10,917 matches
-
de vedere și interpretări, le confruntă cu alte opinii sau surse, aplică proceduri de căutare și înțelegere, generalizează după dezbatere în grup, efectuează noi aplicații și reflecții critice, chiar și în alte contexte. • Punctele de sprijin (schelele construcției) date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte, sprijinirea comunicării și colaborării sau a formulării de ipoteze sau a afirmării metacogniției sau a sugerării de deschideri noi. • Situații constructiviste facilitate: de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acumulate și a posibilităților proprii pentru noua construcție, în autocontrolul, autoevaluarea și autoreglarea cunoașterii, în a reflecta asupra propriei activități cognitive, în a descifra perspectivele afirmării, în a lua decizii raționale, în a-și diversifica alternativele procedurale. Soluții metodologice de facilitare, de optimizare a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin formularea de întrebări variate asupra evoluției proceselor de construire a cunoașterii proprii, formularea de reflecții și analize autocritice, prin automonitorizare și autoevaluare criterială, prin autoaprecierea progresului și a învingerii dificultăților, prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conceptual și metodologic și realitatea contextului pedagogic centrat pe educat, necesar formării prioritare a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea variatelor resurse achiziționate de către educați, în rezolvarea situațiilor-problemă, în baza facilitării, îndrumării, stimulării, metacogniției, • între experiența analizată critic continuu și nevoia adaptării la diversificarea contextelor, situațiilor concrete sau corelate interși transdisciplinar, în activitatea proiectată inițial, la evoluția, progresul educaților. Mai ales aceste ultime abordări au repercursiuni asupra conceperii proiectării ca proces
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Mai ales aceste ultime abordări au repercursiuni asupra conceperii proiectării ca proces de adaptare la complexitatea formării și a contextelor, putând fi raportată și la microparadigma conceperii și realizării educației ca rezolvare de probleme. Ceea ce indică acțiuni de la diagnoza și facilitarea mediului pedagogic de susținere și stimulare a educaților, la procesul de analiză rațională, critică a acestuia, la identificarea secvențelor particulare ca situații-sarcini problematizate și a relațiilor între ele și până la cunoașterea dificultăților, anomaliilor lui și a faptelor-puzzle, cu ipoteze și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de desfășurare sau prescriptiv (cu parametri preciși de organizare, scheme, reprezentări grafice, grile criteriale). ► Noul sens al paradigmei să marcheze trecerea accentului de la fundamentarea proiectării unice pe doar o teorie a învățării, la evidențierea priorității aspectului alternativelor, flexibilității metodologice ale facilitării contextului adecvat, ale îndrumării, sprijinirii educaților în construcția înțelegerii și rezolvării situații-problemă date, în mobilizarea resurselor proprii achiziționate aici, în exersarea prioritară a competențelor, în afirmarea interactivă a educaților. Ceea ce implică chiar modificarea abordării instruirii clasice, încă tot astfel tratată
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a punctelor de sprijin, dar nici prescriptiv, strict determinat, restrictiv, ca în programele de calculator. Ele trebuie mereu analizate, cu înțelegerea efectelor și adaptate apoi acțional, metodologic sau introducând noi situații, contexte. De aceea el va cuprinde explicit metode pentru facilitare, indicații de aplicare a lor în context situațional, metode de sprijin, metode de adaptare. 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice Din perspectiva logicii procesului, proiectarea reconsiderată poate trece și ea prin faze generale, distincte prin conținutul specificat apoi: ► Schițarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea oportună a alternativelor metodologice adecvate acestora și a situațiilor-problemă. ► Urmărirea criteriilor de eficiență prin apelul la principiile managementului și leadershipului de succes implică: organizare, gestionare a resurselor, coordonare, luarea de decizii, facilitare, îndrumare, stimulare, moderare, colaborare, comunicare, evaluare continuă. ► Evaluarea finală critică, din diverse perspective-criterii mai ales calitativ se realizează: cu aplicarea de metode și instrumente alternative de verificare, analiză și interpretare, valorizare, cu formularea de reflecții, consecințe, ipoteze pentru acțiuni-cercetare. Literatura
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Modelul ETER (Experience, Theory, Experimentation, Reflection), ca model constructivist (Beliveau, Y.J., Peter, D., 2002, apud Joița, E., 2006, pp. 159-160) 1. Utilizarea abordării teoretice în sprijinirea câștigării de experiență în interpretarea informațiilor, a situațiilor prezentate. Înțelegerea relațiilor între ele, facilitarea formulării de deducții, implicații, idei derivate. 2. Efectuarea de experiențe concrete pentru aplicarea conceptelor într-un context, sprijinirea formulării de noi interpretări pentru înțelegere. Anticiparea perspectivei practice ulterioare. 