11,293 matches
-
imobilizați, trăind în teroare și sărăcie! Spuneam cândva, în timpul detențiunii, că Dumnezeu m a destinat martirajului ca încercare sau ca pildă vie, și că strădania mea ar trebui să fie îndreptată spre transformarea acestui destin în vocație. Și m-am străduit. Am cerut regimului comunist din țară, ca și lumii întregi, ca măcar soția mea și fiul meu să fie salvați, să li se dea pașaport spre a trăi în afara terorii, a lipsurilor și a acestei cumplite măcinări a nervilor la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
salt al literaturii după 1965” (p. 109). Autorul situează, În fapt, Întreaga bogăție a formelor și formulelor, experiențele și personalitățile literare românești din ultimele două decenii sub semnul Înnoirilor inaugurate de către Congresul al IX-lea. În plan teoretic, el se străduiește În mai multe rânduri să elucideze atât raportul de ansamblu dintre literatura și viața socială, cât și relația specifică dintre artă și politică sau dintre etic și estetic. Autorul vorbește despre „legătura mereu biunivocă dintre etic și estetic” (p. 33
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cult, capabil să integreze firesc cărțile literaturii române În ansamblul circuitului universal. Pledoariile de temelie ale cărții, pentru demnitatea umană și „ideea” de școală, pentru cultură și literatură, pentru marile cărți ale lumii și ale țării, pentru autorii care se străduiesc să atingă un nivel cât mai Înalt, sunt, În esența lor, pledoarii generoase. Ar fi nedrept dacă am izola câte un accent partizan din totalitatea demonstrațiilor. Ele sunt limpezi ca fond și ca formă, textele sunt scrise clar, accesibil și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tău proiect literar ce pleacă de la un subiect „american”, ca să zic așa; sunt de urmărit, de asemenea, schimbările ce s-au produs la nivelul scriiturii, schimbări ce pot fi depistate, de altminteri, și În noua versiune pe care te-ai străduit să o dai, pentru ediția lor americană, a unor cărți mai vechi ale tale. Pasionant este Însă și proiectul pe care ți l-a propus editorul tău, cartea ta de „memorii”; fiindcă, după părerea mea, ești unul dintre cei mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
neputința și rușinea, și chinul spiritului ei.” Pasagerul apăruse, dintr-o dată, din neant sau din ea Însăși, În fața ei, pe banca din față. Acest bărbat „mare, voinic”, sta deja În calea „Întoarcerii”: „el bloca drumul pe care gândurile ei se străduiau să se Întoarcă acasă”. Bucuroasă că el rămâne vag, „masă Întunecată a unei ființe străine”, simte, totuși, că „limitele ființei sale păreau extinse”. Recunoaște această stare de tranziție: „Își dădu seama că tot așa Începuse uneori În trecut”. Nu străinul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
perspective de mare carieră politică în viitor. Câteșitrei au căutat să găsească aderenți în provincie, care să le poată aproba atitudinea luată. S-au adresat individual diferiților legionari de pe la Brașov, Sibiu și alte centre din Ardeal. Peste tot locul se străduiau ca să prezinte ca greșită tactica adoptată de Comandant față de rege. Treceau apoi la cei doi ani de luptă din urmă și aici, cu multă abilitate, lăsau să se strecoare în sufletul omului că Horia Sima ar purta răspunderea asasinării legionarilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trebuie să-și aleagă locul cel mai greu. Un legionar nu se înghesuie să apuce cel dintâi loc „la masă sau cel mai bun pat la culcare” (Cărticica șefului de cuib). Ceea ce-ți cere Evanghelia îți cere și Legiunea. Străduiește-te a deveni creștinul dorit de Mântuitorul Hristos în răspunsul ce-l dă tânărului bogat din Sf. Evanghelie și te vei găsi înscris în Legiune. Preot Ion Sabău” în afara celor arătate cu privire la presa legionară, tot sub coordonarea și impulsionarea lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o autoflagelare apocaliptică. Justificarea la îndemnă era în fanatismul legionar, care prin varii mijloace, cu orice sacrificii trebuia să compromită „nevinovatul și corectul” regim comunist. Totuși pentru credibilitate, cât de cât, a acestor fantasmagorii, în străinătate, căci pentru asta se străduiau cu toată punerea în scenă, trebuiau să intre și câțiva din organele M.A.I. Au fost deci sacrificați câțiva și după ce au primit, în proces, niște pedepse modice au fost și grațiați, de regimul pe care îl serviseră cu atâta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru cei dragi, undeva la vedere. Nimeni din cei plecați în împărăția modernului Hades al comunismului, nu a avut o familie atât de caldă, unită și plină de dragoste ca Nicolae Petrașcu. Toți se învârteau în jurul lui menajându-l și străduindu-se să-l protejeze, ca să se simtă cât mai bine. Nu avea nici un motiv să se gândească la o despărțire definitivă, prin care ar fi cauzat suferință celor dragi, mai ales că primise și o pensie de invaliditate gr. II
