10,854 matches
-
de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”. Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) până în dreptul localității Sântuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmând DJ 687 până în orașul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Sântuhalm urmând
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]
-
palatului Valhalla. Capra Heidrun și cerbul Eikthyrni, care se află pe acoperiș, se hrănesc cu frunzele arborelui Lerad. În Edda, trei rădăcini susțin trunchiul, una trecând prin Asgard, una prin Helheim și una prin Jotunheim. Dedesubtul rădăcinii Asgard-ului se află Fântâna lui Urd, iar acolo sălășluiesc cele trei norne, asupra cărora nici măcar zeii nu au nici o putere și care în fiecare zi udă copacul cu apa din fântână. Astfel, ramurile arborelui rămân verzi. Sub rădăcina ce terce prin Jotunheim se află
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
Asgard, una prin Helheim și una prin Jotunheim. Dedesubtul rădăcinii Asgard-ului se află Fântâna lui Urd, iar acolo sălășluiesc cele trei norne, asupra cărora nici măcar zeii nu au nici o putere și care în fiecare zi udă copacul cu apa din fântână. Astfel, ramurile arborelui rămân verzi. Sub rădăcina ce terce prin Jotunheim se află fântâna lui Mimir, iar sub rădăcina Helheim-ului se află fântâna "Hvergelmir". În vârful copacului se afla un cocoș gigantic sau după majoritatea legendelor, un vultur numit Vidofnir
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
lui Urd, iar acolo sălășluiesc cele trei norne, asupra cărora nici măcar zeii nu au nici o putere și care în fiecare zi udă copacul cu apa din fântână. Astfel, ramurile arborelui rămân verzi. Sub rădăcina ce terce prin Jotunheim se află fântâna lui Mimir, iar sub rădăcina Helheim-ului se află fântâna "Hvergelmir". În vârful copacului se afla un cocoș gigantic sau după majoritatea legendelor, un vultur numit Vidofnir, deasupra căruia zbura uliul Vedrfolnir. Rădăcinile din Niflheim erau roase de dragonul Nidhogg. Veverița
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
cărora nici măcar zeii nu au nici o putere și care în fiecare zi udă copacul cu apa din fântână. Astfel, ramurile arborelui rămân verzi. Sub rădăcina ce terce prin Jotunheim se află fântâna lui Mimir, iar sub rădăcina Helheim-ului se află fântâna "Hvergelmir". În vârful copacului se afla un cocoș gigantic sau după majoritatea legendelor, un vultur numit Vidofnir, deasupra căruia zbura uliul Vedrfolnir. Rădăcinile din Niflheim erau roase de dragonul Nidhogg. Veverița Ratatosk aleargă permanent în susul și josul arborelui, de la Nidhogg
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
prin gruparea monumentelor după principiul geografic al provinciilor istorice (Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova), o foarte bună analiză comparativă a arhitecturii tradiționale românești. Pe aproximativ 20% din suprafața muzeului sunt amplasate anexe gospodărești, ateliere, biserici, mori, instalații tehnice, fântâni, un scrânciob precum și multe alte ustensile tradiționale adunate din gospodării provenind din diverse provincii ale României. Dintre gospodăriile dobrogene atrag atenția casa din Ostrov cu prispa susținută de stâlpi frumos ornamentați, gospodăria lipovenească (1898) și cherhanaua, ambele din Jurilovca. Arhitectura
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
povețe de către un "khatib". În celelalte zile ale săptămânii, cele cinci rugăciuni zilnice sunt conduse de către imam ce stă în mihrab. Pentru a intra în moschee, prin tradiție, musulmanii trebuie sa fie curați, de aceea există mici construcții exterioare cu fântâni, unde aceștia se pot spăla. Aceste construcții sunt prevăzute cu spații unde musulmanii își pot lăsa încălțămintea și hainele mai groase (cum ar fi paltoane etc.) până la ieșirea din moschee. Pentru a se ruga și participa la slujbele religioase în
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
a avea acces în moschee, musulmanii trebuie să respecte câteva reguli de bază: astfel ei vor veni spălați, și nu vor mânca înainte de a intra alimente puternic mirositoare. De asemeni o dată ajunși la moschee, ei se vor mai spăla la fântânile special amenajate, în sensul purificării, înainte de rugăciune. Pentru a intra în sala de rugăciuni, musulmanii se descalță lăsând încălțămintea la intrare. În unele moschei zona unde este interzis accesul cu încălțăminte se extinde și la alte încăperi ale acesteia. Tradiția
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
