10,116 matches
-
dezvoltare sănătoasă nu sunt pe deplin conștientizate, cunoscute. în absența acestor cunoștințe, „interesul superior al copilului”se aplică în limitele și sensul mentalității specifice culturii date. într-o cultură violentă, sensul acestei sintagme generoase va fi limitat. Această situație ne reamintește faptul că științele au nevoie de politici publice, dar de data aceasta în sens invers, politicile publice pentru a fi corect aplicate au nevoie de știință. Din punct de vedere al legislației interne, în România, incriminarea relelor tratamente aplicate copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ample și mai acurate metodologic pentru a putea răspunde unor întrebări fierbinți (inclusiv durata tratamentului, eficacitatea coroborării dintre medicație și psihoterapie, rolul stimulării magnetice transcranială în PTSD etc.) Deplasând centrul discuției către aportul psihoterapiei în abordarea sindromului de stres posttraumatic, reamintim de la început că arsenalul metodelor psihoterapeutice proliferează mereu. Conform inventarului realizat de Norcross și Goldfried, în 1998, existau la data respectivă peste 400 de forme psihoterapeutice, deși anterior Bergin și 177TRAUMA ȘI SUFERINȚA Garfield (1994) identificau 600 de tehnici de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față în față, să și-o asume și să-i dezamorseze capitalul ei poluant. Este singura cale de a o depăși, este singura cale de vindecare. Pentru aceasta este indicat ca pacientul să aibă o capacitate neerodată de a și reaminti toate detaliile asociate, indiferent cât sunt ele de oripilante. în acest scop, adică pentru a-și compensa infidelitățile memoriei, se recomandă ca victima să apeleze și la alte surse ajutătoare. întrucât acest travaliu de înfruntare a evenimentului traumatic este impregnat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
șirag de certuri și violențe, ceea ce aduce unele explicații pentru comportamentul său criminal. înainte de a pătrunde în fondul problemei, trebuie să atenționăm că o traumă acută, eclatantă, erodează mai puțin decât una cronică, persistentă, insidioasă. De asemenea, se cuvine să reamintim și că fetusul are capacitatea de a rezona și înregistra deopotrivă gândurile, sentimentele, atitudinile și gesturile mamei sale, întrucât dialogul dintre el și mamă se realizează pe mai multe canale: fiziologic, comportamental, psihic, energetic și spiritual. Conform datelor furnizate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu ea însăși, condiție preliminară pentru a fluidiza calea de acces către propriul ei copil (Relier, 1993). Invocând posibilele traume intrauterine care pot bulversa evoluția viitorului copil, suntem nevoiți să insistăm asupra uneia care este cu adevărat capitală. în preambul, reamintim că, în consonanță cu descoperirile tot mai numeroase, mai robuste și mai consolidate metodologic, existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestea se adaugă poziția acelor autori care conferă fenomenului o cu totul altă semnificație (Adler, 1995, Horney, 1995 ș.a.) decât cea atribuită de părintele său fondator, S. Freud. Rămânând sub „mantaua”teoretică freudiană, retușată de rebelul său discipol, C.G. Jung, reamintim că, în esență, complexul oedipian (numit complex Electra, pentru sexul feminin), prin ramificația lui uzuală (heterosexuală) se definește ca o iubire supradimensionată, a copilului, impregnată cu accente libidinale, față de părintele de sex opus și aversiunea explicită față de părintele de același
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acesta” nici unul dintre factorii amintiți nu poate fi considerat responsabil de calitatea transcendentală a multor din aceste experiențe și de faptul că subiecții trăiesc un imens sentiment de pierdere atunci când le părăsesc” nu poți avea experiențe înalt structurate și clar reamintite cu un creier grav lezat sau dezorientat”. Un alt grupaj de explicații emană de pe teritoriul farmacologiei. Mai precis, se prezumă că instalarea unui NDE ar fi corolarul administrării de analgezice sau sedative. Este o demonstrație fragilă și neconcludentă, deoarece în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reziliența copilului din aceste scrieri literare cu pofta de viață. „Ceea ce el [copilul rănit de viață] cunoaște în memoria și în corpul său este trăirea stranie, venită fără să știe prea bine de unde, a unei dorințe intense de viață.” Aș reaminti aici faptul că în pedagogie se consideră că cel mai semnificativ dar pe care o mamă îl poate face copilului său este pofta de viață. Șerban Ionescu (2008, pp. 4-5) ne prezintă o definiție sintetică a rezilienței persoanei, axată pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
