12,241 matches
-
la începutul secolului al XIX-lea, Gyula, 1994; Maria Berényi, Românii din Ungaria de azi în presa din Transilvania și Ungaria secolului al XIX-lea (1821-1918). Documente, Gyula, 1994; Proza românească în perioada dintre cele două războaie mondiale, Gyula, 1995; Antologie de literatură română, Szegéd (Ungaria), 1995; Liviu Rusu, Goethe. Câteva aspecte, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001; Lucian Blaga, Mareele sufletului - Die Gezeiten der Seele, ed. bilingvă, tr. Georg Drozdowski, introd. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Hans-Georg Gadamer, Heidegger și grecii, pref. trad
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
epoca patristică - inclusiv a celor elaborate în Scythia Minor -, care au avut o funcție covârșitoare în zidirile spirituale românești. V. crede în existența scriitorilor străromâni, socotind că „începuturile culturii noastre scrise trebuie împinse până în secolul IV”. În introducerea la masiva antologie Proloage (1991) el susține convingător, între altele, că mitropolitul Dosoftei a inclus în Viața și petrecerea svinților „biografiile” acestora în redacții scurte. Dosoftei - spune V. - a lucrat la tălmăcirea proloagelor, texte ce serveau pentru lectură „în cadrul Sfintei Liturghii și la
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
de poezie - Poeme din Ev-Mediul odăii (1991), Orașul de sub varul pereților (1995), Femeia din Ev-Mediul odăii (1996), Tratat despre Ochiul Orb (1996), Podul sau Dictatura ochiului (1997), Gheara literei (1998), Scrisul agonic (1999), Nord, și dincolo de Nord (2001), îngrijește o antologie din publicistica lui Lucian Blaga (Saeculum - Metafizică și... polemică, 1995), un volum din lirica lui Constantin Noica (Poeme, 1995) ș.a., figurează în culegeri reprezentative de poezie contemporană. În 1999 și în 2003 a fost distins cu Premiul Filialei Cluj a
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
București, 1996; Podul sau Dictatura ochiului, Timișoara, 1997; Gheara literei, București, 1998; Scrisul agonic, Botoșani, 1999; Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000, postfață Nae Antonescu, Satu Mare, 2000; Nord, și dincolo de Nord, Cluj-Napoca, 2001; Stânci nupțiale, Iași, 2003. Ediții, antologii: La ce bun poeții, Piatra Neamț, 1994; Lucian Blaga, Saeculum - Metafizică și... polemică, Piatra Neamț, 1995; Constantin Noica, Poeme, pref. Nae Antonescu, Piatra Neamț, 1995; Ștefan Munteanu, Poeții beau din apa cerului, pref. edit., Satu Mare, 1998; Ștefan Teodorescu, Spre un nou umanism, pref.
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
București, 1976; Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Nationalist Ideology and Antisemitism. The Case of the Romanian Intellectuals in the 1930s, tr. Charles Kormos, Oxford, 1991; ed. (Ideologia naționalistă și „problema evreiască”), București, 1995. Ediții, antologii: D. Teleor, Sonete patriarhale, pref. edit., București, 1981; Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944, pref. edit., București, 1996 (în colaborare cu Gabriela Omăt); B. Fundoianu, Iudaism și elenism, București, 1999 (în colaborare cu Remus Zăstroiu); Arnold Schwefelberg, Amintirile unui intelectual evreu din
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
perioada 1970-1982), „Steaua” (membru în consiliul editorial), „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Astra”, „Transilvania”, „Familia”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Echinox”, „Revue roumaine”, „Utunk”, „Korunk”, „Apostrof”, „Transylvanian review” ș.a. Participă cu studii la volume colective și antologii: Literatura în actualitate (1971), Semnificațiile criticii literare contemporane (1976), Conceptul de istorie literară în cultura românească (1978), Marin Preda. Timpul n-a mai avut răbdare (1981), Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu (1982), Liviu Rebreanu după un veac (1985), Portret
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
