10,318 matches
-
comunitate a visului și a oboselii. Dar Daru, se scutura, nu-i plăceau prostiile astea, trebuia să doarmă". Noaptea trece pândindu-l pe celălalt, cu urechile la pândă, dormind sau sculându-se pentru a-și satisface nevoile firești, înainte de a adormi din nou. Totuși arabul, cu expresia lui absentă și distrasă, nu va alege libertatea, "nu va lua drumul către platou și ospitalitatea nomadă, el va alege (dar este oare vorba de o alegere?) să se constituie prizonier. Și fără îndoială
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Nu e mai degrabă cineva care îi seamănă lui Klamm? Un secretar poate, cel mult, care seamănă puțin cu Klamm și care se străduiește să-i semene și mai mult și care își dă importanță imitând felul de a fi adormit și visător al lui Klamm (224)596. Partea cea mai derutantă a acestei similitudini neasemănătoare este perpetua răsturnare a oricărei afirmații, fiindcă dacă este asemănare, există și mici diferențe, minuscule fisuri care vin să umple de crăpături edificiul certitudinii (sau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lumina vie care străpunge întunericul, reprezentată de această cameră "în care erau larg deschise mai multe ferestre" și în care obiectul dorinței apare, precum o zână luminoasă sau o nouă Charlotte, înconjurată de copii care o iubesc, o mângâie și adorm cu încrederea idilică a unei comunități regăsite 607, în timp ce naratorul, sumbru Werther, rămâne în umbră, în cadrul ușii. Fiindcă figura dorinței rămâne distantă, ezitantă, ascunzându-și privirile, visând la altceva și "abia" dacă observă mângâierile copiilor. Claude David, care reamintește că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
podurile tribunalului, în care aerul irespirabil îl făcea să leșine. În această primă dimineață, K. se simte deodată obosit, cum nu i se mai întâmplase vreodată în cursul călătoriei sale în deșertul de zăpadă: el merge cu greu pe străzi, adoarme, hărțuit, în prima casă în care intră, atârnă ca o masă de brațul lui Barnabe; și, la sfârșitul cărții, va muri de epuizare. Ar fi greșit să atribuim această stare tensiunii nervoase a lui K. După cum atmosfera podurilor nu era
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tradițiilor progresiste din cultura română”), la periodicul ei („prin revista Convorbiri literare [...] este răspândită teoria reacționară a artei pentru artă, care propovăduia izolarea artistului de popor, crearea unei arte senine, impersonale, menită să consolideze bazele orânduirii exploatatoare a capitalismului, să adoarmă conștiința de luptă a poporului”). într-unul din cele mai grosiere și mai pline de ură articole („T. Maiorescu - exponent ideologic al regimului burghezo-moșieresc”), C.I. Gulian, proaspăt membru corespondent al Academiei, îi aducea acuze nemeritate criticului „Junimii”, un personaj istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2-3, 1950. G`ndirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, coordonator științific Paul Caravia, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 320. Autorii sintezei, cit`ndu-l pe C. Bolliac, considerau (p. 20) că „Junimea urmărea să facă din literatura acel narcotic menit să adoarmă o societate `ntreagă”. Pe aceeași pagină se `nșiră acuzații nefondate la adresa societății: „Tot ce este `naintat și valoros `n literatura acestei epoci demonstrează falsitatea și caracterul reacționar al teoriilor estetice ale Junimii și ale lui T. Maiorescu personal (s.n.). Lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
doilea rând, supraviețuitorii care au ajuns la Roman XE "Roman" au călătorit, timp de patru nopți, În căldura distrugătoare a unor corpuri În descompunere, Înghesuiți În „trenul morții”, iar aerul curat din afara vagoanelor a provocat un șoc care le-a adormit instinctul de conservare. Slăbiciunea corpului, slăbiciunea sufletului și oxigenul care le umplea din nou plămânii i-au doborât Într-o adâncă letargie, uzi cum erau, pe planșeul de ciment În noaptea rece. Toate mecanismele de apărare s-au prăbușit. Dimineața
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
oamenii aceia din cameră. Dacă s-ar fi uitat mai bine, ar fi recunoscut în femeie pe Judith pe la patruzeci și cinci de ani, iar în ce privește bărbatul... Mult după miezul nopții, Marriott s-a deșteptat deodată dându-și seama că adormise tocmai când se gândea că bărbatul semăna izbitor de mult cu el, așa cum ar putea să arate peste vreo douăzeci de ani. S-a dat jos din pat, a aprins luminile și s-a dus în camera de zi. Aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
