KorAP: Find »[drukola/base=constituționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...397 398 399 400 >

9,983 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

Președintele României are posibilitatea de a veghea asupra constituționalității sau a oportunității legii în cauză. În cazul în care apreciază că legea este inoportună sau neconstituțională are la dispoziție două soluții: 1. poate cere Parlamentului, pentru motive de oportunitate sau constituționalitate, reexaminarea legii. În cazul în care cererea este înaintată, Președintele României, după reexaminarea legii de către Parlament, este obligat să o promulge în termen de 10 zile. Cu toate acestea, el poate cere Curții Constituționale o nouă verificare a constituționalității legii

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
sau constituționalitate, reexaminarea legii. În cazul în care cererea este înaintată, Președintele României, după reexaminarea legii de către Parlament, este obligat să o promulge în termen de 10 zile. Cu toate acestea, el poate cere Curții Constituționale o nouă verificare a constituționalității legii, termenul de 10 zile fiind suspendat până la data la care decizia Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial. 2. poate cere direct Curții Constituționale verificarea conformității legii cu Legea fundamentală pentru motive de neconstituționalitate. 2. Procedura examinării obiecțiilor de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
2. poate cere direct Curții Constituționale verificarea conformității legii cu Legea fundamentală pentru motive de neconstituționalitate. 2. Procedura examinării obiecțiilor de neconstituționalitate. În temeiul art.146 lit.a) din Constituție, instanța de contencios constituțional exercită un control a priori asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
se adreseze instanței de contencios constituțional în termenul de 5 zile sau 2 zile, după caz, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Această regulă îi are în vedere pe toți subiecții care pot solicita Curții Constituționale examinarea constituționalității unei legi adoptate de Parlament. Având în vedere că Președintele României poate promulga legea în termen de 20 de zile de la data primirii acesteia, el rămâne suveran în a stabili data limită pentru sesizarea Curții Constituționale, oprind la un termen

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a acesteia pentru motive de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, după caz, împlinirea celor 5 zile, respectiv 2 zile. Subiecții interesați de sesizarea Curții Constituționale cu privire la o lege adoptată de Parlament, înainte de promulgarea acesteia, pot solicita instanței de contencios constituțional verificarea constituționalității intrinseci sau extrinseci a legii respective. Sesizarea Curții Constituționale poate fi făcută în mod direct sau indirect. Astfel, Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul sau Avocatul Poporului se adresează direct Curții Constituționale pentru a solicita exercitarea controlului

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
extrinseci a legii respective. Sesizarea Curții Constituționale poate fi făcută în mod direct sau indirect. Astfel, Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul sau Avocatul Poporului se adresează direct Curții Constituționale pentru a solicita exercitarea controlului privitor la constituționalitatea legii. Dacă sesizarea s-a făcut de către parlamentari, aceasta se transmite secretarului general al Camerei respective, care o va transmite Curții Constituționale. Asupra sesizării Curții Constituționale se înștiințează Președintele României, atunci când sesizarea este făcută de către președinții celor două Camere ale

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
constată, cu votul majorității judecătorilor, că legea este neconstituțională, va comunica Președintelui României decizia respectivă, pentru a se bloca promulgarea legii. Această decizie se va comunica și celor două camere ale Parlamentului și primului-ministru. Atunci când prin decizie se constată fie constituționalitatea legii sau numai a unor prevederi ale acesteia, se ridică două probleme de ordin teoretic. Prima problemă are în vedere faptul că, potrivit art. 147 alin.(2) din Constituția României, "În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
că legea este neconstituțională în întregul său, ceea ce în opinia noastră exclude orice control ulterior exercitat de către Parlament pentru punerea de acord a prevederilor legii cu decizia Curții Constituționale. Din nefericire, acest lucru nu s-a întâmplat în cazul examinării constituționalității Legii privind modificarea și completarea art. 10 al Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Cu acest prilej, Curtea Constituțională a stabilit că nu există niciun motiv care să o oprească în declararea constituționalității acestei legi, deși existau

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
întâmplat în cazul examinării constituționalității Legii privind modificarea și completarea art. 10 al Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Cu acest prilej, Curtea Constituțională a stabilit că nu există niciun motiv care să o oprească în declararea constituționalității acestei legi, deși existau temeiuri constituționale pentru oprirea procedurilor legislative referitoare la intrarea ei în vigoare. În opinia noastră, o lege declarată în întregime neconstituțională nu mai poate fi reexaminată de către Parlament. Pentru a se ajunge la o nouă reglementare