cunoașterii, București, 1977; „Cărțile” lui Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981; Lectura romanului, Cluj-Napoca, 1983; Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin, Cluj-Napoca, 1986; Lectura prozei, București, 1991; Aventura formelor. Geneza și metamorfoza „genurilor”, București, 1996; În labirintul lecturii, Cluj-Napoca, 1999. Ediții, antologii: Romanul românesc contemporan (1944-1974), introd. edit., București, 1974; Studii literare. Din istoria presei culturale și literare românești, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987; Ion Chinezu, Aspects of Transylvanian Literature (1919-1929), pref. edit., Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Între analiză și
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
timp istoric, LCF, 1973, 29; Voicu Bugariu, „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AST, 1973, 7; Tomuș, Răsfrângeri, 111-116; Mircea Iorgulescu, Trei decenii de roman românesc, RL, 1974, 40; Liviu Petrescu, Condiția romanului, TR, 1974, 40; Nicolae Manolescu, Proza contemporană în antologie, RL, 1974, 47; Const. Ciopraga, O panoramă a romanului, CL, 1974, 11; Noemi Bomher, „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AUI, 1974; Ciobanu, Critica, 221-225; Felea, Secțiuni, 357-362; Zaharia Sângeorzan, Ion Vlad, preeminența teoreticianului, CRC, 1975, 4; Roxana Sorescu, O panoramă
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
Strigat-am către tine, Chișinău, 1999; ed. 2, București-Chișinău, 2002; Lucrarea în cuvânt: confesiuni și aforisme, Craiova, 2001; Cartea vieții mele, București, 2002; Întregul cer, Chișinău, 2002; Cântec de leagăn pentru mama, îngr. și postfață Adrian Dinu Rachieru, Timișoara, 2003. Antologii: Cântec din frunză, Chișinău, 1965; Antologie lirică, Chișinău, 1975. Traduceri: Serghei Mihalkov, Nenea Stiopa, Chișinău, 1974, (în colaborare cu Petru Cărare). Repere bibliografice: Vasile Vasilache, Un debut promițător, „Moldova socialistă”, 1958, 13 februarie; A. Sajin, Muzicuțe pentru copii, „Cultura Moldovei
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
ed. 2, București-Chișinău, 2002; Lucrarea în cuvânt: confesiuni și aforisme, Craiova, 2001; Cartea vieții mele, București, 2002; Întregul cer, Chișinău, 2002; Cântec de leagăn pentru mama, îngr. și postfață Adrian Dinu Rachieru, Timișoara, 2003. Antologii: Cântec din frunză, Chișinău, 1965; Antologie lirică, Chișinău, 1975. Traduceri: Serghei Mihalkov, Nenea Stiopa, Chișinău, 1974, (în colaborare cu Petru Cărare). Repere bibliografice: Vasile Vasilache, Un debut promițător, „Moldova socialistă”, 1958, 13 februarie; A. Sajin, Muzicuțe pentru copii, „Cultura Moldovei”, 1959, 10 septembrie; Gheorghe Dimitriu, Versuri
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Era socialistă”. În 1958 și-a oficializat pseudonimul ca nume civil. În 1983 se stabilește în Israel, unde este conferențiară la Institutul Dinur și la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Debutează în 1950 la „Viața românească”, iar editorial în 1962 cu antologia Tradiții ale criticii literare marxiste din România. 1930-1940. A mai colaborat la „Luceafărul”, „România literară”, „22”, „Agora” (Philadelphia, SUA), „Dialog” (Dietzenbach), „The Jerusalem Post” ș.a. După ce pe parcursul anilor ’50 a practicat o publicistică militantă în principalele organe de propagandă oficială
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
50 a practicat o publicistică militantă în principalele organe de propagandă oficială conformându-se directivelor ideologice în domeniul literaturii, V. s-a orientat cu predilecție către problemele criticii literare. În acest context, în 1962 a dat la iveală o amplă antologie de texte considerate a reprezenta „tradițiile criticii literare marxiste” autohtone în anii 1930-1940, culegere însoțită de o introducere dilatată, simplă instrumentare partinică a literarului. Preocuparea din ce în ce mai insistentă pentru evoluția și avatarurile exegezei literare a condus-o la analiza contribuției lui
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