de heliu într-o "stare de bază", care sunt superfluid și curge cu viscozitatea egală exact cu zero, precum și o parte din atomii de heliu într-o stare excitata, care se comportă mai mult ca un fluid obișnuit În "efectul fântână", o cameră este construită și conectată la un rezervor de heliu ÎI printr-un disc sinterizat, prin care heliul superfluid se scurge cu ușurință, dar prin care heliul non-superfluid nu poate trece. Dacă interiorul containerului este încălzit, heliului superfluid se
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
prin care heliul non-superfluid nu poate trece. Dacă interiorul containerului este încălzit, heliului superfluid se modifică la heliu non-superfluid. În scopul menținerii echilibrului, fracțiunea de heliu superfluid, heliul superfluid se scurge și crește presiunea, cauzând ieșirea lichidului din recipient în fântână. Conductivitatea termică a heliului ÎI este mai mare decât cea a oricărei alte substanțe cunoscute, de un milion de ori decât heliul I și câteva sute de ori decât cea a cuprului. Acest lucru se datorează faptului că în conducția
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
atunci, au fost dărâmate încăperile și beciurile de pe latura estică a Casei Domnești, lungimea clădirii reducându-se la jumătate. De asemenea, au fost modificate tavanele încăperilor și acoperișul. În această clădire a fost amenajată trapeza mănăstirii. Au fost demontate ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Între 1829-1834, arhiereul Filaret Beldiman (1781-1844) a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est, așezând o inscripție de 15 versuri, pe o tablă de aramă, care
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
prezent, în Casa Domnească se află Muzeul mănăstirii. Aici sunt păstrate țesături scumpe, între care unele și cu portretele familiei ctitorului. Deasupra intrării în Casa Domnească se află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""Acest izvor și cu fântâna le-a făcut Alexandru-Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei; la anul 7069, s-a scris"" (1561). Pisania provine de la fântâna domnească construită de Lăpușneanu. Între biserică și Casa Domnească exista o frumoasă fântână
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""Acest izvor și cu fântâna le-a făcut Alexandru-Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei; la anul 7069, s-a scris"" (1561). Pisania provine de la fântâna domnească construită de Lăpușneanu. Între biserică și Casa Domnească exista o frumoasă fântână arteziană, construită în timpul domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Fântâna era alimentată cu apă de la un izvor din apropiere, care circula printr-un sistem de olane. La începutul secolului al
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
fântâna le-a făcut Alexandru-Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei; la anul 7069, s-a scris"" (1561). Pisania provine de la fântâna domnească construită de Lăpușneanu. Între biserică și Casa Domnească exista o frumoasă fântână arteziană, construită în timpul domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Fântâna era alimentată cu apă de la un izvor din apropiere, care circula printr-un sistem de olane. La începutul secolului al XIX-lea, s-au demontat ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei; la anul 7069, s-a scris"" (1561). Pisania provine de la fântâna domnească construită de Lăpușneanu. Între biserică și Casa Domnească exista o frumoasă fântână arteziană, construită în timpul domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Fântâna era alimentată cu apă de la un izvor din apropiere, care circula printr-un sistem de olane. La începutul secolului al XIX-lea, s-au demontat ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Cu ocazia
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
și Casa Domnească exista o frumoasă fântână arteziană, construită în timpul domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Fântâna era alimentată cu apă de la un izvor din apropiere, care circula printr-un sistem de olane. La începutul secolului al XIX-lea, s-au demontat ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Cu ocazia săpăturilor arheologice din 1954, într-una din camerele dărâmate ale Casei Domnești au fost găsite fragmente din partea exterioară a fântânii: ghizdurile de marmură și un basorelief cu
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
al XIX-lea, s-au demontat ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Cu ocazia săpăturilor arheologice din 1954, într-una din camerele dărâmate ale Casei Domnești au fost găsite fragmente din partea exterioară a fântânii: ghizdurile de marmură și un basorelief cu un cap de gorgonă (element ornamental amintind de Renașterea italiană).
