10,969 matches
-
rurală județeană, respectiv a municipiului București; ... b) în vederea obținerii sprijinului financiar, solicitantul trebuie să respecte următoarele condiții de eligibilitate: ... (i) suprafețele pentru care se solicită sprijin financiar sunt cultivate cu hamei și pe acestea s-au respectat condițiile normale de cultivare conform art. 2 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.973/2004 privind schemele de ajutor prevăzute la titlurile IV și IVa din respectivul regulament și utilizarea terenurilor retrase din circuitul agricol pentru producția de materii prime, iar parcela agricolă eligibilă
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
încheiere a contractului; ... b) datele de identificare a părților contractante; ... c) anul de piață pentru producerea și valorificarea producției, după caz; ... d) numărul autorizației unității de prim-procesare, în cazul tutunului, inului și cânepei pentru fibră; ... e) numărul autorizației de cultivare, în cazul culturii de cânepă pentru fibră; ... f) numărul unic de înregistrare a producătorului agricol în Registrul fermierilor; ... g) suprafe��ele cultivate exprimate în hectare, cu două zecimale, și detaliile de identificare a acestor suprafețe, ca urmare a identificării pe
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
în nord durează doar două-trei luni, dar maximele se pot apropia chiar și acolo de în perioadele de căldură mare. Nicio parte a Finlandei nu este acoperită de , doar se poate găsi în fjellurile Laponiei. Clima Finlandei este potrivită pentru cultivarea cerealelor doar în sudul extrem, în vreme ce în nord se poate practica doar creșterea animalelor. Un sfert din teritoriul Finlandei se află în interiorul cercului polar de nord, nopțile albe putând fi observate din ce în ce mai mult pe măsură ce se merge spre nord. În extremitatea
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
orientate spre sud ale dealurilor și câmpiile mai fertile pentru a asigura producția chiar și în anii cu îngheț pe timpul verii. Majoritatea terenurilor arabile sunt fie păduri defrișate, fie mlaștini asanate, iar solul necesită de regulă tratamente și ani de cultivare pentru a neutraliza aciditatea în exces și pentru a-l face fertil. Irigațiile nu sunt în general necesare, dar este nevoie uneori de sisteme de drenaj pentru a îndepărta apa în exces. Agricultura Finlandei este una eficientă în comparație cu alte țări
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
la Vlădila, Studina, Grădinile, Reșca, Fărcașele-Hotărani sunt relevante pentru modul cum se lucra pământul în această perioadă a neoliticului timpuriu și mijlociu (cu ajutorul săpăligii din corn de animal). Solurile bogate în cernoziom și pânza freatică la mică adâncime au determinat cultivarea intensivă a plantelor. Zona păduroasă a oferit un fond cinegetic bogat care sub aspect economic reprezenta o sursă importantă pentru vânătoare și pășunat. Pădurea a servit ca loc de exploatare pastorală, agricolă și apicolă și ca loc de așezare a
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
zona Buzăului. Numiți de localnici în mod eronat „sârbi” din cauză că vorbeau o limbă similară și s-au stabilit într-un loc unde anterior se așezaseră sârbi, noii imigranți se deosebeau de localnici mai ales prin faptul că se ocupau cu cultivarea legumelor (pentru care și-au organizat gospodării în apropierea râului), în timp ce agricultorii autohtoni cultivau cereale și creșteau animale. Deși comunitatea bulgară a fost asimilată de români, localnicii încă mai folosesc termenul „sârb” cu sensul de „legumicultor”. Ca și alte orașe
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
iar față de anul 1996 de circa 4 ori, în detrimentul celorlalte ramuri ale industriei, respectiv producția vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lână și bumbac etc. Agricultura este slab reprezentată, fiind concretizată în creșterea animalelor și cultivarea vitei-de-vie, în Mândrești-Munteni. Problematica socială a comunității municipiului Focșani, asigurarea unui trai decent și un viitor generațiilor următoare trebuie să implice acțiunea autorităților locale pentru asigurarea condițiilor normale de dezvoltare sănătoasă a comunității, creșterea calității vieții. Prin crearea unui cadru
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului relativ mic al orașului", dar și a modului în care era folosit "„"izlazul comunal". O dezvoltare substanțială a înregistrat sectorul comercial datorită transformărilor economice
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
satul Cuștelnic, asimilat orașului spre sfârșitul anului 2000, prin referendum local. În partea de vest și sud, peste râul Târnava Mică, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele două fiind incluse administrativ orașului Târnăveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viței-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" ("Weinland"). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localității, mutându-se
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localităților este folosită pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Între pădurile statului există păduri particulare. După războaiele daco-romane din anii 101-106 d.Hr., încheiate prin victoria armatelor romane conduse de împăratul Traian și prin cucerirea Daciei, zona actualului oraș nu
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
din cele mai vechi timpuri. Producția agricolă a depășit nevoia de consum astfel a apărut comerțul. Treptat au apărut mici meșteșugari care au pus bazele prestărilor de servicii, respectiv a producției industriale de mai târziu. Producția agricolă este axată pe cultivarea cerealelor, sfeclei de zahăr, viței de vie și a florii-soarelui. În epoca contemporană, industria a cunoscut o dezvoltare deosebită, fiind înființate aici diverse unități economice (fabrici de zahăr, de ulei, de mobilă, de prelucrare a laptelui etc.). În ultimii 10