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
că textele în cauză sunt neconstituționale și ele au fost eliminate de către comisia inițiatoare din Proiectul Legii de revizuire a Constituției. Alături de aceste sentințe de neconstituționalitate, Curtea a formulat și o serie de alte observații, unele legate de probleme de constituționalitate, altele de tehnică legislativă, care implicau însă probleme de același gen. Adunarea Constituantă Derivată a ținut seama, în mare măsură, de aceste observații ale Curții Constituționale, care nu aveau decât valoarea unui aviz.7 Ulterior adoptării Legii de revizuire a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
exercitat din oficiu asupra propunerilor de revizuire a Constituției, era incomplet și lăsa o mare marjă de manevră Parlamentului pentru a depăși limitele sale constituționale de acțiune. Astfel, s-a constatat că nu toate prevederile Deciziei Curții Constituționale privitoare la constituționalitatea proiectului de lege privitor la revizuirea Constituției au fost integrate în formă finală a legii. Pe de altă parte, există, cel puțin teoretic, posibilitatea ca Parlamentul, în calitatea lui de Adunare Constituantă Derivată, să nu se supună regulilor constituționale privitoare

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
adoptarea unei legi de revizuire a Constituției. Mai mult, în faza derulării procedurii parlamentare de adoptare a unei legi constituționale, este posibil ca, prin amendamentele acceptate, să fie încălcate diferite dispoziții ale Legii fundamentale, fără să existe un control de constituționalitate asupra acestora. Pe baza acestor constatări, în urma revizuirii Constituției, Legea nr. 47/1992 a fost modificată și alături de controlul anterior declanșării procedurii parlamentare de adoptare a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative de revizuire a Constituției, a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în urma revizuirii Constituției, Legea nr. 47/1992 a fost modificată și alături de controlul anterior declanșării procedurii parlamentare de adoptare a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative de revizuire a Constituției, a fost instituit și un control asupra constituționalității Legii de revizuire a Constituției, în conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală. Potrivit actualei reglementări, verificarea constituționalității inițiativei de revizuire a Constituției este supusă unui dublu control de constituționalitate. În prima fază, un proiect de lege

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
proiect de lege sau a unei propuneri legislative de revizuire a Constituției, a fost instituit și un control asupra constituționalității Legii de revizuire a Constituției, în conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală. Potrivit actualei reglementări, verificarea constituționalității inițiativei de revizuire a Constituției este supusă unui dublu control de constituționalitate. În prima fază, un proiect de lege sau o propunere legislativă care vizează revizuirea Constituției, înainte de sesizarea Parlamentului, se depune la Curtea Constituțională. Proiectul de lege sau propunerea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a fost instituit și un control asupra constituționalității Legii de revizuire a Constituției, în conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală. Potrivit actualei reglementări, verificarea constituționalității inițiativei de revizuire a Constituției este supusă unui dublu control de constituționalitate. În prima fază, un proiect de lege sau o propunere legislativă care vizează revizuirea Constituției, înainte de sesizarea Parlamentului, se depune la Curtea Constituțională. Proiectul de lege sau propunerea legislativă trebuie să fie însoțită de avizul Consiliului Legislativ, în care se

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
propunerea legislativă sau, dacă este cazul, reprezentantului acestuia. Totodată, decizia Curții Constituționale se comunică Parlamentului împreună cu proiectul de lege sau propunerea legislativă și de la această dată se poate declanșa procedura legislativă parlamentară aferentă. Cea de-a doua etapă a controlului constituționalității Legii de revizuire a Constituției se declanșează, din oficiu, din momentul adoptării acestei legi. Curtea Constituțională este obligată să se pronunțe, din oficiu, asupra constituționalității Legii de revizuire a Constituției, în termen de 5 zile de la adoptarea legii, urmând ca

