul să aleagă, dintr-un milion de alveole
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
picioarele, iar celălalt s-a întins pur și simplu, transversal, peste mine. I-am cerut medicului explicații. Da, ce s-a întâmplat? a scos el capul de sub cearceaf. — Ce facem aici? — Cistoscopia, doar știți. — Cum o facem? — A, s-a mirat el, înțelegând că eu nu știam cum se face cistoscopia. Apoi, cu un fel de satisfacție, aproape râzând, mi-a spus: — Introducem în vezică o sondă prevăzută cu o microcameră de luat vederi. — Pe unde o introducem? — Cum pe unde
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
buburuzelor? Gâzele acelea cărora le cântă copiii de pe la noi: „Buburuz, buburuz, / Zboară cât mai sus. / Unde vei zbura, / Acolo m-oi însura (mărita).” - La ce folosesc buburuzele? am întrebat. - La combaterea dăunătorilor plantelor și florilor. Cum să nu te miri?!... Grija pentru ca și cei mici să se distreze, dar să și învețe câte ceva, mi-a atras atenția și aici. Într-o margine a spațiului, câțiva po- nei bine îngrijiți și întreținuți ispiteau copiii la câte o partidă de echi-
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
are o lim- pezime de cristal, nimeni nu aruncă nimic în el (nici măcar copiii, în joacă). Mai mult: este habitat ideal pentru rațele sălbatice, care viețuiesc și se înmulțesc nestingherite în plin oraș. - Sunt chiar prietenoase, aproape domestice!... - m-am mirat eu. - Cum să fie altfel, dacă nu le deranjează nimeni. Fac parte din ambianța noastră. Fără ele, Corrèze ar fi o apă pustie - mi s-a răspuns. Că așa stau lucrurile, am văzut-o cu ochii mei. Dar am mai
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
a fost frumos... ca de fie- care dată. Din păcate, nici eu, nici soția mea nu ne-am putut depla- sa... știți... anii... bolile... - Nu face nimic, domnule, vă ofer eu câteva rămurele. Omul a zâmbit aprobator, dar s-a mirat când a primit trei ră- murele: - O, stimata doamnă, dar una singură era suficientă... cel mult două... - Da, domnule, dar în țara mea există obiceiul să se ofere numere impare de flori. Sau ramuri. - Desigur, dar și unu e un
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
își ia în serios rolul de ghid. Pătrundem în... antecamera raiu- lui, unde suntem întâmpinați de un domn și o doamnă. După ce se pupă cu amândoi, Henri le explică cine suntem noi, mai ales eu și Claudia. Cei doi se miră, dar ne zâmbesc cu căldură, și ne pupă, la rândul lor. În continuare, prietenul nostru ne dă explicații privitoare la rosturile celor doi foști elevi, acum destoinici fermieri. - Doamna este Mireille Durand, soția domnului. Domnul este Thierry Durand, soțul doamnei
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
alții, Henri preci- zează: - Tot ce vom vedea în aceasta fermă de sere este rodul ini- țiativei și muncii acestor doi oameni, pe care îi ajută și domnul Du- ran, bătrânul, adică tatăl domnului Thierry. - Numai trei oameni? întreb eu, mirându-mă, cunoscând că prin alte părți ale lumii, la cel mai mic punct de lucru vedeai ceea ce a și intrat în istorie: doi cu sapa, cinci cu mapa. - Nu, nu suntem singurii. Mai avem și angajați sezonieri. - Câți? insist eu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
în loc, la o înălțime de vreo doi metri, văd niște cutiuțe cu găuri. Le-am asemuit cu niște stupi miniaturali. - Ce sunt acestea, Henri? - Stupi. - De albine? - Nu. De gâze care fac polenizarea florilor. Mai văd câte ceva de care mă mir. Serele nu sunt făcute din fier și sticlă, ci din schelete metalice și acoperișuri din folii din plastic. Însă un plastic foarte rezistent, nu din acela ce se sparge în clipa în care l-ai atins. Acele folii fac față
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
