10,591 matches
-
pe moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în anul 1535). După anul 1840 locuitorii satului Jorovlea au fost strămutați pe malul râului Miletin, dezvoitându-se satele Copălău și Cotu. Prima biserică din
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
unei cetăți fortificate tipic săseasca (a fost prima biserică fortificata din Țară Bârsei). Este una dintre cetățile de acest fel care conserva în stare bună zidurile sale. Fortificația oferea loc pentru magazii, ateliere, grajduri, o bucătărie comună, o crescătorie de albine. Intrarea în cetate era apărată de turnul porții, în care se află și administrația orașului, cu o celulă pentru prizonieri sau condamnați. Aceasta poate fi văzută chiar și în zilele noastre. Pe la 1350 a fost terminată construcția bisericii. În acea
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate este reprezentată de numeroase specii terestre. Cele mai comune specii observate sunt: "Helix pomatia" (melc de livadă), "Aranea diadema" (păianjen cu cruce), "Gryllotalpa gryllotalpa" (coropișniță), "Decticus verrucivorus" (cosaș), "Formica rufa" (furnică), "Apis mellifera" (albină), "Libellula depressa" (libelulă), "Coccinella septempunctata" (buburuză), "Melolontha melolontha" (cărăbuș de mai), "Pieris brassicae" (fluturele alb al verzei), "Bombus terrestris" (bondar), "Musca domestica" (musca de casă). Fauna de vertebrate mici este foarte săracă, fiind reprezentată de amfibieni și reptilieni: "Lacerta viridis
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1 altă naționalitate
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării erau 145 vaci, viței și juninci, 118 juncani și boi, 48 bivoli, 4 măgari, 75 capre, 342 porci, 195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
2 cai și unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
libertății din 1539”, care face referire specială la Marin. “Privilegiul” sau ”libertatea” colonilor din Marin, cuprinse în acest act, nu sunt altceva decât restabilirea sarcinilor feudale ale acestora. Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
economice ale locuitorilor desfășurându-se în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. S-au dezvoltat în ultimii ani comerțul, serviciile și construcțiile. Teii, salcâmii și bogata floră spontană fac oportune investițiile în dezvoltarea apiculturii. Există în prezent 2500 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
tip ferme zootehnice (complexul de porci, complexul de berbecuți) cât și în gospodăriile populației și în mici asociații familiale. La nivelul localității sunt aproximativ 10.730 păsări, 656 bovine, 2255 caprine, 8845 ovine, 1195 porcine, 253 cabaline, 387 familii de albine. Infrastructură comunei Mihail Kogălniceanu presupune alimentarea cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 80% din suprafața, drum asfaltat pe 3%, servicii de telefonie, cablu TV și internet etc. Sistemul sanitar presupune 2(două) unități sanitare,2 farmacii și cabinete
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
al XVII-lea satul Calafindești era proprietate a familiei boierului Ciogolea Pătrașco. Ulterior, aceasta ajunge proprietate a familiilor boierești Palade, Sturza și Neculce. În secolul al XIX-lea o mare parte a terenurilor agricole ajung în posesia armenilor Kapri (Michael, Albina și Emanuel Kapri). În perioada habsburgica comună Calafindești a făcut parte din districtul Siret, iar din anul 1925 a aparținut județului Rădăuți. În 1939 satul Botoșenița Mare este arondat comunei Calafindești, iar în anul 1968 localitățile Șerbăuți și Călinești-Arini (azi
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
satului din coadă iazului de pe Somuz cât și asupra celor câțiva evrei speculanți din sat. De asemenea, țăranii răsculați au atacat trenul care transportă spre închisoarea Tâmpești (Fălticeni) țăranii arestați în Ruginoasa, eliberandu-i. 1910 - S-a înființat Bancă Populară "Albina", care a existat până în 1948, când a fost desființată de autoritățile comuniste. 1912 - Recensământul din acest an menționează în Dolhestii Mari: "522 clădiri locuite și 32 nelocuite, 547 menaje, 1183 bărbați și 1221 femei, un total de 2404 suflete" 1912
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