muta într-o casa nouă etc.), cât și surprizele plăcute pot provoca reacții de stres. Noutatea este stresantă. Surprizele plăcute pot fi obositoare, surescitante. Se cunoaște faptul că avem cu toții o predispoziție de a respinge ceea ce este nou. în concluzie, reamintim faptul că acest nivel de stres este gestionabil de către persoană, fără un ajutor de specialitate. Condiția este ca persoana să conștientizeze situația generatoare de stres, precum și reacția de stres pe care o trăiește și să ia măsuri de reorganizare comportamentală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
până la nivel exosistemic și macrosistemic, al întregii societăți, cu bagajul de cultură cu tot. în mod tradițional, când un rău se produce, primul gest este de defensă, iar al doilea, imediat, este de a dori din răsputeri să nu ne reamintim, să uităm. Păstrăm secret răul produs crezând că astflel ne protejăm și protejăm noile generații. în fond nu facem altceva decât să le lăsăm un teren mereu imatur, nepregătit pentru a face față stresului și traumelor generate de dezastre. Generația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
științific care credem că merită a fi aprofundat. Analiza de conținut este o metodă cantitativă, folosită în sociologia juridică și în studiul viitorului. Legătura ei cu sociologia legislativă 52 și cu prospectiva juridică 53 o recomandă, considerăm, ca adaptabilă legisticii. Reamintim că analiza de conținut se servește de tehnica descoperirii documentului în elementele lui constitutive: cuvinte, fraze, paragrafe, cuvinte cheie, elemente care urmează să fie clasificate în categorii prestabilite, calculate din punct de vedere numeric și apreciate din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ramuri distincte de drept, material și procesual avem în vedere codul civil, codul penal, codul procesual civil, codul procesual penal, nu același lucru se poate afirma în ceea ce privește codificarea procedurii administrative care nu sistematizează procedura administrativă, ca ramură autonomă de drept Reamintim că dezbaterea problemei codificării dreptului administrativ și eventual, separat, a procedurii administrative, a început în România în anii '80, la dezbateri și la lucrările pregătitoare participând și specialiști din Institutul de cercetări juridice: Ion Vântu, Mircea Angheni, Dana Apostol, Elena
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
guvernului să se intereseze dacă aceste persoane au interesul să beneficieze de protecția oferită prin Convenția-cadru. In ceea ce-i privește pe romi, Comitetul consultativ consideră că ei nu pot fi excluși a priori din aplicarea personală a Convenției-cadru și a reamintit rezoluția Comitetului miniștrilor în care s-a exprimat opinia că această problemă trebuie examinată în continuare de guvern împreună cu cei interesați 32. Pe baza opiniei Comitetului consultativ, Comitetul miniștrilor a adoptat Rezoluția RES / CMN / 2005 / 9, afirmând că abordarea restrictivă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
terțe ș.a. (art. 6); se vor face adaptări ale Tratatului Constituțional dispoziții instituționale (art. 10 -15); adaptări ale actelor adoptate de instituții (art. 16-19); măsuri tranzitorii (art. 20); dispoziții instituționale (art. 21-24), financiare (art. 25 35) ș.a. Referitor la anexe, reamintim că metoda ordonării, așezării și divizării reglementărilor dintr-un tratat în totalitatea lor, în tratatul propriu-zis și în anexe (unde sunt definiți unii termeni, există liste, schimburi de scrisori, hărți, declarații ș.a. care pot apărea separat de restul tratatului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ar modifica în mod implicit Tratatul de aderare. B. Intrarea în vigoare a Tratatului de aderare 1. Problema intrării în vigoare a Tratatului de aderare este reglementată în acest document, precum și în Protocolul/Actul anexat. Ca regulă generală în materie, reamintim faptul că intrarea în vigoare a unui tratat are loc în conformitate cu prevederile acestuia (art. 24 alin. 1, din Convenția de codificare a dreptului tratatelor și art. 25 alin. 1 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele)7. Urmând aceeași procedură
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dimensiune, decât ceea ce se întâmplă în mod obișnuit: era vorba de faptul că cele mai multe dintre obligațiile care reveneau părților contractante și în special României, potrivit Tratatului de aderare, erau deja executate ori, cel puțin, se aflau în curs de executare. Reamintim că era vorba de ratificarea unui tratat prin care s-a convenit aderarea la Uniunea Europeană, după ce s-a aplicat, între părți producându-și efectele, Acordul de asociere între România, pe de o parte, Comunitățile Europene și statele membre ale acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