studiu Destinul maiorescianului I. Negoițescu. SCRIERI: E. Lovinescu, critic literar, București, 1965; E. Lovinescu, artistul, București, 1969; Confruntări în critica deceniilor IV-VII. E. Lovinescu și posteritatea lui critică, pref. George Macovescu, București, 1975; Între Aristarc și bietul Ioanide, București, 1978. Antologii: Tradiții ale criticii literare marxiste din România. 1930-1940, introd. edit., București, 1962. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Semnificația unor tradiții, O, 1963, 1; Ion Apetroaie, „Tradiții ale criticii literare marxiste din România. 1930-1940”, IL, 1963, 2; „Tradiții ale criticii literare marxiste
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
la Florența, unde leagă prietenii trainice cu oameni de litere italieni; în acești ani traduce, în colaborare cu Tommaso Landolfi, drama Meșterul a lui Adrian Maniu (text nepublicat). În 1934, după ce trei poezii îi fuseseră reținute de Zaharia Stancu în Antologia poeților tineri, este distins de Societatea Scriitorilor Români cu Premiul „Ionel Pavelescu” pentru sonet și debutează editorial cu placheta Cloșca cu puii de aur, tipărită în colecția „Opere premiate ale tinerilor scriitori needitați”, a Editurii Fundațiilor Regale. Face parte din
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
valorilor rustice și a civilizației păstorești ancestrale („opinca purta-n talpă drumul mers/ca harta unei lumi sau ca un vers”). Următoarele două culegeri - selective -, ambele intitulate Poezii, apar în 1968 și 1970. O carte de vizită mai reprezentativă este antologia lirică Tachicardia di Atlante, oferită în 1972 publicului românesc cu titlul Migdalul înflorit a doua oară. Abundența de peisaje italiene, capacitatea de a proiecta în mitic datele realității autohtone și pendularea între o lume de minuni arhitectonice și un spațiu
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
J.-J. Rousseau, alese și explicate de Romain Rolland, pref. Ștefan Șoimescu, București, 1939; Viața lui Benvenuto Cellini scrisă de el însuși, București, 1948; Jan Neruda, Povestiri din Malá Strana, pref. Elena Eftimiu, București, 1958 (în colaborare cu Lia Toader); Antologia della poesia romena, cu o prezentare de Salvatore Quasimodo, introd. Mario de Micheli, Florența, 1961 (în colaborare cu Mario de Micheli); Carlo Montella, Incendiu la cadastru, București, 1963; Maria Banuș, Nuovi spazi, Milano, 1964 (în colaborare cu Andrea Zanzotto); Mihai
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
la Universitatea din Pisa (1996-2001) și ca profesor de limba și literatura română la Università della Calabria (Cosenza). Debutează în 1979 la „Tribuna României”, iar editorial în 1986, în volumul colectiv Analize și texte poetice. Prima carte alcătuită de Z., antologia Poezia simbolistă românească, apare în 1996. Mai semnează, pe lângă studii de lingvistică în publicațiile de specialitate, articole în „Caiete critice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista română de comunicare și relații publice”, „Euresis-Cahiers roumains d’études littéraires”, „Manuscriptum”. Susține
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
1990-1993), „Păcatele limbii” în „România literară” (din 1993), „Subversiuni lingvistice” în „Vineri”, supliment al revistei „Dilema” (1997-1999). Figurează între colaboratori la Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000), Literatura română. Dicționar de opere (2003) ș.a. Antologia Poezia simbolistă românească este concepută de Z., cercetător format la școala filologică bucureșteană, ca instrument destinat cunoașterii aspectelor relevante ale curentului în cultura europeană, cu amplele sale ramificări în spațiul românesc. Autoarea glosează atent aspectele privind specificul și istoria simbolismului
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
limbii, susținute de Z. prin intermediul rubricilor pe care le girează în publicațiile culturale. SCRIERI: Narațiune și poezie, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, București, 2001; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Călin Andrei Mihăilescu și Liviu Papadima), București, 2002. Antologii: Poezia simbolistă românească, introd. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Mecu, „Poezia simbolistă românească”, LL, 1997, 2; Irina Iliescu, „Narațiune și poezie”, OC, 2001, 68; Mircea Vasilescu, Două cărți, două secole, „Dilema”, 2002, 472; Marius Chivu, Romanul limbii actuale, RL