A descifra O, Veșnicie , ce știi citi! Mi-ai dezordonat visele efemere Făcând ca la viață să nu mai sper Le-ai învățat poetice minciuni Scăldate în cuvinte și amăgiri. Le-nalți la cer și le adormi Apoi la mine visând le cobori... Va fi doar întunericul arzând, Lumina de la lună suspinând. Stele-n abis cântând nemărginirea Speranța viselor plutind în neștirea Vieților de mult uitate În eternitatea gândurilor neumblate. O, Veșnicie, ce știi citi! Singură m-
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92935]
-
am apropiat de una și atunci am observat că sfântul - nu mai știu ce sfânt era - se holba la mine. Nu-mi părea încruntat, dar nici prea prietenos. Trăgeam de timp, făcându-mi întruna semnul crucii. „Hai, măi copile, ai adormit?!“, m-a îndemnat cineva care stătea la coadă, în spate. Deși eram cam înspăimântat, m-am încurajat cu gândul că doar n-o să se repeadă sfântul la mine într-atâta aglomerație. Am închis ochii, mi-am lipit buzele de lemnul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Carmen Mușat și Virgil Podoabă. » La categoria „Proză/Memorialistică“ sunt nominlizați: Mircea Cărtărescu, pentru volumul Orbitor. Aripa dreaptă (Editura Humanitas), Mihai Dragolea - Funcționar la singurătăți sau contabilul de imagini (Editura Paralela 45), Ioan Lăcustă - Luminare (Editura Polirom), Bogdan Popescu - Cine adoarme ultimul (Editura Polirom) și Horia Ursu - Asediul Vienei (Editura Cartea Românească). » Secțiunea „Critică/Eseu/Teorie literară“ are următorii scriitori nominalizați: Alexandru Cistelecan, Diacritice (Editura Curtea Veche), Alexandru Mușina, Scrisorile unui geniu balnear (Editura Aula), Horia-Roman Patapievici, Despre idei și blocaje
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
ceva ilegal, să te cufunzi într-o lume proprie, un univers pe care nimeni nu-l înțelege așa cum o faci tu. Toamna Cu aripile-ntinse Vinovat și îngrozit Pescărușul se înalță În fibre de infinit. Apus de soare. Feerica lumină adoarme stelele în nori. Fulgere vin înspre colină Corbii se-avânt tremuratori. Scânteie bat în stâlpi de gheață Fiori de teamă mă cuprind, Înfiorat și plin de ceață Vântul se-nfruptă mai flămând. Și ne-ntrerupt în graba-i mare Întoarce filele
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92952]
-
avionului și care îi cunoștea răul de avion. Într-adevăr parametrii climatici din exterior indicau intrarea într-o furtună, dar în același timp, lucru îmbucurător, se aflau deja deasupra Chinei și mai rămăsese o oră de zbor. Cu aceste gânduri adoarme brusc, cufundându-se într-un somn care părea să se răzbune pe o dimineață agitată în care îi stătuse gândul la un singur lucru: cum să vorbească cu Ann și cum să-și caute vorbele pentru a o apropia de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și cu o finalitate intrinsecă, trans-estetică, de luare în stăpânire a unei libertăți personale. Studiul despre unicul scriitor suprarealist român autentic (spun unii!) a fost scris, în mare parte, cu mijloacele maestrului. Tânăra cerebrală, cinică, lucidă (rațiunea picotește, dar nu adoarme!) a avut (numai) 15 ani pentru a se apropia de opera celui care se sustrage tuturor clasificărilor, aprecierilor și canonizărilor. Cel mai nepotrivit instrument pentru a sonda inefabilul era luciditatea și îndoiala. Întâlnirea dintre maestru și discipol urma să-i
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
se întoarse în curte. Merse la castronul plin cu lapte și pâine. Mânca pe saturate, așa cum no mai făcuse. După care se tolăni pe treptele încălzite de soare de la intrare, cum se obișnuise dea lungul anilor. Înserarea îl prinse picotind. Adormi de-a binelea odată cu venirea nopții. Dimineață mânca ultimele bucăți de pâine, iar din baltă de la cișmea lipăi de câteva ori din apă. Zgomotul străzii în ziua aceea era mai prezent că de obicei. În poarta casei se oprise un
H amilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_299]
-
licitație de concernul național de intermedieri "Noi suntem români!"- S.A., cu filiale în toate zonele din țară. Se apropie toamna... Aceasta și pentru că o seamă de oameni politici - după cum ni se demonstrează cu ajutorul micului ecran - pe la Parlament se-adună/ Să adoarmă prin fotolii -/ "Noapte bună", dar numai până vor reuși să se elibereze psihic de blestemul vacanțelor petrecute pe țărmul Mediteranei, prin Caraibe, pe Coasta de Azur, căutând-o pe Atena printre ruinele Parthenonului, sau călărind cămile pe sub nasul Sfinxului spre
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
îmbogățit câte un astfel de prostănac, rămâne un mister pe care nu-l va dezlega nici viitorimea. În orice caz, privindu-i fie și o clipă, îți dai seama că basmele cu "meritocrația" și "răsplata muncii" sunt tocmai bune să adormi aurolacii de prin canale. Mai că-ți vine să faci, precum călugării medievali, jurăminte de eternă sărăcie, nu care cumva să se lipească unsuroșenia aceea inconfundablă, cu iz de mahala și aroganță, și de tine. Dar "românul care se bagă
