19,447 matches
-
întâmpla neapărat seara, când luminile de pe coridor erau aprinse), eu mă strecuram cu agilitate, nevăzut, pe lângă el. Și mă întrebam: oare prezența cuiva invizibil în preajma ta poate fi percepută? Cum? Prin căldura pe care o degajă corpul? Printr-un alt simț?... Aveam să le joc feste cunoscuților și necunoscuților, aveam să-i surprind și să impun respect prin puterea pe care mi-o dădea invizibilitatea. Fără însă a depăși vreodată stadiul de amuzament... În rest, pentru partea tehnică, nu era nicio
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acestea mama nu găsea că ar fi fost deplasat să le aibă gata pregătite. Atât doar că ei nu i-ar fi surâs ideea să-i urmeze exemplul. Dar pentru domnul Popescu, cunoscându-l meticulos și grijuliu (și totuși cu simțul umorului!), ideea era cum nu se putea mai potrivită. Apoi, mai era și domnul Brumă, un alt apropiat al familiei, mai vechi chiar decât domnul Popescu. Scund și îndesat dacă nu de-a dreptul gras, întotdeauna calm și sobru, avea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se pară că-i o reîncarnare, atât e de distinsă. Trecute vieți de doamne și domnițe! O reîncarnare, asta e Antonia, poți să fii convins! Dar cum să se uite la ea? Chiar și fără să se întoarcă spre ea, simțul lui critic se pomenea aproape anihilat de prezența ei pe scaunul de alături în întunericul luminos al sălii de cinematograf, încât nu pricepea mai nimic din șirul de întâmplări pe care îl vedea derulându-se pe ecran. Antonia se apleca
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
al jocului de rugby prezintă o separare a consecințelor contemporane față de acele arhaice). Evoluția firească a termenului de societate sportivă pornește de la un sens propriu spre unul figurat; cultura sportivă se înregistrează în comunitate, mai întâi în domeniul exprimării prin simțuri: -în familie, -prin gest și -prin cuvântul din regulamente, în probele sportive. Publicul sportiv are anumite trepte de simpatie pentru o probă, depinde însă de televiziune. În timpul contemporan, regulamentul este un scenariu etern, iar teatrul de la televiziune, precum și sportul folosește
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
estetizat, sportivii de asemenea. Prin intermediul reclamelor, prin intermediul spectacolelor „reale”, televiziunea creează un nou spațiu sportiv, unul pictural-virtual, orbitor, la fel de iluzionist în perspectivă tridimensională, în satul cosmic din mileniul al treilea. Cu toate că deplasarea în spațiu, poate cu ajutorul vitezei avioanelor, să disocieze simțul tactil din Europa, altfel față de cel din America, cu toate că se atinge virtual în două secunde succesive Polul Nord și Polul Sud, sportul rămâne un segment distinct, prin care, tematic și critic se organizează jocul reciproc, al tuturor persoanelor reale, ce construiesc
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
întreaga populație a unui stat poate să devină fericită sau disperată. Există posibilitatea controlului de la distanță al comportamentului ființei umane, acesta poate fi modificat, folosind diferiți stimuli exteriori, pornind de la acei perceptibili și mergând până la cei care nu sunt accesibili simțurilor obișnuite. Lumina și sunetul modulate într-un anumit fel, pot transforma omul atât în sens benefic, inducând stări de fericire și optimism, cât și în sens distructiv, prin introducerea unor stări depresive, care pot să conducă la sinucidere. Aceste lucruri
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
dinamică și mișcare, care ajută pentru localizarea în spațiu, în timp a corpului propriu și al celuilalt și stabilește o cauzalitate, situată între minim și maxim, pentru a stabili calitatea, cantitatea, modalitatea și relația dintre stimulii fizici și psihici. Între simțurile socotite clasice: vederea, auzul, pipăitul, mirosul, gustul, chinestezia și capacitatea de a sesiza căldura și recele contribuie toate la simțul ierarhic. Sportul este o știință socială, specifică doar omului, care impune o relație: personală cu ceilalți (divinitate, ființe umane și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cauzalitate, situată între minim și maxim, pentru a stabili calitatea, cantitatea, modalitatea și relația dintre stimulii fizici și psihici. Între simțurile socotite clasice: vederea, auzul, pipăitul, mirosul, gustul, chinestezia și capacitatea de a sesiza căldura și recele contribuie toate la simțul ierarhic. Sportul este o știință socială, specifică doar omului, care impune o relație: personală cu ceilalți (divinitate, ființe umane și animale, adjuvante sportive), în timp și în spațiul real, precum și în imaginarul sportivilor și al spectatorilor. Orice performanță eliberează ideea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mișcare de jos în sus a unui ideal, o suire, urcare (pe un munte al clasamentelor); o înălțare în atmosfera fairplayului o dezvoltare, creștere, evoluție a cuiva (pe scară profesională, socială).” Ascensiunea sportivilor se bazează: -pe cinci trepte ale scării (simțuri: văz, auz, miros, gust, pipăit) ori -pe cinci stiluri arhitectonice (ionic, doric, corintic, toscan, compozit), -pe cinci mari inițiați (Hermes Trismegistos, Moise, Pitagora, Platon, Zamolxis), -pe acțiunea de a asculta și rezultatul ei, o făgăduință de deplină supunere față de sportivitate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