3. Faza experimentală de introducere în cercetarea științifică, verificarea ipotezelor formulate, efectuarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru prelucrări, interacțiuni, negocieri, reflecții, • prevederea momentelor de evaluare calitativă, de progres, în context, • prevederea instrumentelor de autocontrol, afirmare a metacogniției, • prevederea situațiilor de colaborare, cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea constructivistă, rezultând instrumente: • sub forma unor diagrame sau hărți cognitive sau • metoda GOMS (Goals, Operators, Methods, Selection scopuri, operatori, metode, selecția rutelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de depus, de prevenirea eșecului. Se inițiază un dialog cu educatul, pentru conștientizare, completare, corectare. • Ridică problema managementului comunicării educator-educați-grup Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă și în diferite situații, iar educatorul să-și dovedească și competențele ca lider real: în îndrumare, în facilitare, în stimulare, în asigurarea climatului adecvat dialogului, afirmării, a menținerii raportului autoritate-libertate. • Să fie raportată mereu la drumul spre împlinirea obiectivelor generale și specifice date, rezultând astfel urmărirea conștientizată și apreciată critic, constructiv, stimulativ a procesului formării competențelor de învățare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
revăzută are influență asupra definirii obiectivelor și invers, determină nivelul angajării educaților, al motivației pentru atingerea standardelor, metodologia abordată, echilibrarea condițiilor de organizare și proiectare, programarea evaluărilor periodice corective, inițierea de dialoguri cu aceștia pe această temă, adaptarea rolurilor educatorului (facilitare, îndrumare, consiliere), pentru menținerea efortului, a climatului favorabil. Problema standardelor exprimă încă vechea relație cu măsurarea, pentru a constata diferențele individuale în realizarea reușitei, cu o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adaptare, funcționare, integrare, perfecționare). Este o artă, o măiestrie necesară în leadership, care se afirmă la toate nivelurile acțiunii: prevedere, organizare, decizie, coordonare. Este tot mai mult solicitată astăzi (Kowalski, 2002, pp. 3-15) asigurarea de către instituțiile educative a condițiilor de facilitare a aplicării noilor paradigme, ca problemă de management, profesionalism: context, climat, dotare, organizare diversificată, factori afectivi, filosofia educației, mediu cultural, raportarea la realitatea comunitară, tehnologii, planificare științifică, condiții pentru cunoaștere prin cercetare-construcție, pregătirea pentru continuarea învățării după școală. Complexitatea acestor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Dar alți autori (Maccoby, 2000) mută accentul și utilizează sintagma management versus leadership: în management accentul cade pe funcții (planificare, organizare, decizie, finanțare, evaluare, reglare), iar în leadership pe utilizarea interrelațiilor pentru realizarea optimă a activităților (motivare, participare, îndrumare, stimulare, facilitare, ghidare, coordonare, consiliere). Educatorul-manager alege obiectivele, resursele și activitățile potrivite lor, le administrează și gestionează, pe când educatorul-lider caută alternativele procedurale, formulează ipoteze de soluționare, identifică oportunități, amplifică punctele tari, asigură calitatea. De aceea leadershipul nu este o poziție socială, ca
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Și cercetări tematice actuale evidențiază noi roluri pentru acesta (Krovetz și Arriaza, 2006) în: • completarea și perfecționarea culturii sale manageriale și de leadership, chiar și a educaților, • diversificarea metodelor de influențare a lor prin noile caracteristici ale relațiilor cu aceștia, • facilitarea și îndrumarea lor în construcția învățării prin explorare directă în clasă, • sprijinirea învățării prin cooperare în grupuri mici, • consilierea educaților în timpul activităților în clasă, • rezolvarea chiar și a unor probleme etice în aceste relații (respectarea succesului celuilalt, analiza expectanțelor, personalizarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se elaboreze soluții de care iau cunoștință toți participanții. Anca Munteanu precizează că tehnica are un pronunțat caracter operativ. După Ana Stoica (1983) obiectivele principale ale metodei constau în: * abordarea mai multor aspecte ale unei probleme într-un timp limitat; * facilitarea comunicării și exprimării în grupe mari (peste 30 persoane);* posibilitatea colectării deciziilor, care reprezintă diverse tendințe conturate într-un ansamblu, într-un timp foarte scurt; * favorizarea confruntării percepțiilor și a creativității individuale cu muncă în grup. Metoda sinectică variante Termenul
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Thompson 1996, sau Weiss 1998) să revitalizeze statul națiune, ci spre a face posibilă o mai profundă descentralizare a vieții politice. "Rețelele" societății civile globale în viziunea lui Wapner și a lui Lipschutz ar putea reprezenta o modalitate eficientă de facilitare a cooperării intercomunitare pentru rezolvarea problemelor evocate mai sus, sau de a dobândi modalități eficace de organizare, tactice sau tranzitorii care ar permite schimbarea politică. Dar cu toate acestea ei nu oferă un model de organizare politică sustenabilă. Există așadar
