13,488 matches
-
iunie 1948 părintele Lombardi e iarăși la Verona. Urcă la San Zeno in Monte pentru a se consulta cu don Calabria. «Dacă Isus vă inspiră să vorbiți, vorbiți clar», îi spuse don Calabria. «Dumneavoastră veți avea mult de suferit. Sufletele costă. Dar și în aceasta vă vor ajuta sufletele sfinte». Don Calabria insistă ca în schița pe care o pregătește pentru Pius XII să fie arătată și schimbarea de metodă ce trebuie avută cu «necreștinii» și cu «protestanții»: «Trebuie să mergem
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în fața mentalității raționaliste. Apoi, în fața răului ce amenință omenirea, don Calabria nu se izolează și nu se închide în lamentații sterile, ci caută să-și aducă contribuția, vărsându-și partea pentru răscumpărarea omenirii din păcat și din moartea spirituală. «Cât costă sufletele și operele lui Dumnezeu!», spunea don Calabria. Iar arhiepiscopul Schuster îi confirmă: «Dumnezeu vă arată necesitățile Bisericii sale, pentru că v-a consacrat la demnitatea ostiei vii și suferinde pentru integrarea și sfințirea Bisericii. Încredeți-vă în Domnul, și faceți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sa spirituală. E sigur că a suferit mult, așa cum poate suferi o mamă care aduce un fiu pe lume. El se simțea și era într-adevăr părintele atâtor opere și al atâtor suflete care i se încredințau lui. Repeta: «Sufletele costă sânge... Operele lui Dumnezeu costă». Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de preoție, convins de măreția paternității sale spirituale, scria: Voi repeta cu mai multă fervoare rugăciunea, pe care sunt obișnuit să o fac de atâția ani, după celebrarea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a suferit mult, așa cum poate suferi o mamă care aduce un fiu pe lume. El se simțea și era într-adevăr părintele atâtor opere și al atâtor suflete care i se încredințau lui. Repeta: «Sufletele costă sânge... Operele lui Dumnezeu costă». Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de preoție, convins de măreția paternității sale spirituale, scria: Voi repeta cu mai multă fervoare rugăciunea, pe care sunt obișnuit să o fac de atâția ani, după celebrarea sfintei Liturghii: „Ut cum fratribus
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai rămân ca aprod până când voința divină va fi mai clară... Simt în mine omul bătrân, cu toate consecințele sale, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu, simt și omul nou, cu ajutoarele dumnezeiești. Sufletele și Operele lui Dumnezeu, cât de mult costă...». La 26 martie 1952: «Azi a fost citită o scrisoare în Consiliu despre istoria suferințelor mele, din 1949 până în 1951». La 31 mai 1952: «Am trăit zile de mare încercare...». 2 decembrie 1952: «Am trăit și trăiesc zile de suferință
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1898-'99, favorizate de o situație economică mediocră: recolte mai mult decît slabe duceau ici și colo la cîte o adevărată foamete. Populația cerea pîine. La Milano, o răscoală populară, soldată cu un mare număr de morți și răniți, a costat guvernul marchizului Rudini, șeful partidului conservator. Consecință a acestei sărăcii și a slabelor venituri la buget, moneda se deteriorase (cînd am sosit la Roma opt livre valorau un franc francez...), iar cînd coborai din Italia de nord în cea de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
considera indispensabilă o atitudine de bună vecinătate cu Serbia (voi avea ocazia, mai departe, în această depănare de amintiri, să prezint cîteva informații din 1914, care arată cum, în ajunul asasinatului, arhiducele se zbătea în urzelile care urmau să-l coste viața și care nu erau urzite doar de Mîna Neagră sîrbească...). A fost foarte nemulțumit cînd, în urma instrucțiunilor date de Cancelar, s-au luat unele măsuri împotriva statului sîrb, vecin. Această țară, fără ieșire la mare, ale cărei resurse importante
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
căpitanul Arion. Astfel a luat sfîrșit misiunea mea în Bulgaria, începută cu atîta avînt pentru a lucra la buna înțelegere și terminată prin abdicarea togei în fața armelor. Din fericire, războiul nostru a fost un război curat, care nu ar fi costat nici o viață omenească dacă nu ar fi fost epidemia de holeră, transmisă de serviciile de transport liniilor din spate. Trupele române au primit ordinul să se oprească la Orhanie spre a scuti Bulgaria de umilința intrării în capitală. Rolul nostru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în ținută pe o căldură copleșitoare, cînd baronul Ambrosy, întors în ajun din concediu, ne-a mărturisit dintr-o dată: "Știți care au fost ultimele cuvinte ale arhiducelui, cu cîteva minute înainte de cel de-al doilea atentat care urma să-l coste viața? Le-am aflat de la contele Harrach, președintele Automobil Clubului, care conducea automobilul arhiducelui. La sosire pe peronul din fața Primăriei, un polițist, sosind în goană, îl anunță pe conte că autorul atentatului tocmai fusese arestat, lucru pe care Harrach i-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