comunicării non-verbale, prin limbajul trupului (limbajul trupului se continuă prin gesturi, ținută, poziția trupului și distanța menținută). Prin limbajul trupului se realizează astfel un domeniu al comunicării non-verbale, ajutată de un limbaj artistic al emoției estetice, realizat prin simbol. Între simțurile socotite clasice: vederea, auzul, pipăitul, mirosul, gustul, chinestezia și capacitatea de a sesiza căldura și recele există și un simț uitat, al relației între psihologie și stările afective ale societății, stări marcate de lumea fermecată a hainelor, de parfum, de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se realizează astfel un domeniu al comunicării non-verbale, ajutată de un limbaj artistic al emoției estetice, realizat prin simbol. Între simțurile socotite clasice: vederea, auzul, pipăitul, mirosul, gustul, chinestezia și capacitatea de a sesiza căldura și recele există și un simț uitat, al relației între psihologie și stările afective ale societății, stări marcate de lumea fermecată a hainelor, de parfum, de culoare, de sunet, care apar prezente în relația sportivă cu sufletul (personalitate, personal, anima reprezintă un conținut funcțional, ce presupune
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și restaurarea monumentelor publice, apoi datorită preocupărilor lui Ion Kalinderu, prin apariția în anul 1913 a Legii pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice, își precizează scopul: acela "de a îngriji muzeele și monumentele [...] de a deștepta și răspîndi în public simțul și priceperea pentru valorile istorice și artistice ale vechilor monumente"49. Din nefericire, societatea românească a fost și continuă să fie puternic marcată de fluxul neiertător al "inițiativelor argumentate" prin necesitatea dezvoltării în condițiile economiei de piață, în care primordialitatea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care au deplină aplicabilitate doar prin prezența într-un sistem de referință obiectual, în care demersul răspunde necesităților derivate în primul rînd din comunicarea vizuală. Nu poate fi neglijat faptul că localizarea în spațiul muzeal determină o solicitare a tuturor simțurilor: auzul, senzațiile tactil olfactive, este cazul muzeelor de știință și tehnologie, unde activitățile stimulează vizitatorii în a atinge, a apăsa, a manipula obiectele sau a unor muzee în aer liber în care formele comunicării sînt multiple. Există și riscul ca
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ca "ansamblu viu de mijloace de învățămînt"; îndeplinirea obiectivelor cadru și a obiectivelor de referință stabilite prin Programele școlare, în contextul unei autentice pregătiri generale și de specialitate a elevilor (lipsite de formalism), stimularea creativității, dezvoltarea sensibilității artistice plastice, a simțului estetic. Așa cum se preciza și în capitolul III, parteneriatul instituțional muzeu școală pune în valoare: formarea capacităților de exersare și experimentare, formarea priceperilor și deprinderilor specifice; componentele specifice personalității umane (intelectuale, motivaționale, aspiraționale); favorizarea tipurilor de învățare: intelectuală, socială, asociativă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fr.17), acestea sunt puse în mișcare prin influența a două principii contrare: După cum iubirea și ura își câștigă dominația () asupra tuturor lucrurilor, Universul ia ființă sau este distrus într-o neîntreruptă succesiune, sunt principii motor acționând asupra elementelor imperceptibile simțurilor, inteligibile prin intermediul rațiunii . Empedocles a considerat aceste elemente ca egale calitativ, cantitativ și temporal , nașterea () lor fiind explicată prin unitatea lor, iar moartea ( prin separare întrucât nimic nu poate fi adăugat sau eliminat din suma lor (fr.17). Iubirea și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
este unitatea de măsură a altor viteze; O diferență de mare importanță între metodele de analizare a lui Platon și a lui Macrobius este faptul că, pe de o parte, pentru Platon astronomia se definește nu ca o observație prin intermediul simțurilor, a mișcărilor cerului vizibil, ci drept o cunoaștere ideală a mișcării și repaosului, a variațiilor de viteză între coordonatele rapidității și lentoarei 23, pe de alta Macrobius susține, sprijină ideaticul (teoreticul) prin sensibil (practic, empiric), raționalul este demonstrat, verificat empiric
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