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
Debutează editorial cu placheta Sufletul copacilor (1964). Mai e prezent în „Convorbiri literare”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua” ș.a. De asemenea, publică (uneori împreună cu Constanța Zamfir ș.a.) traduceri, prin intermediar, din lirica greacă, japoneză și maghiară, unele incluse în Antologia literaturii maghiare (III, 1968), Din lirica japoneză (1970) ș.a. De la Sufletul copacilor la Tainele iubirii (1988), versurile lui Z. configurează un fel de jurnal liric al bucuriilor, tristeților și melancoliilor cotidiene, exprimate direct, cu sfială și modestie, în pasteluri discrete
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
toamnei, București, 1973; Regăsire la porți, București, 1976; Unghiuri mișcătoare, București, 1977; Culorile iubirii, București, 1978; Cântec de alean, București, 1980; Tăceri furate, București, 1981; Umbra mirată, București, 1983; Mirele nopții, București, 1985; Tainele iubirii, București, 1988. Traduceri: [Versuri], în Antologia literaturii maghiare, III, îngr. Lörinczi László, Majtényi Erik, Szász János, Constantin Olariu, București, 1968, în Victor Sivetidis, Măslinul, București, 1968, în Din lirica japoneză, îngr. Ion Acsan, pref. Vasile Nicolescu, București, 1970. Repere bibliografice: Eugen Munteanu, „Sufletul copacilor”, TR, 1965
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
a versurilor lui Z., care explorează eficient detaliul revelator și metafora rară. Evoluția ulterioară a poeziei sale vizează cuprinderea unei game de trăiri mai variate, contradictorii, paradoxale. Ultimele culegeri - Mi-e dor (1971) și Mă caut (1976) -, ciclul Postume din antologia Poezii (1981) propun o lirică de atmosferă, dominată de neliniști, interiorizată și dramatică, mai bogată în substanță sufletească. Aplecat asupra stărilor de spirit polare, poetul se autoexaminează și se autodefinește sever în raport cu timpul și cu „înaltul sens de Om”, aspiră
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
concepută și modulată o creație literară, care este semnificația de adâncime, structurantă, ce o traversează și o transformă într-o operă. SCRIERI: Ion Vinea, București, 1972; Introducere în opera lui Vasile Voiculescu, București, 1980; Retorică și semnificație, București, 1993. Ediții, antologii: Tudor Arghezi, Poezia filosofică, pref. edit., București, 1976, Poezii alese, introd. edit., București, 1995; Mihail Sadoveanu, Creanga de aur, postfața edit., București, 1976; Camil Petrescu, Jocul ielelor, pref. edit., București, 1978; Clasa muncitoare în literatură, I-II, pref. edit., București
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
epigramist, atât pentru cei mici, precum în Pauze cu aplauze (1982), cât și pentru cei mari, ca în Ace la purtător (2002). De asemenea, a realizat, singur sau în colaborare, o ediție Cincinat Pavelescu, Versuri, epigrame, amintiri, corespondență (1972), câteva antologii tematice: Epigramiști cu sau fără voia lor (1983), Antologia epigramei politice (1994), Bucureștii în epigrama românească (1997), Antologia umorului românesc (I, 1998) ș.a. Dar, înainte de orice, Z. este un depozitar al epigramei românești, dispus să debiteze, cu neobosită vervă, versuri
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
aplauze (1982), cât și pentru cei mari, ca în Ace la purtător (2002). De asemenea, a realizat, singur sau în colaborare, o ediție Cincinat Pavelescu, Versuri, epigrame, amintiri, corespondență (1972), câteva antologii tematice: Epigramiști cu sau fără voia lor (1983), Antologia epigramei politice (1994), Bucureștii în epigrama românească (1997), Antologia umorului românesc (I, 1998) ș.a. Dar, înainte de orice, Z. este un depozitar al epigramei românești, dispus să debiteze, cu neobosită vervă, versuri și amintiri la întâlniri cu cititorii, organizate sau ocazionale
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]