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
comunei. Râul Olteț care izvorăște din munții Căpățânei intra pe teritoriul comunei în punctul Anini unde se unește cu râul Cerna și străbate comună de la nord la sud. Aprovizionarea cu apă potabilă se face din izvoare naturale prin săpare de fântâni. Pe teritoriul comunei au fost evidențiate următoarele unități de sol: -sol brun moderat podzolit pseudogleizat; -sol brun podzolit erodat în parte cu schelet; -soluri brune cu soluri pseudo-redzine; -aluviuni recente pe alocuri cu schelet; -sol aluvional slab humifer. Conform recensământului
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
casele pe ulițe strâmte. Satul este așezat pe curătura, iar în partea de est este aparat de pădurea Girdocea. Inconvenientul îl constituie lipsa izvoarelor. Apă se gaseste la mare adâncime și pentru a o aduce la suprafață, oamenii au săpat fântâni largi, căptușite cu ghizduri. Până în 1892, de la Valea Mare Veche până la Barcă Veche locul era gol. În acel an, statul a lichidat prin vânzare restul de pământ rămas după împroprietărirea din 1864. Au cumpărat locuri de casă și lot de
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
din Anghelești (Cărpiniș), sub îndrumarea preotului Manu Gheorghe (decedat) și prin sprijinul primarului din acea vreme și a sponsorizărilor primite de la S.C.OLTCHIM S.A. și S.C. HOREZU’93. Între anii 1990 și 1997 au fost construite 7 troițe și 3 fântâni publice. O troița având hramul Sf. Mihail și Gavril a fost donată în 1996 Muzeului Satului București; anual delegații din localitate participă la hramul acestei troițe ce se organizeaza la Muzeul Satului. Prima școală apare menționată la 1836 în Pietrari
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
prăvălii, două saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucătarii și un tunel în care încăpeau cam 500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odăi, cele mai multe folosite pentru oaspeți. În curtea interioară există o cafenea și o mică grădină cu fântână arteziana. Între fațadă dinspre Dâmbovița și rău se costruise un chei de piatră, lat de peste un metru. Mai tarziu, după ce Dâmbovița a fost canalizata pentru deschiderea Halei de Carne, lângă această fațadă s-au mai adăugat câteva prăvălii. După terminarea
Hanul Manuc () [Corola-website/Science/302062_a_303391]
-
Alte săli sunt: Vitraliile Castelului Peleș au fost cumpărate și montate între 1883 și 1914, cele mai multe fiind aduse din Elveția și Germania, piese datând din secolele XV și XVII. De jur împrejurul său, Castelul are șapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni și vase ornamentale din marmură de Carrara. După Castelul Bran, Peleșul este considerat al doilea muzeu din țară căutat de turiști. Numai în anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din țară dar și din SUA
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
de scrânciobul de la curte, iar nepotul egumenului de la Mănăstirea Cașin, bănuit de conlucrare cu cătanele, a fost ars de viu . Trupurile celor uciși (în număr de 500-600) printre care se afla și cel al lui Ferentz au fost strânse lângă Fântâna Parasca, la drumul cel mare al Țarigradului în preajma Cetățuiei. Și-au pus pământ peste dânsele și au făcut o movilă mare și lângă movilă cerdacu de piatră și au îngropatu și un stâlpu de peatră în mijlocul cerdacului pre care au
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Domeniul Belvedere are două castele, unul mai mare construit între 1720-1722 și un al doilea mai confortabil construit între 1714-1716. Prințul Eugen a locuit în acesta din urmă. Grădinile unesc cele două palate și sunt amenajate cu bazine de apă, fântâni, sculpturi, trepte și mici cascade. Tema întregului ansamblu este călătoria omului din întuneric către lumina divină. După moartea Prințului Eugen în anul 1736, domeniul a intrat în proprietatea Habsburgilor. Cele două palate găzduiesc muzee. În palatul în care a locuit
Palatul Belvedere () [Corola-website/Science/302122_a_303451]
-
turco‐fanariot. În ianuarie 1837 primul audit al lucrărilor executate în Copou au indicat rezultate nesatisfăcătoare: aleile nu fuseseră pietruite, nu se construise aproape nimic, iar numeroși copaci erau rupți sau furați. În toamna aceluiași an, se constată finalizarea unei fântâni, începerea unei a doua, precum și plantarea și prinderea a 844 arbori mici și 756 arbori mari. La 17 noiembrie 1838 inginerul Iosef Raschek, contractat de către administratorul grădinii pentru dezvoltarea parcului, a semnat un tabel înregistrând metrajul de parmaclâc (gard) care
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]