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
iulie 1527 într-un hrisov al lui Radu de la Afumați; "Zlătărei" (fostă comună) în 1519 într-un hrisov al lui Neagoe Basarab; "Gârdești" la 3 iunie 1519, în cartea lui Mircea Vodă. Principala ocupație a locuitorilor a fost și este cultivarea viței de vie și prelucrarea strugurilor. Renumele viilor și vinului de Drăgășani a fost întotdeauna la loc de cinste. De Drăgășani ca târg putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea. În 1772 austriacul Von Bauer scrie
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
OMV și care are ca activitate exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din zona de sud a județului Vâlcea și din zona de nord a județului Olt. Încă din cele mai vechi timpuri principala îndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea viței de vie. Comerțul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
fost promulgată "Legea pentru educația fizică". Urmare a acesteia, la Slobozia s-au constituit mai multe asociații și societăți prin care era promovat sportul, între acestea fiind de amintit Societatea "Olimpia" (1926) care avea drept scopuri "răspândirea culturii în mase, cultivarea gustului pentru sport și organizarea de șezători", apoi Societatea culturală și sportivă "Avântul" (1926). Într-un document al Primăriei orașului, din 2 iunie 1942, la capitolul " Educația fizică și sportul" se menționează: "Sportul se face pe terenuri improvizate neavând teren
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
trei terase, dispuse pe direcția nord-sud denumite în popor „poduri”. Terasa care a devenit cea mai populată vatră a așezărilor umane este cea centrală. Terasa de jos a rămas o bază agrement, de exploatare a pietrei, a apei și a cultivării pământului denumită și Lunca Ialomiței. Terasa situată la cea mai mare înălțime față de cursul apei este populată, în trecut fiind o zonă cu arbori, pomi fructiferi și fâneață. Pe terasa centrală, cunoscută cu toponimul Podurile de Sus și de Jos
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului. Lucrări silvice (tăieri de amenajare, plantari) în ostroavele de pe fluviul Dunărea. a) Turism de vânătoare și pescuit: ASOCIAȚIA VANTORILOR și PESCARILOR SPORTIVI INTERAGRO
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
condițiile specifice economice, sociale, naturale, etc., care s-au regăsit în mediul de activitate și de afaceri. http://www.infinity-agency.com/turism-industrial/ c) Turism viticol: "Cramele Voievodului" Societatea INTERVITT ZIMNICEA, mizând pe calitățile deosebite ale solului și climatului temperat, propice cultivării vitei de vie din zonă, a dezvoltat un sector viticol puternic industrializat, în cea mai de Sud zona a țarii. Încă de la înființare, societatea a demarat un program intensiv de cultivare a vitei de vie cu soiuri nobile, devenind pricipalul
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
pe calitățile deosebite ale solului și climatului temperat, propice cultivării vitei de vie din zonă, a dezvoltat un sector viticol puternic industrializat, în cea mai de Sud zona a țarii. Încă de la înființare, societatea a demarat un program intensiv de cultivare a vitei de vie cu soiuri nobile, devenind pricipalul producător de struguri din județul Teleorman. În 2010, societatea a inaugurat unul din cele mai moderne combinate de vinificație din țară care a fost finanțat printr-un proiect european . Aceasta s-
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
nefericirea se află în suflet" " Fericirea nu se afla în aceea ca posezi cirezi ori aur. Locuința unui suflet fericit se afla în suflet". Democrit numește fericirea "buna dispoziție", "omenie", "echilibru" și "liniște sufleteasca". Măsură în toate și puritatea inimii, cultivarea spiritului și dezvoltarea inteligenței dau fiecărui om posibilitatea ca, cu toate schimbările vieții, sa realizeze aceste virtuți. Condiția ca omul să ajungă la fericire este ca el să țină măsura în toate plăcerile (cele senzoriale nu asigură decât o satisfacție
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
franceze, au fost trimiși in frunte cu Jozef Speckbacher în Banatul Montan. În 1810 ei au întemeiat acolo localitatea Konigsgnade. Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale datorită condițiilor favorabile de mediu, precum și a existenței trenurilor fertile pentru cultivarea viței de vie. Crama din Tirol, construita toată din piatra, a fost renovata de curând. Aceasta a fost realizata intre 1920-1948. Pe vremuri, vinul de calitate superioara obținut în Tirol era exportat în Austria și Ungaria. Soiuri cultivate în vechea
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
tatăl ei la Finta. Acesta îi dăruiește drept mulțumire o mare suprafață de pământ reprezentând vatra satului Ibrianu precum și împrejurimile acestuia. În anul următor Ibrahim se hotărăște să cultive aceste pământuri și își angajează oameni din satele din jur pentru cultivarea și întreținerea culturilor. Este lesne de înțeles că Ibrahim angajase și oameni responsabili cu pază care își construiseră mici locuințe aici și totodată ,parte din cei ce întrețineau culturile se mutaseră aici. Aceștia probabil și-au adus și familiile cu
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe teritoriul comunei vecine - Vlădești pe cursul sau a fost construit un baraj
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit denumirea de ruși, ca și partea de vest
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief important. Pe langă râurile Prut și Jijia, există un numar de
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]