drept o cunoaștere ideală a mișcării și repaosului, a variațiilor de viteză între coordonatele rapidității și lentoarei 23, pe de alta Macrobius susține, sprijină ideaticul (teoreticul) prin sensibil (practic, empiric), raționalul este demonstrat, verificat empiric, adică printr-un apel la simțuri (nec negare hoc quisquam poterit quod visus adfirmat - I,18, 6; ibid. I, 18, 7). Cerul, obiectul de studiu al astronomiei, este un sistem armonic de mișcări circulare, care susțin relațiile de identitate și diferență. Știința mișcării presupune două forme
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Cic. Somn. Scip.5, 1). Harmonia presupunea ideea de concordanță, de unitate a două lucruri non-asemănătoare într-o mixtură perfectă, un tip de unitate produsă prin tensiunea contrariilor. Muzica a permis combinarea opușilor (ascuțit - grav) și a prezentat-o direct simțurilor. Interpretarea și teoria armoniei celeste a lui Macrobius este concentrată în jurul faimoasei formulări ciceroniene (Somn. Scip. 5, 1-2): în visul său, Africanus admiră, din perspectiva Căii Lactee, cele 9 sfere concentrice, ca și la Platon: cea mai din afară conține stelele
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
clare non sentimus auditu, quia maior sonnus est quam ut humanarum aurium recipiatur angustiis). Comparația cu locuitorii de pe malurile Nilului (II, 4, 14) subliniază ideea imposibilității umane de a intra în contact cu muzica sferelor, ea este mai presus de simțuri (sensus hominum). Armonia celestă devine la Macrobius o muzică perceptibilă doar intelectual, prin intermediul rațiunii deși pythagoreicii și Platon susțineau că este concretă, reală. Macrobius dovedește putere de abstractizare în încercarea de a soluționa probleme metafizice recunoscând, pe de o parte
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
două aspecte ale aceluiași proces (I, 9, 10). Reîntoarcerea sufletului 52 în cer, locul său de origine, implică tratarea a două probleme: prima de natură etică, ascensus presupune o înălțare în domeniul sensibil care se poate obține doar prin exercițiul simțurilor care au ca efect purificarea (purgatio, ), cea de-a doua de natură metafizică se referă la reîncarnările succesive ale sufletelor. Virtuțile sunt singurele care pot aduce oamenilor fericirea (I, 8, 3 solae faciunt virtutes beatum, nullaque alia quisquam via hoc
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
analiza până la sfârșitul lui din cât mai multe puncte de vedere posibil. Metodele de cercetare macrobiene a fenomenelor, proceselor se fondează pe coroborarea teoriei și practicii, autorul susținând confirmarea sau sprijinirea ideaticului prin empiric (sensibil), adică printr-un apel la simțuri, ceea ce îl delimitează de Platon și Plotin pentru care datele senzoriale sunt sursa erorii: I, 18, 6-7: mișcările astrelor; II, 4, 14-15 (muzica sferelor este pur intelectuală, imperceptibilă de către oameni). 3.4. Stilul Comentariilor este puternic influențat de Cicero și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pe același om: el este fiul Tatălui Ceresc, este mântuit prin jertfa Fiului Preasfânt și este inspirat de șoapta și lucrarea Duhului Sfânt. În ființa sa, omul descoperă că e pătruns de multe gânduri și idei, că e condiționat de simțuri și trăiri și e determinat de lucruri care îl înconjoară. Descoperă că este în relație cu lumea, fapt care îi influențează existența: îl angajează, îl sprijină sau uneori îl deranjează, îl „mișcă” către altul, îl face să se simtă „altul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conversație, nici prin discuție, ci printr-un dialog concret. Dialogul dintre Dumnezeu și om e diferit de cel pe care omul îl realizează cu celălalt de lângă el. „Dumnezeu nu vorbește cu omul prin intermediul unui obiect sensibil, pentru că el nu stimulează simțul auzului, care să producă vibrații în aer între cel care vorbește și cel care ascultă. Nu vorbește nici măcar printr-un obiect format în interior, care să producă imagini sensibile, așa cum sunt visurile, sau în vreo altă formă asemănătoare. (...) El vorbește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care ascultă. Nu vorbește nici măcar printr-un obiect format în interior, care să producă imagini sensibile, așa cum sunt visurile, sau în vreo altă formă asemănătoare. (...) El vorbește prin intermediul însuși al adevărului, care se poate auzi cu mintea și nu cu simțurile”. Aceasta se bazează atât pe capacitatea omului „de Dumnezeu” și de a fi ființă dialogică, cât mai ales pe faptul că însuși Dumnezeu este deschis față de om la dialog, făcând posibilă realizarea unei relații dialogice. 2.1 Dialogicitatea lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatul cu întreaga sa gravitate și consecință. Dacă sensul păcatului este legat de credința omului în Dumnezeu, atunci înseamnă că lipsa acestui sens denotă o lipsă de credință în Dumnezeu, păcatul fiind perceput doar în raportul omului cu Dumnezeu. Pierderea simțului păcatului nu se manifestă doar prin faptul că omul nu mai afirmă că are vreun păcat, ci și prin atmosfera de confuzie și lipsă de claritate în a face diferență între un păcat adevărat și o simplă eroare sau greșeală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]