plante, cum ar fi crinul de pădure, arbuștii de cu- loare mov, narcisa galbenă cu trompă, care crește și pe la noi, dar și multe altele încă, toate dând peisajului un aspect coloristic pictu- ral. Am văzut până și toporași, și, mirați-vă, sânziene. Mi se părea că sunt la mine acasă. Nu mai spun de eleganta și spectaculoasa gențiană. Dar nu asemenea celei de la noi, de la Poiana Stampei, ci una cu tijă înaltă. Din florile ei se face un lichior delicios
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Acesta a fost primul pas în procesul de strângere a relațiilor noastre de prietenie. Prietenie care s-a cimentat din clipa în care le-am promis o minge de fotbal. „O minge de fotbal în satul nos- tru?!” s-au mirat ei, care reușiseră să afle un lucru important pentru între-gul continent african: Turneul final al Campionatului Mondial de Fotbal, care s-a desfășurat, în anul 2010, în Africa de Sud. Iar Lamine a fost primul care a și îmbrăcat un tricou de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
-mi scoate din minte ideea că ceva nu se leagă în toată povestea. Scârbită de toate, m am rătăcit într-o beznă adâncă. Îmi era scârbă de tot ce se întâmpla pe la doctori, de tot ce vedeam și auzeam. Foarte mirată la vederea operației, doctorița a afirmat că arată surprinzător de bine, mai ales că mama avea și diabet. Se știe că, la persoanele cu diabet, operațiile se prind mai greu. Mama i-a zis: „ Nu mor caii când vor câinii
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
sta permanent cu ea, până la sfârșit. Am sărutat-o și i-am zis să meargă acasă. Iam aruncat toate lucrurile în sacoșe și am anunțat-o că ne așteaptă preotul acasă. Am avut emoții că mă va certa. S-a mirat acasă că am pregătit tot singură și că m-am descurcat. Cât l-am condus eu pe preot, ea și fata au mâncat. M-am bucurat, după atâta timp mânca și ea un pic. I-am spus că vreau să
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
adio de la tot ce a văzut... Am adus-o înapoi în pat. A trecut Claudia pe la noi. Am rugat-o să mergem în bucătărie să vorbim, că mama e obosită și poate va reuși să doarmă un pic. Claudia se mira în fiecare zi cum de mai trăiește mama: fără mâncare, fără apă, fără medicamente. Vorbind cu ea, am auzit că mama iar respira greu. Mi-a fost teamă. Am rugat-o pe Claudia să plece, ori a plecat ea, nu
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
mei»“. Ceva mai încolo, tânărul prezentându-și forului de resort diploma de doctor în medicină, „membrii comisiunii și-o trecură din mână în mână, uitându se la dânsa cu multă atențiune și cu multă curiozitate. Ca toată lumea în București, se mirau și ei cum un fecior de boier mare - termen uzitat pe atunci - a putut să-și lase pozițiunea lui în societate și să se ducă să se facă doctor.“ În vara lui 1844, medicul însoțindu-l pe Alexandru Golescu-Arăpilă, ocupat
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
existe. Pe atunci, semnificația înscenării îmi părea clară: "Franța", "Bourdieu" trebuiau să creadă nu că aș fi persecutat politic, ci că incidentul se datora denunțării de către un francez a intențiilor mele necurate. Finalul scrisorii era semnificativ în acest sens: se mira francezul respectiv de asemenea intenții, cunoscând el realizările mărețe ale României socialiste! Raportul conține și câteva inexactități punctuale. Se afirmă, de exemplu, că am fost în Bulgaria la documentare științifică în 1983. În realitate, ar fi trebuit într-adevăr să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cernișevski, 50 ani de la moartea lui. În ambele cazuri se poate remarca, cu ușurință, orientarea Cadranului, afirmată în acest număr cu hotărâre în articolul Proză pentru poeți. Se refuză astfel literatura idilică, se apreciază romanele realiste ale lui Michael Gold, Mira Page, Mary Heaton Vorse, se apreciază și literatura dedicată negrilor cum este cea a scriitorului de culoare Langston Hughes sau cea consacrată "marile orașe mecanice, care sunt uzinele de automobile Ford". Curios este poate tocmai faptul că un poet care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