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
telefon în cursul zilei să întrebe ce mâncăm disearăť - Ťdisearăť nu se mai pregătește nimic.ť ŤNu mai am cu cine comenta ziarele dimineațať - acum le citesc într-o muțenie odioasă. ŤNu mai am pe cine trage și împinge seara, adormit pe canapeaua din fața televizoruluiť - e suficient să mă ridic, de una singură, să sting aparatul și să mă culc." (pp. 116-117). Este notabilă reușita autoarei de a vorbi despre lucruri intime și delicate pe un ton de firesc omenesc, epurat
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
a lungul/ șterselor urme ale rătăcirilor mele,/ de-a lungul gemetelor din vechi osîndite sub stele,/ la Pontul Euxin izgonit cu pustiul și gîndul...// Să te ascult, mare urnită din începuturi,/ ultimii pași să-i închin treptelor goale/ să mă adormi în jalea privirilor tale/ de ursitoare, bocind pe un leagăn de scuturi"(Ovid) . Sau o fantasmă acuzat romantică: ,Seara alei drumurile cu metal/ și podurile răsunară ca lemnul viorilor, / bufnițele vechi scăpară beznele din gheare,/ ce romantic am trecut pe
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
bardul nostru în rîndul disciplinei optzeciste: "Și nici nu s-a mai dus acasă/ nici de scris nu mi s-a dat// Eram plin de Plictis/ Eram gata/ De groază eram// Doar că vedeam bine, auzeam mult/ Poate trebuia să adorm/ Poate ar fi trebuit să simt enorm/ Poate ar fi trebuit să văd monstruos" ( Nervi de nuntă) să subliniem că principala d-sale modalitate antiepică o constituie metafora. În speță metafora rară, eclatantă prin alura sa elaborată ( cu toate că îndeobște degajă
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
Telefil fabulă compilativă după Donici și Krîlov, în ediție revăzută și adaptată - Trecuse de miezul nopții și tocmai revedeam pe Prima Tv BigBrotheru’, că altfel nu pot adormi ( voi reveni cândva cu explicații), când aud pe palier lătratul câinelui-lup cu domiciliu stabil la ușa vecinului, patruped căruia dimineața noi, toți locatarii, îi zicem săru-mâna. De groază. O fi vreun bigbrotherist, mi-am zis continuând vizionarea, vine la fiica
Bacalaureatul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13700_a_15025]
-
dreptul cinematografului Scala, cu o distrată tristețe ce-i emana din întreaga ființă. Devenise, pare-se, tot mai preocupat de evreitatea sa. Poate că m-am bucurat sau nu de a nu mă fi născut evreu, femeie, o dată ce multă vreme adormind îndată ce puneam capul în pernă nici un indiciu nu mijea că aș aparține unei spițe la fel de damnate și, de asemenea, sortită extincției de către neiertătoarea logică a istoriei. Împlineam, în vara lui ’44 încântătoarea vârstă a unei opțiuni politice din sentiment și
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
ilustra credibil mesajul partinic, și aici conformitatea cu preceptele leniniste de la 1905 este vizibilă, separă creația dedicată "poporului" de domeniul nefrecventabil al textelor "șovăitoare". Ceea ce se cere exorcizată, o dată pentru totdeauna, este prezența operei - drog, destinată de clasele exploatatoare să "adoarmă spiritul de luptă al celor exploatați, canalizându-le revolta pe un făgaș de luptă care n-ar face rău așezării sociale vechi."9 Construcția canonului democrat-popular are drept punct de pornire această demistificare: ipoteza leninistă a dependenței creatorului de pătura
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
pe scheletul căruia se încheagă o poezie a cotidianului în care discursul liric funcționează simbiotic cu cel prozastic: "Un greier în centrul Bucureștiului/ Îmi zornăie plăcut în urechi./ - Ba e celularul vecinului, îmi spune Claudia./ Nu mai zornăie./ Sau a adormit greierul."; "Hieroglife desenează picioarele ei/ pe podea, pe muzica disco". Prezenta Claudiei, un fel de muză a poetului aduce cu ea pete de culoare: "Armele strălucitoare nu rănesc, spuse Claudia al cărei nume poartă mirosul văratic de tei." Claudia este
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
Kommt n-o va uita niciodată". Înainte de-a împlini 7 ani, se îmbolnăvi de febra palustră, din pricina bălților din preajmă lăsate de revărsările Bistriței și ale Negelului. Trimis la țară, la bunica paternă, copilul paludic, febricitat suferă de insomnie, adormind "uneori abia după cîntatul cocoșilor din cauza indiscreției nopții, care-l privea cu prea mulți ochi ("Mulți ochi are noaptea... Toată noaptea ochii de pe cer s-au uitat la mine")". Ca elev al școlii primare, e distins, la finele fiecărui an
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]