părțile umede ale pădurii crește mușchiul de pământ (polytrichum sp.). În zonele împădurite și nu numai acolo trăiesc o mulțime de specii de animale, dintre care mai frecvente sunt cele din grupa nevertebratelor. La tot pasul întâlnești melci, păianjeni, fluturi, albine, bondari. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
iși amintesc localnicii mai în vârstă, gospodăriile familiale nu aveau, în general mai mult de doua vaci cu lapte. Sătenii creșteau vite pentru tracțiune, cai, oi uneori capre, tineret bovin petru vânzare în târg și pentru tăriere, precum și porci, păsări, albine ș.a. În perioada comunistă era interzisă tăierea vițeilor. Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar și din locurile greu accesibile. Nici un răzor nu rămânea necosit. Terenul pentru fânațe era curățat și îngrășat cu gunoi de grajd în fiecare primăvară
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
spor de broaște. Dintre batracieni mai existau broasca râioasă, brotăcelul verde, de copac și broscuța cântătoare, cu burta portocalie. Acestea au supraviețuit într-un număr mult mai mic. Mai exista și un peștișor interesant, numit fâță. Se cresc și ceva albine, dar albinăritul nu este răspândit la câmpie. Dintre reptile se pot aminti existența șopârlelor, a gușterilor, a câtorva șerpi și a broaștelor țestoase de apă. Șerpii mai răspândiți sunt cei de casă, cu tâmplele galbene. Mai erau și șerpi de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva crescători de albine. Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata . Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată Iași-Podu Iloaiei-Hârlău,drumul județean 281. Comuna este
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva crescători de albine. Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata . Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată Iași-Podu Iloaiei-Hârlău,drumul județean 281. Comuna este conectată la televiziunea prin cablu și la internet. Deși cea mai veche biserică existentă azi în comună
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
conacului de către statul comunist. Toate camerele erau decorate cu fresce. Iar în spatele casei se găsea o gradină de iarnă cu geamuri foarte mari. În prezent mai există fresce doar în cele 2 turnuri. Acestea reprezintă: îngeri sau pe copiii baronului, albine și șerpi de apă, cununi de lauri, motivele animale regăsindu-se și în zilele noastre în fauna locală: un roi de albine își face și astăzi casa într-o scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
mari. În prezent mai există fresce doar în cele 2 turnuri. Acestea reprezintă: îngeri sau pe copiii baronului, albine și șerpi de apă, cununi de lauri, motivele animale regăsindu-se și în zilele noastre în fauna locală: un roi de albine își face și astăzi casa într-o scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin un șarpe de apă maro (complet inofensiv) s-a instalat în turnul din dreapta al casei. Se mai spune că înainte de a fi
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
au studiat mai întâi vioara îi cuprinde și pe Mugur Winkler, Sorin Chifiriuc, sau pe mai tânărul George Dimitriu). Aldea a scris și interpretat cu Sfinx piese precum: „Șir de cocori”, „Om bun”, albumul-concept „Zalmoxe”, piesele „Din nou acasă”, „Fetele albine” ș.a. A participat în calitate de compozitor sau instrumentist la înregistrarea discurilor unor artiști ca Dida Drăgan, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, Vali Sterian. Într-un interviu luat de George Stanca în 1973, Aldea își exprima nemulțumirea cu privire la imposibilitatea formațiilor românești să concerteze
Dan Andrei Aldea () [Corola-website/Science/299695_a_301024]
-
al cuvântului, hrana fiind de origine atât animală, cât și vegetală. Pot să se hrănească timp îndelungat exclusiv cu vegetale, cu fructe de toate felurile, boabe, semințe, grăunțe de cereale, rădăcini, frunze, ierburi suculente, muguri de arbori și miere de albine. După trecerea peste iarnă mănîncă o serie de ierburi, rădăcini, mușchi de pământ și furnici, toate cu efecte laxative. În tinerețe urșii sunt probabil numai erbivori, iar unele specii și mai târziu se hrănesc mai bucuros cu vegetale decât cu
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]