201, 210, 218, 222, 225, 226, 227, 236, 240 oraș (spațiul citadin), 11, 22, 45, 47, 133, 137, 143, 144, 149, 150, 158, 159, 176 Orizont, 99 os, 124, 157, 164, 184, 239 Ovidiu, 61, 80, 88, 163 P Page, Mira, 76 Pagini literare, 57 Pan, 57 Pană, Sașa, 45 Paraschivescu, Miron Radu, 43, 46, 64, 90, 100, 103, 104, 113, 132, 147, 243 parodie, parodic, 18, 37, 97, 166, 173, 178, 180, 184, 185, 186, 197, 200, 202, 203, 209
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
coleg mi-a limitat pornirile de a mă juca împreună cu ceilalți. în schimb, păduchioșii și rîioșii erau dezinvolți și, pe deasupra, cinici. Amenințau, șantajau, speriau. Erau în stare să-ți arunce unul (ținut în vreo cutiuță) pe haine, apoi să se mire, strigînd și tropoind, că „uite ce are cutare!” Prelungită în anii liceului și ai facultății, obsesia păduchilor a făcut din mine un ins reticent, îngrozit de atingerea persoanelor dubioase sub aspectul igienei, în tramvai, autobuz, tren, și care azi ezită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o nouă escrocherie, o nouă delapidare aduce nota senzațională, scepticul exclamă: «Nu-i nimic de făcut, zi-i Romînia și pace» sau cu pesimism: «Totu-i putred, nu mai e nimic de salvat», sau batjocoritor: «Țara lui Hübsch, ce te miri?», sau cinic: «E o prostie să fii cinstit în țara aceasta», ori peremptoriu:«Ca la noi, la nimenea»”.6) O supapă pentru stările de lehamite și de exasperare, expresia a continuat să circule pînă spre sfîrșitul deceniului al patrulea, dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-i răspunzi că n ai...” 7). în aceeași vreme, poezia se vindea cu „douăzeci de lei una”8), la puținele reviste și ziare care îi plăteau pe colaboratori. în limbajul curent, leul mai era numit și franc: „La București - se miră madam Clipici, o gospodină preocupată de „economie”, eroina mai multor schițe ale aceluiași Ion Gorun - ouăle, 15 la un franc, că n-a mai fost de cînd țiu eu minte”9). întîlnită și la alți autori, sinonimia leu-franc e ceva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și mă gîndeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit traiul și că suntem amenințați cu o criză agricolă? ce moftangii!”8) în fapt, nenea Iancu nu era mirat, ci revoltat de spectacolul unei atare opulențe. N-o spune el de-a dreptul, îl lasă pe amicul său, Costică Parigoridi, care avea și alte motive de enervare, s-o spună: „Și cînd mai văd și toată mitocănimea asta parvenită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în cazul altora. Discutam despre timp... Dorian Loigner (un tip cu lecturi bogate și cu o minte ascuțită, pe deasupra, un om curajos: a lucrat mulți ani „pe Salvare”), fost, o vreme, corector și grafician în redacția „Ateneului”, s-a arătat mirat de faptul că, în nota despre „Cuptor” (vezi prima parte a „Jurnalului”), n-am insistat asupra versului „Și azi, chiar sînul tău e mai lăsat”, care include ideea de timp. I-am dat pe loc dreptate: „lăsarea” sînului e nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
infinită în talentul lui. Bacovia nu i-a adus bogăție, ci numai o reputație oscilantă, adică un articol de care multe alte femei s-ar fi dispensat. Conștient de puținul pe care i l-a oferit, avea dreptate să se mire: „Cît de săraci suntem, iubito, cum ai putut să stai cu mine!...” „Ce tot faci?” sînt întrebat. încerc, cu mijloace dintre cele mai simple, - răspund -, să scriu o carte lungă - lungă cît un roman - dar sper, nu plictisitoare, despre Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]