villa Malta. La început, prințul Bülow acționa fără ca Barrère personal să-i taie calea. Ambasadorul Franței se afla la post, dar în convalescență, ca urmare a unui accident de mașină suferit în apropiere de Montford-L'Amaury, care l-ar fi costat viața dacă în urma mașinii sale nu s-ar fi aflat, întîmplător, cea a celebrului chirurg Tuffier, care a executat pe loc ligatura arterelor. Golit de sînge, Barrère ajunsese la Roma, dar cu ordin din partea medicilor să stea în repaus total
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Sfîntului Părinte: pe măsură ce războiul înainta, Italia fiind combatantă, autoritățile italiene constatau o recrudescență alarmantă a spionajului. Pe rînd, distrugătorul "Leonardo da Vinci" și crucișătorul "Benedetto Brin" au sărit în aer stînd la ancoră în portul Taronto, iar aceste atentate au costat viața a peste 800 de marinari, inclusiv a amiralului și Statului său Major. După cercetări minuțioase, Siguranța generală a stabilit că centrul de spionaj inamic pentru Italia era Consulatul general al Austriei de la Zürich. S-a pus atunci la cale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
despotice, se izbea de tendințele dominatoare ale ministrului său de finanțe care obținuse interimatul la Interne și tindea să le întindă și la celelalte ministere spre a le impune vederile sale și legea sa. Duelul său cu Primul-ministru urma să coste viața cabinetului Iorga, impunîndu-i pînă la căderea în prăpastie un mers zbuciumat și periculos, frustrînd astfel țara de rezultatele bune pe care le-ar fi putut produce această sumă de competențe și de oameni binevoitori. Argetoianu, care dusese pînă la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pînă ce Millerand nu demisionează. A fost un partizan înverșunat al intervenției antibolșevice, sprijinind în acest sens România, în 1919, și Polonia, în 1920-'21. Această atitudine i-a adus inamiciția înverșunată a stîngii din care provenea și l-a costat cariera politică. 154 Maurice Paléologue (1859-1944) diplomat și scriitor francez de origine română (autor al atentatului contra Domnitorului George Bibescu, tatăl său s-a refugiat în Franța după eșecul "Conspirației Confederației", un complot masonic). A fost ultimul ambasador francez la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
29 septembrie 2001 Într-un bistrou din Paris Să zicem că m-am dus cu Pastenague la cafenea sau într-un bistrou din preajma Centrului Georges Pompidou, mai pe scurt Beaubourg. Bistroul sau braseria - sau ce-o fi - se cheamă Chez Coste, mai pe românește La Costică, așa cum îi zicea crâșmei de pe colțul lui Mecet cu Popa Nan, în timpul copilăriei mele. — Hai să luăm și-o gustărică. — Excelentă idee! Că atâta bere pe stomacul gol... — Las’ că-i bună și berea! Curăță
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ce scoate de pe ele. În momentul acela, de maximă desfoliere, basarabencele din Maramureș veneau și se așezau în brațele noastre bucuros primitoare. La Paris, nici pomeneală de așa ceva. Pentru asta trebuie mers în altă parte, mi-a explicat Pastenague. Dar costă... Cotidianul, 24-25 august 2002 Metoda franceză De când s-a văzut în Dicționarul autorilor francezi - secolul XX, lui Tsepeneag nici cu o prăjină nu-i mai ajungi la nas. Nu vezi că e în dicționar și Sanda Stolojan? îi spun eu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
așteptăm integrarea europeană, marea cu sarea și mai știu și eu ce... Pe plan cultural ar fi cel mai simplu să încerce să acționeze pentru a schimba cât de cât situația. Mult mai simplu decât pe plan economic. N-ar costa cine știe ce. De sute de ori mai puțin decât o să ne coste intrarea în NATO! Dar se pare că în mintea politicienilor noștri cultura e asimilată producției industriale și deci trebuie lăsată pe piața liberă, internațională. Nu știu exact ce e