efectele tratatului asupra ordinii juridice interne), dar în forme adaptate situației de față, dacă nu chiar substanțial diferențiate. Examinarea acestora ar cere un studiu mult mai amplu pe care, deocamdată, nu ne propunem să îl întreprindem. Ne limităm, doar, să reamintim faptul că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un proces mult mai complex și că, din această cauză, efectele în ansamblul lor (sau cel puțin unele dintre ele) sunt deja produse la momentul când a avut loc aderarea; cele care urmează actului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care consacra pentru prima dată, la acest nivel, supremația dreptului comunitar față de dreptul statelor membre (art.I-6) nu a fost preluat în Tratatul de la Lisabona, datorită opoziției unora dintre statele membre. Totuși, în Declarația nr. 17 cu privire la supremație se reamintește că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de justiție a Uniunii Europene, tratatele și legislația adoptate de Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre. Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie 200727 în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o dată, caracterul acestora (a normelor comunitare, respectiv a directivelor) stabilit prin tratate, de a complini și de a orienta legislațiile naționale în domeniile în care Uniunea Europeană are competențe partajate cu statele membre. De altfel, mai multe răspunsuri din partea angajatorilor au reamintit limitările competențelor Uniunii Europene și au cerut, în mod semnificativ, ca reforma dreptului muncii să fie efectuată într-un cadru național exclusiv.37 Totodată, majoritatea statelor membre, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, parlamentele naționale și partenerii sociali
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării generale a ONU, el fiind primul demnitar dintr-o țară est-europeană care îndeplinea o astfel de funcție. România aducea o contribuție interesantă la completarea și definitivarea Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare. Reamintesc că proiectul acestui Tratat fusese prezentat separat, dar simultan și cu un conținut identic, de către SUA și URSS în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare la 24 august 1967. Proiectul nu prevedea nimic în legătură cu securitatea statelor nenucleare, în condiții când
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să participe la cooperarea în cadrul CAER, România dezvolta relații tot mai ample cu Comunitățile Europene și statele membre ale acestora; ea avea să devină prima țară din Centrul și Estul Europei care stabilea raporturi reglementate juridic (contractuale) cu CE. De ce reamintesc asemenea aspecte ale politicii externe și diplomației românești în perioada dată? Pentru că ele ilustrează afirmarea unui curs către independență a României și pun în relief pozițiile de pe care Bucureștiul se angaja în acțiuni menite să pregătească viitoarea conferință pe problemele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parlamentarul David Atkinson, care s-a arătat surprins că la negocierile de la Viena pe problemele Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, încheiate cu puțin timp în urmă, România a refuzat să accepte textul final! Întrebarea mi-a permis să reamintesc că încă de la începuturile procesului de la Helsinki, care s-a încheiat cu Actul Final semnat la Dipoli, România a fost cea care a supus o seamă de propuneri, printre care aceea a consensului, care erau întrunite într-un decalog. La
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
secretă cu România. Ambasadorul român a negat și a făcut referire la domeniul petrochimiei (rafinăria din Karachi, blocul de ulei etc.). Cu prilejul dineului oferit de Z.A. Bhutto, în aceeași zi, ambasadorul român l-a abordat pe premierul pakistanez, reamintindu-i de înțelegerea, cu partea pakistaneză, ca problema colaborării în domeniul nuclear să fie menținută secretă. Z.A. Bhutto și-a dat cuvântul de onoare că, în cursul discuției cu ambasadorul sovietic, nu s-a făcut nici o referire la România
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
adapteze în permanență nevoilor etapei date și tocmai din acest motiv este folosită de stat ca un instrument prin care își realizează rolul și funcțiile sale, dar care să asigure și satisfacerea cerințelor specifice diverselor colectivități locale. În acest sens, reamintim că în preambulul Decretului-lege nr.38/1990 privind abrogarea Legii nr.2/1968 referitoare la organizarea administrativă a teritoriului țării se preciza că măsura este luată doar "până la elaborarea unei noi legi de organizare administrativă a teritoriului României". Pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cel care reușea s] îl câștige o f]cea cu ajutorul poporului, ce îl sprijinea împotriva adversarilor egali, care nu se uneau niciodat] pentru a-l învinge. Cei ce ajutau la obținerea tronului puteau contribui și la pierderea lui; proverbul le reamintea c] regele domnea prin voința lor și c] o domnie proast] era vina lor la fel de mult ca și a regelui. Puterea regelui și a celor care l-au f]cut rege este distrus] de vulnerabilitatea să inerent] dac] nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]