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al vostru e tare mare și plin de secrete. Nu știe dreapta ce face stânga și invers. Sunt foarte puțini cei care mai știu câte ceva. Cu alte cuvinte, informațiile sunt mult prea multe și nu pot fi controlate. Simbolatorii se străduiesc să le fure, Computatorii să le păstreze. Dar nimeni nu poate ține situația în frâu, așa cum nu poți stăpâni inundațiile. De aceea, Profesorul a părăsit organizația Computatorilor și a pornit cercetarea pe cont propriu. Se pricepe la foarte multe lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
poveștii pe care urmează să mi-o spună. Numai că vocea lui e stinsă, iar imaginile încețoșate, ca niște constelații care pălesc în zori pe bolta cerească. Nu reușesc să desprind din ele decât unele fragmente neclare și oricât mă străduiesc să le adun laolaltă, nu mă simt capabil să stăpânesc imaginea globală, să le transform într-un tablou care să spună cu-adevărat ceva. Poate doar un peisaj pe care nu l-am mai văzut niciodată, ecouri ale unor melodii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
murdară, canadiene kaki cu semnul păcii pe spate, asculta rock psihedelic, se credea Peter Fonda. Asta se întâmpla demult tare... în timpul dinozaurilor. Am încercat să-mi amintesc ceva întâmplări de pe vremea aceea, dar n-am reușit. Nici măcar una. M-am străduit să-l văd cu ochii minții pe Peter Fonda conducând nebunește motocicleta. Peste imaginea lui am suprapus melodia Born to Be Wild a formației Steppenwolf. Locul ei a fost luat imediat de I Heard It through the Grapevine cântată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
croiala în funcție de vârstă, dar absolut nimic impresionant în ele. Până și mirosul părea același. Foarte multe erau mâncate de molii, dar nici una nu avea vreo etichetă cu numele posesorului. Le lipsea orice urmă de individualitate, de parcă cineva s-ar fi străduit din răsputeri să le despoaie de ea. Arătau ca niște rămășițe inevitabile ale mai multor epoci. Am deschis vreo cinci sau șase geamantane și genți, după care am renunțat. Mă săturasem de cât praf înghițisem. Mai aveam și sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
unghiile, penisul, testiculele... Cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât mi se părea mai anormal să se fi întâmplat așa ceva. Cu siguranță că aș fi simțit și alte dureri, nu numai pe cea de la cap. M-am străduit să analizez situația cu mai multă detașare. N-avea cum să-mi lipsească partea de la brâu în jos. Am închis ochii și am încercat să fac abstracție de durerea de la cap, determinând-o să dispară ca valurile ce se îndepărtează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sisteme cognitive. Abia atunci mi-am dat seama că al tău era cel mai stabil, cel mai coerent, fără erori, aproape perfect. Putea deveni subiect de roman sau de film. Celelalte douăzeci și cinci erau răvășite, instabile, confuze și oricât m-am străduit să le editez, mi-a fost imposibil să pun datele cap la cap, de parcă ar fi fost doar fragmente de vise. Deosebirea între ele și al tău era ca între un tablou pictat de un profesionist și unul realizat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
magazine - orchestrații ale lui Raymond Lefèvre; la berării - polcă; spre sfârșit de an, în magazine se aud colinde de Crăciun. Am luat liftul și am ajuns la apartamentul meu. Ușa de la intrare nu era prinsă în balamale, dar cineva se străduise totuși să o proptească. Oare de ce? Nu știu cum or fi procedat, dar sunt convins că le-a luat ceva timp și nici ușor nu le-a fost. Am împins-o de parcă eram omul de Cro-Magnon care intra în peșteră. Am lăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vechi, nu? — Nu, nu se poate. Sufletul meu n-a fost absorbit de un singur animal, nu mai e la un loc. Fragmentele din sufletul meu se amestecă cu ale altora și nu se mai pot descâlci oricât te-ai strădui. Amintirile tuturor sunt de-a valma și n-ai cum să le separi. Avea dreptate. Am citit vise vechi zi de zi și n-am fost capabil să asamblez fragmentele care mi se arătau. Și acum, când m-am decis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Nichipercea” (1862), poate fi al lui F., ca și Undrea, din „Cicala” (1860). Scriitorul moare de tuberculoză. Figură pitorească, la tinerețe aflat în compania unor boemi bucureșteni de felul lui Anton Pann, F. se străduia, cu hărnicie și inteligență, să-și chivernisească învățătura, să-și extindă lecturile. Știa limba greacă, învață italiana, deprinde câte puțin și limba franceză. Îndemnurile îi veneau în principal din dorința de a nu fi un intrus în lumea scenei, pe