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ce... Pe plan cultural ar fi cel mai simplu să încerce să acționeze pentru a schimba cât de cât situația. Mult mai simplu decât pe plan economic. N-ar costa cine știe ce. De sute de ori mai puțin decât o să ne coste intrarea în NATO! Dar se pare că în mintea politicienilor noștri cultura e asimilată producției industriale și deci trebuie lăsată pe piața liberă, internațională. Nu știu exact ce e în mintea lor... Nu știu ce e în mintea prim-ministrului care, în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
coaliției anglo-româno-americane ți se face pielea de găină. Și toate bombardamentele astea zise cu față umană... E îngrozitor! Oricum, toate bombele și avioanele și, în special, elicopterele care, nu știu de ce, cad ca proastele, ei bine, toate armele astea ultraperfecționate costă miliarde. Cine o să le plătească? Franța și Germania nu sunt în coaliție. Poate Japonia... Dar ia spune, de ce ai devenit atât de proamerican dintr-o dată, parcă erai mai degrabă de partea lui Chirac, ce te-a apucat? Parcă ți-ar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ei pînă mîine terminologia de specialitate. Quinze-zéro. Avantage la Roumanie. Egalité. Cu asta e mai simplu, scria și pe vechiul franc la fel, alături de Liberté și Fraternité. Un gest minunat! Puterea politică e încă o dată alături de sport. Și nici nu costă mult. 60 000 de dolari de la primării, tot cam pe-atît de la Prefectură. Nici un preț nu e prea mare pentru încă un game cîștigat pe serviciul lui Băsescu. C-așa-i în tenis! Cupa Davis e o lovitură de imagine picată
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
intra în manualele de istorie alternativă cu aceeași aură ca și șefii de partidă grevistă enumerați mai sus. Cu prețuita calitate de a fi luat de la bogați pentru a petici coatele unor pauperi cu nume comune, ca Ferreira, Mendez sau Costa. Jose Mourinho e un lider al maselor, care a reușit să răscoale mediocritatea lui FC Porto. Tipul, destul de ciudat, cu reacții bizare, dă uneori senzația că e un vraci care fierbe în mare taină ierburile victoriei. Echipa în alb-albastru arată
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sacou luau în balon contabilii birocrați și gestionarii cu lipsă la inventar. Acum, comedianții începutului de mileniu se bat în ratinguri pe seama statutului de rezervă al lui Adi. Se parodiază cu sete lanțurile de la gît, abundența de tatuaje, ceasul care costă cît un apartament, mașina cît un procent important din PIB sau celularul mai platinat decît părul celebrei Dalida. Cît timp Mutu a jucat și a dat ceva goluri, toate acestea erau privite cu admirație. Zborul între zîmbetul lui Kitty, rotunjimile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
î.e.n. cînd au venit să le ceară socoteală locuitorilor cetății Olbia. Pentru că au primit răspunsul cuvenit, macedo- nenii au considerat că este mai bine să se retragă prin ținutul geților de parcă era stînă fără cîini. Și mult i-a mai costat nesăbuința. Dacă geții erau așa de vajnici în apărarea moșiei străbune nu pare ridicol faptul că niște nomazi sar la gîtul unor dușmani cînd ar putea să dea dosul din calea lor? Răspunsul îl dau tăblițele de plumb dosite de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de bine, mai ales pentru respectul pe care li-l purtam și pentru buna purtate. Într-o vacanță de vară, pe când eram la seminar i-am spus mamei că vreau și eu o minge de fotbal. După ce a aflat cât costă mi-a zis: „Cât stai acasă cu frații tăi mai mici iar noi suntem la câmp, la muncile agricole, vinde și tu ouă la evreul care umblă prin sat cu covrigi și strânge bani până-ți faci suma care -ți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a operat de cataractă la un ochi. Ambii părinți au fost pensionați de la colectivă. Tata avea pensia de 140 de lei iar mama numai de 70 de lei pentru că avea soțul pensie „mare”. La vremea aceea o pâine obi șnuită costa cinci lei. Pentru că tata nu mai avea plăcerea să mai trăiasacă, nu s-a mai operat și la ochiul stâng, și a făcut infecție, și pentru ca infecția să nu treacă și la ochiul operat, a trebuit ca ochiul stâng, să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
suma numerelor care împărtite la 6 dau câtul 107. 4. La o florărie se vând ghivece cu orhidee, begonii și petunii. Ioana poate cumpăra cu banii pe care-i are 4 petunii și 2 begonii. O begonie și o ohidee costă cât o orhidee și trei petunii. Dacă ar mai avea 4 lei, ar putea cumpăra 2 orhidee. Știind că împreună cele trei feluri de ghivece costă 110 lei, aflați cât costă fiecare? TESTUL NR. 23 3. Dacă unui număr natural
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]