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
dată se poate declanșa procedura legislativă parlamentară aferentă. Cea de-a doua etapă a controlului constituționalității Legii de revizuire a Constituției se declanșează, din oficiu, din momentul adoptării acestei legi. Curtea Constituțională este obligată să se pronunțe, din oficiu, asupra constituționalității Legii de revizuire a Constituției, în termen de 5 zile de la adoptarea legii, urmând ca pe această cale să fie eliminate acele elemente de neconstituționalitate care au apărut după adoptarea primei sale decizii în cadrul controlului prealabil al constituționalității inițiativei de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
oficiu, asupra constituționalității Legii de revizuire a Constituției, în termen de 5 zile de la adoptarea legii, urmând ca pe această cale să fie eliminate acele elemente de neconstituționalitate care au apărut după adoptarea primei sale decizii în cadrul controlului prealabil al constituționalității inițiativei de revizuire a Constituției. În cazul în care Curtea nu constată încălcarea unor dispoziții constituționale în cadrul procedurii de adoptare a Legii de revizuire a Constituției sau în conținutul acesteia, legea constituțională poate fi supusă referendumului în vederea aprobării sale. Cu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
examinarea comparativă a dispozițiilor cuprinse în Constituția României, republicată și a prevederilor din documentele supuse ratiﬁcării Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană (inclusiv Tratatul privind instituirea unei Constituții pentru Europa), rezultă că ratiﬁcarea acestora implică o serie de probleme cu privire la constituționalitate sau, cel puțin, una de veriﬁcare a acestora de către Curtea Constituțională în conformitate cu prevederile art. 146 lit. b din Constituție. În conformitate cu prevederile art. 3 din Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea României în Uniunea Europeană, România aderă la deciziile și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
diplomatice îndeplinite și alte activități desfășurate 29 PARTEA a II-a 63 STUDII AD HONOREM 63 1. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI DREPT CONSTITUȚIONAL 65 .Sofia Popescu, Două aspecte privind elaborarea dreptului : fundamentarea științifică și codificarea 66 .Ioan Vida, Controlul constituționalității activității de legiferare 86 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT 95 .Victor Duculescu, Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului Constituțional și "constituționalizarea" Dreptului Internațional 96 .Adrian Năstase, Drepturile omului: o abordare bazată pe valori 111 .Ion Diaconu, Convenția cadru pentru protecția

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
sunt parte. 21 G. Vrabie, M. Bălan, Organizarea politico-etatică a României, Institutul European, Iași, 2004, p. 46 22 A se vedea, Ion M. Anghel, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană putea ﬁ ratiﬁcat și fără a se ocoli veriﬁcarea constituționalității lui, Revista de drept public, nr. 2/2005, p. 121 și urm. 23 În ceea ce privește efectele Tratatului internațional, a se vedea Ion M. Anghel, Dreptul tratatelor, ed. a II-a rev. și adg., vol. II, Ed. Lumina Lex, 2000, p. 700

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a României la Uniunea Europeană, text, note și comentarii, publicat în Revista Română de Drept Comunitar nr.5/2007, pag.22-24; Ion M. Anghel, articolul Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană putea fi ratificat și fără a se ocoli verificarea constituționalității lui, în Revista de Drept Public nr.2/2005, pag.121și următoarele. 20 "În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției". 21

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

30-1940. Ei au pus, de altfel, bazele cercetării empirice În știința politică la momentul cînd aceasta era monopolizată de puternica școală de sociologie românească a epocii, În frunte cu Dimitrie Gusti, și de teoria juridică, mai ales În problemele de constituționalitate. Astăzi cercetarea empirică se află Într-o situație dificilă În România, nu atît din lipsa datelor - pentru că numărul de sondaje de opinie realizate este foarte mare, iar existența unui Institut Național de Statistică presupune că se cunosc informații despre procesele

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639

este rezultatul unor circumstanțe istorice speciale 4. Legislativ bicameral sau unicameral? În ciuda prevalenței bicameralismului, Israelul nu a avut niciodată o a doua cameră, iar începînd cu anul 1950 cele patru țări scandinave și Noua Zeelandă au desființat camera superioară. Control de constituționalitate? Este în măsură o curte supremă sau constituțională să declare neconstituționale legile promulgate în mod corespunzător de către legislativul național? Această procedură, cunoscută sub numele de control de constituționalitate asupra legislației, a constituit procedura standard a țărilor democratice cu sistem de

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
cele patru țări scandinave și Noua Zeelandă au desființat camera superioară. Control de constituționalitate? Este în măsură o curte supremă sau constituțională să declare neconstituționale legile promulgate în mod corespunzător de către legislativul național? Această procedură, cunoscută sub numele de control de constituționalitate asupra legislației, a constituit procedura standard a țărilor democratice cu sistem de guvernare federal, unde este considerată necesară în cazul în care constituția trebuie să aibă întîietate față de legile promulgate de state, provincii sau cantoane. Dar aspectul cel mai relevant

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]