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
tot felul. Coborât din Iași să cucerească Bucureștii („așa cum ai jurat, Rastignac, să posezi Bucureștii, când ai ieșit lunecând prin scuipații Gării de Nord”), personajul dă „cinci examene de admitere în școala aceea unde se împart diplome și doctorate de artiști”, se străduiește („șaisprezece scenarii ca să fiu înghițit”) ca să i „se îndese în gură batista aia stacojie cât steagul Partidului, călușul meu plin de muci, iar eu să urlu de fericire că mai pot respira pe-o singură nară”. Toată cartea este un
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
O bună guvernanță corporativă trebuie să reprezinte un binom între sistemul de gestionare a riscurilor și sistemul de control intern al organizației, iar funcționalitatea acestor sisteme este asigurată de activitatea auditorilor interni și a auditorilor externi. Astfel, în timp ce managementul se străduiește să atingă obiectivele printr-un echilibru între cele două sisteme, să asigure creșterea și să garanteze protejarea organizației, auditorii interni trebuie să ofere o asigurare asupra conformării cu cadrul de reglementare și asupra realizării indicatorilor-cheie de performanță. O funcție de audit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
regândească deciziile de investiții. Ca răspuns la recentele eșecuri financiare din SUA, noile reglementări ale SEC cer îmbunătățirea informațiilor ce sunt aduse la cunoștința publicului și a acționarilor. (5) Măsuri și responsabilități În timp ce Consiliul de administrație și managementul executiv se străduiesc să mențină un echilibru între crearea valorii și protejarea acesteia, principalul obstacol cu care se confruntă constă în modul de transpunere a viziunii în realitate. Practicile de conducere ale companiilor operaționalizează obiectivele strategice în mai mulți indicatori-cheie de performanță (KPIs
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Șoaptele iubirii (1979) - exprimă o personalitate lirică definită de un simbolism delicat, eteric și temperat, aflat la confluența poeziei meditative cu cea de tip intimist. Consecventă formulei lirice alese, autoarea, pentru care interioritatea ritmează întregul curs al timpului obiectiv, se străduiește să depășească monotonia, creând variații la nivelul temelor: primele poezii privilegiază proiecțiile simboliste în peisaj, Pe culmi de gând consemnează „ceasurile chinuite” ale interogațiilor ce îi invadează existența, iar versurile din celelalte cărți refac traseul iubirii și al unei biografii
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
mai insista asupra ei. Pe scurt, dihotomia les mots versus les choses este tradusă de Gleize În temenii expresie versus experiență. O dată cu convingerea că experiența este ireductibilă la expresie se naște antiliteratura supusă unicului criteriu al autenticității. Expresia se va strădui să prindă din urmă experiența cu orice preț - al incoerenței, al ilizibilității, al vulgarității. Ce Înseamnă asta? Că poezia modernă apare În momentul În care literatura Își constituie un corp, primește corpul pe care va putea de-acum experimenta: se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
intervine În literatura franceză pentru a separa - acum, dacă nu e deja prea tîrziu, și tind să cred că e - apele: ne lăsăm legănați de cîntecul de sirenă al nietzscheanismului iconoclast și autodevorant - aripa dandy a “gîndirii ‘68”, sau ne străduim să producem alte discursuri critice, echilibrate, implicit mai puțin spectaculoase, dar adecvate unei piese, inocente față de, și imune, aș adăuga, la mecanisme ideologice? Firește, În ton cu boom-ul doctoranzilor din lumea occidentală, fel de fel de interpretări culturaliste sînt
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de la Platon, trecând prin Morus, Campanella, până la cele mai recente, toate au în comun, consideră Freyer, aceeași gravă eroare. Deși creatorii lor erau convinși de faptul că utopiile lor sunt construite pe principii științifice, nici unul dintre ei nu s-a străduit să descopere o modalitate științifică de implementare a lor. Toți ajung să depindă, invariabil, fie de forță, fie de persuasiune, fie de o combinație a celor două ca să realizeze transformarea de la prezentul corupt la viitorul utopic. Științifici în ceea ce privește modelarea statelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]