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fie livrat din exterior. Ei sunt situați într-o formă proastă de deschidere, una ce așteaptă să se închidă în primul sens ce conține o aparentă coerență și este însoțit de evidența adeziunii altora. Marea miză a educației o constituie facilitarea unui sens propriu al existenței, împreună cu deschiderea către alte posibilități de semnificare; un fundamentalism al refuzului oricărei închideri definitive. Din păcate acesta cere un efort continuu de recompunere a identității pe fondul unei permanente tentații a odihnirii în impersonal. * Lupta
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și vulnerabilitate, totul întărit de consumul de alcool. Putem formula ipoteza că factorul cel mai important în cauzalitatea violenței împotriva femeii în societatea noastră nu ține de persistența modelelor tradiționale, ci de dezorganizarea socială. Modelele culturale intervin, de regulă, în facilitarea manifestărilor violente și mai puțin în generarea lor cauzală. d) Prima parte a perioadei de tranziție introduce o serie de factori suplimentari: ● Creșterea stresului și a frustrării generate de depresia economică, ratele ridicate de șomaj, deprecierea dramatică a nivelului de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
numărul copiilor scade în țările membre ale Uniunii Europene și crește substanțial în țările sărace din regiune (Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan), dar și în țările africane. O distribuire echitabilă a dezvoltării economice poate contribui la creșterea veniturilor familiilor sărace, precum și la facilitarea accesului la serviciile publice. Lipsa susținerii de către stat a familiilor sărace are un impact negativ deosebit asupra copiilor care provin din astfel de familii, date fiind deprivările multiple la care sunt expuși: lipsa utilităților, accesul limitat la servicii medicale primare
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fără să știe nimic despre ce se putea face cu el. S. Wul, Niourk, Folio Junior-SF, p. 44 Abia cîteva pagini mai încolo aflăm despre natura obiectului în cauză: bineînțeles, o armă. La nivel local, în propoziții, există proceduri de facilitare a înțelegerii obiectelor-argument rămase necunoscute, cu ajutorul predicatelor cu rol de clarificare (de tip comparativ sau metaforic, cel mai adesea). Astfel, în Douăzeci de mii de leghe sub mări, unde Tema-titlu "moluște" lasă locul unei serii de obiecte din aceeași clasă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exemplu, vine pus după platoșă). Astfel, nomenclatura tehnică "se naturalizează" conform unei imagini verosimile, în maniera "medie" de a se îmbrăca, despre care orice cititor mediu deține o competență (1981, pp. 22-23). Se observă aici că SCRIPTUL are drept efect facilitarea lecturii: este un factor de lizibilitate. În cazul îmbrăcării războinicului, chiar dacă vreun termen tehnic nu este cunoscut de cititor, faptul că vede în ce moment al scriptului apare îi permite să-i atribuie o referință. Necesitatea de a nu asimila
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de călătorie destinat părinților și prietenilor, presupunînd că majoritatea dintre ei nu cunosc capitala. Fișele de evaluare care însoțesc textul poartă mărci ale supradeterminării nivelului contextual asupra modului de a scrie: prefigurarea descrierilor cu ajutorul amintirilor și a documentelor, strategii de facilitare a lecturii. Fișa 1: 1) Am început prin a scrie tot ceea ce îmi aminteam; 2) Am început destul de repede pentru ca amintirile să fie exacte și la îndemînă. 3) Am verificat pe un plan itinerariul despre care vorbesc. 4) Am adunat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
constante decît cele din familie. Forța grupului școlar se manifestă cu mai multă intensitate, obligînd copilul să-și domine tendințele condamnabile, să se raporteze mai mult la alții, să-și contureze mai precis "eul". Relațiile din grupul școlar contribuie la facilitarea procesului de conciliere a inconștientului cu conștientul expresie a exigențelor sociale. La vîrsta de 6-10 ani energia libidinală este canalizată spre activități școlare. În viziunea psihanalitică, cititul, scrisul, socotitul sînt activități prin care se manifestă dorința copilului de a cunoaște
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai ales, stabilirea modalităților celor mai eficiente pentru atingerea acestui obiectiv. Chiar unele cercetări referitoare la instruirea programată erau efectuate din perspectiva educării gîndirii creatoare. Formarea algoritmilor era considerată o cale eficientă de dezoltare a capacităților intelectuale în general, a facilitării stimulării creativității, în special. În aceeași perioadă, s-au întreprins cercetări întemeiate și pe o altă ipoteză: crearea situațiilor problematice constituie o cale mai adecvată pentru realizarea obiectivelor învățămîntului contemporan (PAUL POPESCU-NEVEANU) (9). În anii următori, o serie de cercetători
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
înțeles pentru cititorii noștri. Astfel, cele 30 de motive care pot determina atragerea persoanelor, de orice vârstă, spre practicarea joggingului sunt: joggingul ameliorează performanțele intelectuale - diverse studii și cercetări asupra activităților din domeniul sportiv au evidențiat faptul că joggingul, prin facilitarea transportului de oxigen către plămâni și, indirect, către creier, stimulează structurile nervoase centrale și acestea lucrează mai eficient; joggingul contribuie la consolidarea sistemului osos. Rezultatele cercetărilor din domeniul anatomiei, fiziologiei și biochimiei umane au evidențiat faptul că structura scheletică a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]